Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare

deoarece îi lipsesc notele de subsol.

Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Ungaria
Magyarország (maghiară)

Drapelul Ungariei Stema Ungariei

Deviză: Think Hungary more than expected
Imn:  Isten, áldd meg a magyart

Meniu
0:00

Geografie
Suprafață  
 - totală 93 030 km² (locul 110)
Apă (%) 0,74
Cel mai înalt punct Kékes (1.015 m)
Cel mai jos punct Gyálarét[*] (75,8 m)
Cel mai mare oraș Budapesta
Vecini Slovacia
 Ucraina
România
Serbia
Croația
Slovenia
Austria
Fus orar UTC+1/+2
Populație
Densitate 107 loc/km²
 - Estimare  9 906 000 (2013) (locul 79)
 - Estimare 2020 9.769.526
Limbi oficiale Maghiară
Etnonim (masc.) ungur, (fem.) unguroaică, (pl.) unguri
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președinte (d)
János Áder[2]
Prim-ministru(d) Viktor Orbán
Legislativ Adunarea Națională(d)
Capitala Budapesta
Istorie
Descălecarea Principatului 895
Creștinarea decembrie 1000
Eliberarea Budei 2 septembrie 1686
Compromisul Austro-Ungar 20 martie 1867
Tratatul de la Trianon 4 iunie 1920
Economie
PIB (PPC) 2017
 - Total 156 284 miliarde USD
 - Pe cap de locuitor 15 542
PIB (nominal) 2017
 - Total 139.135.029.758,29 dolari americani[3]
 - Pe cap de locuitor 14.278 dolari americani[4]
IDU 0,828
Monedă Forint (HUF)
Coduri și identificatori
Cod CIO HUN
Cod mobil 216
Prefix telefonic 36
ISO 3166-2 HU
Domeniu Internet .hu, .eu1
1
Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Ungaria face parte
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text 

Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică
și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic și
Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului.[necesită  citare] Pe teritoriul ei este
situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy,
înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Ungaria se învecinează cu Serbia la sud,
Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord, România la est și cu Ucraina la
nord-est.

Ungaria este o republică parlamentară. Capitala țării, Budapesta, este și cel mai mare oraș al ei
după populație (1,7 milioane locuitori). În 2010, orașul Pécs a fost ales Capitală Europeană a
Culturii. Țara face parte din NATO, iar din mai 2004 este membră a Uniunii Europene. Ungaria
s-a numărat printre inițiatorii Grupului de la Visegrád (V4), o organizație de cooperare
economică formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.

Cuprins
 1 Etimologie
 2 Istorie
o 2.1 Panonia în antichitate și perioada migrațiilor
o 2.2 Căderea Imperiului Roman de Apus
o 2.3 Panonia la începutul Evului Mediu
o 2.4 Maghiarii în nordul Mării Negre
o 2.5 Regatul ungar
o 2.6 Revoluția din 1848-1849 și dualismul
o 2.7 Ungaria în secolul XX
 3 Politică
o 3.1 Forma de stat
o 3.2 Guvernele de după 1990
o 3.3 Aderarea la Uniunea Europeană
 4 Diviziuni administrative
 5 Economie
 6 Demografie
o 6.1 Religie
o 6.2 Etnii
o 6.3 Limba
o 6.4 Orașe principale
 7 Cultură
o 7.1 Știința
 8 Note
  9 Bibliografie
 10 Legături externe
 11 Vezi și

Etimologie
Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba latină "Hungaria" , la
rândul său avându-și originile in cuvântul din limba greacă "Oungaria".[necesită  citare]

Populația este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită în
limba română alături de cea de „unguri”.

Istorie
Articol principal: istoria Ungariei.
Istoria Ungariei

Acest articol este parte a unei serii

Panonia, formarea Ungariei

Panonia
Preistoria maghiarilor
Cucerirea Bazinului Panonic
Anii incursiunilor militare
Evul Mediu
Principatul Ungariei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei la începutul
Epocii Moderne
Ocupația otomană
Regatul Ungariei Răsăritene
Principatul Transilvaniei
Războiul de independență condus de
Francisc Rákóczi al II-lea (1703-1711)
Ungaria Regală
Istoria maghiară în secolul al XIX-
lea
Epoca reformelor
Revoluția Maghiară din 1848-1849
Compromisul austro-ungar din 1867
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-
lea
Revoluția Mîja-de-toamnă
Republica Ungară (1918-1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Republica Ungară (1919–1920)
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în cel de-al Doilea Război Mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluția din 1956
Ungaria contemporană
Republica Ungară

