CEHIA

Cehia (în cehă Česko), oficial Republica Cehă (în cehă Česká republika) este o țară fără
ieșire la mare, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu Polonia la nord, cu Germania la
vest, cu Austria la sud și cu Slovacia la est. Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3
milioane de locuitori, este Praga.

Este o democrație reprezentativă parlamentară și pluralistă, membră a Uniunii Europene, a

NATO, a OECD, a OSCE, a Consiliului Europei și a Grupului de la Visegrád.

Statul ceh, denumit în trecut Boemia, s-a format la sfârșitul secolului al IX-lea ca un mic
ducat în jurul Pragăi, la acea vreme aflată sub dominația puternicului Imperiu al Moraviei
Mari (care a ajuns la întinderea teritorială maximă în timpul domniei lui Svatopluk I din Casa
Mojmír). După căderea imperiului, în 907, centrul de putere s-a transferat dinspre Moravia
către Boemia, sub dinastia Přemyslidă. În timpul domniei ducilor și regilor Přemyslizi, și a
urmașilor lor, Luxemburgii, țara a ajuns la întinderea maximă (secolul al XIII-lea–al XIV-lea).
Viața în țară a fost grav afectată de Războaiele Husite, în timpul cărora a fost pusă sub
embargou economic, și de cruciadele din toată Europa. După bătălia de la Mohács din 1526,
Coroana Boemiei a fost treptat integrată în monarhia Habsburgică, drept una dintre cele trei
părți principale ale sale, alături de Arhiducatul Austriei și de Regatul Ungariei. Răscoala din
Boemia (1618–1620) a dus la o centralizare accentuată a monarhiei și la recatolicizarea și
germanizarea forțată. În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a
fost de facto abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al
monarhiei și apoi centrul Republicii Cehoslovacia formată în 1918, în urma prăbușirii
Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial.

După Acordul de la München, anexarea Transolzei de către Polonia și ocuparea

Cehoslovaciei de către Germania, urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de
recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către Armata Roșie, Partidul
Comunist din Cehoslovacia a obținut majoritatea la alegerile din 1946. Prin lovitura de stat
din 1948, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de
regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele,
denumite Primăvara de la Praga, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din
Pactul de la Varșovia (exceptând România); trupele străine au rămas în țară până la Revoluția
de Catifea din 1989, când regimul comunist s-a prăbușit. La 1 ianuarie 1993, Cehoslovacia s-a
separat pe cale pașnică în cele două state constituente, Republica Cehă și Slovacia.

Republica Cehă este primul fost membru al CAER care a obținut statut de țară dezvoltată de
la Banca Mondială. Ea are cel mai ridicat indice al dezvoltării umane din Europa Centrală și
de Est, fiind o țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”. Ea este pe locul al treilea în lista
celor mai pașnice țări din Europa și cea mai democratică și sănătoasă (în termenii mortalității
infantile) din regiune

Geografie:
Republica Cehă se află între paralelele de 48° și 51° latitudine nordică (doar o mică zonă se
află la nord de 51°), și între meridianele de 12° și 19° longitudine estică.

Peisajul este unul variat. Boemia, către vest, constă dintr-un bazin drenat de Elba (în cehă
Labe) și de Vltava, înconjurat de munți de altitudine joasă, cum ar fi masivul Krkonoše din
Sudeți. Aici se află cel mai înalt punct din țară, Sněžka, la 1.602 m, pe frontiera cu Polonia.
Moravia, partea estică a țării, este o zonă deluroasă. Ea este drenată în principal de râul
Morava, dar acolo se află și izvoarele Odrei.

Apele din Cehia curg către trei mări diferite: Marea Nordului, Marea Baltică și Marea Neagră.
Cehia deține și Moldauhafen, un lot de 30.000 m² din portul Hamburg, acordat Cehoslovaciei
prin articolul 363 al tratatului de la Versailles, pentru a permite transportul mărfurilor către
mare. Teritoriul va reveni Germaniei în 2028.

Cehia are o climă temperat-continentală, cu veri relativ fierbinți și ierni reci și cu multă
zăpadă. Diferența de temperatură de la vară la iarnă este mare din cauza poziției geografice
în interiorul continentului.

Temperaturile variază mult în funcție de altitudine. În general, la altitudini mari,

temperaturile scad și cantitatea de precipitații crește. Cea mai umedă zonă din Cehia se
găsește este zona Bílý Potok din Munții Jizera, iar cea mai rece este districtul Louny de la
nord-vest de Praga. Un alt factor important este distribuția munților; de aceea, clima este
una variată.

Dealurile din Králický Sněžník

În cel mai înalt punct, Sněžka (1.602 m), temperatura medie este doar −0,4 °C, pe când în
câmpiile din regiunea Moravia de Sud, temperatura medie se ridică la 10 °C. Capitala țării,
Praga, are o temperatură medie similară, sub influența factorilor urbani.

Cea mai rece lună este de obicei ianuarie, urmată de februarie și decembrie. În aceste luni,
ninge la munte și uneori și în câmpie și în orașele mari. În martie, aprilie și mai, temperatura
crește rapid, mai ales în aprilie, când vremea tinde să varieze puternic în timpul zilei.
Primăvara se caracterizează prin niveluri crescute ale apeilor râurilor, din cauza topirii
zăpezii, ceea ce duce ocazional la revărsări.
Cea mai caldă lună a anului este iulie, urmată de august și iunie. În medie, temperaturile din
timpul verii sunt cu 20 de grade mai ridicate decât iarna.

Toamna începe de obicei în septembrie, o lună uscată și relativ caldă. În octombrie

temperaturile încep să scadă sub 15 °C sau 10 °C; până la sfârșitul lui noiembrie,
temperaturile coboară până aproape de punctul de îngheț.

Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost la Litvínovice, lângă České
Budějovice, de −42,2 °C și cea mai ridicată a fost de 40,2 °C la Praga, Uhříněves.

Ploile cele mai multe sunt vara. Aversele sporadice sunt relativ constante de-a lungul anului
(la Praga, numărul mediu de zile cu cel puțin 0,1 mm de precipitații variază de la 12 în
septembrie și octombrie până la 16 în noiembrie) dar ploi masive concentrate (zile cu peste
10 mm) sunt mai frecvente în lunile dintre mai și august (cu media de două astfel de zile
lunar).