Portal Ungaria
 v • d • m 

Panonia în antichitate și perioada migrațiilor

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat maghiar
Panonia, care ulterior a primit numele geografic de Panonia. Înaintea romanilor partea panonică
estică s-a găsit frecvent sub dominația regatelor geto-dace care rivalizau cu celții central-
europeni (perioada regelui Burebista). Primii migratori care au invadat în evul mediu Câmpia
Panonică au fost hunii, conduși de Attila, care uneori au făcut alianță cu Imperiul Roman, acesta
folosindu-i în luptele împotiva galilor. După moartea lui Attila în 453 a urmat dezintegrarea
militară a hunilor. Au fost apoi definitiv înlăturați de către gepizi, triburi germanice, care au pus
stăpânire pentru circa o sută de ani pe estul acestui teritoriu. Aceștia au dominat Bazinul Panonic
la est de Dunărea de Mijloc de-a lungul Tisei și nord-vestul Transilvaniei (Someșul de Jos). Ei
vor fi înlăturați în 567 de către avari și longobarzi, avarii fiind o populație turcică asiatică veniți
peste Carpați pe calea Nistru - Pasul Verețki - Tisa, iar longobarzii, triburi germanice venite din
nord (regiunea slovacă). Avarii vor avea aici, centrată pe regiunea „Dunărea de Mijloc - Tisa”, o
formație statală până la sfârșitul sec. VIII (anul 796), când francii vor distruge taberele principale
avare dintre Dunăre și Tisa.

Căderea Imperiului Roman de Apus

După dezintegrarea Imperiulul Roman de Apus la 476 (data căderii ultimului împărat, Romulus
Augustus), triburile germanice au stăpânit doar temporar Câmpia Panonică. În această perioadă
au continuat prin zonă migrațiile și invaziile diferitelor popoare migratoare, asiatice și europene.

Panonia la începutul Evului Mediu

În această perioadă triburile slave au migrat din Nordest-Europa în partea sudică a Europei,
frecvent având tangență și cu istoria Panoniei. În jurul anului 560 avarii cuceresc mare parte din
teritoriul Panoniei și păstrează controlul lui timp de două secole, până la sfârșitul secolului al
VIII-lea. Urmează o perioadă de dominare (sub controlul francilor) la vest de Dunărea de Mijloc
(sub controlul francilor) a regatului slav Moravia Mare și a cnezatului vest-dunărean slav al
Balatonului până la sfârșitul secolului al IX, când maghiarii au intrat prin Carpații Nordici pe
traseul Nistru - Tisa în Panonia și au pus bazele statului lor ungar.

Maghiarii în nordul Mării Negre

Europa în 814, înainte de descălecarea maghiarilor

Maghiarii stabiliți în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră,
la sfârșitul secolului al IX-lea au migrat refugiindu-se de frica pecenegilor spre vest, trecând prin
trecătoarea nord-carpatică Verețke, de pe valea Nistrului spre valea Tisei, în Bazinul Panonic (pe
Dunărea de Mijloc). Triburile maghiare au ocupat partea estică a marii Puste Maghiare,
începând cu partea de nord-est, Bihor, Ținutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui
Zerind din dinastia arpadiană), Arad și Timiș până la Dunăre. Prezența maghiarilor aici în nord-
estul Bazinului Panonic a fost dovedită de săpăturile arheologice care au descoperit cimitire cu
morminte ungare din această perioadă, a descălecatului ("Erdély rövid története"-Scurtă istorie a
Ardealului 1989,pag.107). De menționat că în aceast areal mai multe localități mai poartă numele
triburilor maghiare descălecătoare (Kér, Jenő, Tarján, Keszi, etc.) În textul cronicii din jurul
anului 950 al împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, că pe acest teritoriu
trăiesc turci adică maghiari. Tot în secolului X au cucerit părți vestice ale Bazinului
Transilvaniei, după lupte cu românii conduși de Gelou (menționate de Anonymus), demonstrate
de descoperirile arheologice (Gáll E., 2008.)
Invazia maghiarilor conduși de Árpád

Coroana Sfântului Ștefan

Regatul Ungariei în ridicarea topografică iozefină, 1782-1785

După tradiție (legendă) țara maghiarilor (Magyarország) a fost descoperită de Árpád,

conducătorul acestora, care i-a adus si a descălecat în Bazinul Panonic după 895.

Regatul ungar

Regatul ungar a luat ființă în anul 1000 sub conducerea lui Ștefan I al Ungariei, primul rege
maghiar. Numele originar al acestuia era Vajk. Ștefan I, cunoscut și ca Sfântul Ștefan (Szent
István), s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a devenit
conducătorul statului maghiar, Ungaria. Ca rege catolic a asigurat trecerea populației la
creștinism și a înființat biserica ungară. A întemeiat zece episcopii, iar regatul l-a împărțit în
comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea
terenului era împărțit în proprietăți private.

Inițial istoria nașterii politice al Ungariei a evoluat alături de cea a Poloniei și Boemiei (Cehia),
în strânsă legătură cu papii de la Roma și cu Sfântul Imperiu Roman interesați în expansiunea
catolică și teritorială înspre Est (Est-Europa), în concurență cu Imperiul Roman de Est (Bizantin)
de la Constantinopol, care sprijinea Creștinismul Ortodox în Sud-estul Europei.
Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltată și înfrântă de hoardele tătare sau mongole conduse de
Batu Han în bătălia de la Muhi.

În mod treptat, sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar (fiind în vecinătate) s-a alăturat
civilizației vest-europene. Sub dinastia Angevinilor, Ungaria și-a pierdut controlul hegemonic
asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330, dintre voievodul român
Basarab I și regele Carol Robert de Anjou. Ulterior, pierdu și controlul celei de a doua țări
românești, Moldova în 1359.

Un moment culminant în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, dintr-o
familie nobilă cu rădăcini în Transilvania. Regele Matia Corvin, a fost fiul lui Ioan de
Hunedoara - regent al Ungariei (cunoscut de către maghiari ca János Hunyadi) și a condus
Regatul Ungar din 1458 până în 1490. În această perioadă, care coincide cu anii Renașterii în
Europa de vest și centrală, Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind un important
centru cultural. Ioan de Hunedoara și fiul său, Matia Corvin (Hunyadi Mátyás), au luptat
împotriva Imperiului Otoman, consolidând independența Ungariei față de acesta.

Independența Ungariei a luat însă sfârșit în 1526 după bătălia cu otomanii (turcii) de la Mohács.
Regatul a fost împărțit în trei părți: partea de vest a fost anexată de Austria, principatul
Transilvănean a devenit independent de Ungaria, iar centrul Ungariei a ajuns ca pașalâc sub
stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 150 de ani, în sec. XVI - XVII.

Bazilica din Esztergom

Transdanubia
Dunărea la Visegrád

Tihany

Esterháza

După 150 de ani de ocupație otomană, în secolul XVII Austria și alianța creștină au eliberat
centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes) pentru
independență, dintre anii 1703 și 1711 condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a fost îndreptată
contra dominației habsburgilor austrieci, care stăpâneau și Transilvania.

Revoluția din 1848-1849 și dualismul

Revoluția burgheză condusă de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbușită de armata
imperială a Austriei cu ajutorul intervenției Rusiei Țariste.

In 1867 Ungaria a obținut o autonomie lărgită, cu guvern și parlament propriu, în cadrul

dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac și-a schimbat în urma acestui act denumirea în
Imperiul Austro-Ungar.

Ungaria în secolul XX
La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului
Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniștii au preluat puterea sub
conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar, încercănd fără succes să
mențină prin forță teritoriile etnic nemaghiare în statul ungar .

Ungaria înainte de 1919

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea națională ca Regent al statului
maghiar, deși practic Ungaria nu mai era politic un regat, o dată cu autodesființarea Imperiului
Austro-Ungar și proclamarea Republicii în 1918. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină
la tronul Ungariei, dar fără succes.

La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a Primului Război Mondial
și a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile granițe ale Ungariei. Ungaria a pierdut
71% din teritoriu și 66% din populație, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minoritățile
etnice din statul ungar depășeau mult populația maghiară. Astfel în 1867, la începutul
Dualismului Austro-Ungar, Ungaria avea 13.579.000 locuitori din care nemaghiari erau
7.939.000 și numai 5.665.000 maghiari. Trebuie însă recunoscut că o treime din populația
maghiară a devenit o minoritate etnică în 5 (actuale) țări vecine, adică România (deja existentă),
și noile state naționale formate după Primul Război Mondial (Cehoslovacia, astăzi estul ei
Slovacia și sud-vestul Ucrainei), (Iugoslavia, astăzi post-iugoslavele state Serbia și Croația).
Ungaria a pierdut prin dizolvarea Imperiului Austro-Ungar și singurul port maritim la Marea
Adriatică, Fiume, azi Rijeka în Croația.

Ungaria amiralului regent Horthy s-a aliat cu Germania condusă de Adolf Hitler în anii 1930- cu
speranța de a primi înapoi teritoriile pierdute în urma Primulului Război Mondial prin acceptarea
Tratatului de la Trianon. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei și Rutenia subcarpatică, iar
apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Transilvania de Nord, iar in 1941 o parte din nordul
Serbiei - Voivodina. Ungaria a intrat în Al Doilea Război Mondial alături de Germania împotriva
U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta
ar fi consimțit la un armistițiu cu Uniunea Sovietică și l-a instalat la putere pe fascistul extremist
Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeți. Începând din anii 1920, dar mai ales dupa
aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi și măsuri anti-evreiești.

În ultimul an al războiului mondial, după ce Germania a ocupat militar Ungaria, guvernul

progerman condus de Döme Sztójay si apoi regimul partidului "Crucilor cu Săgeți" sub
conducerea lui Ferenc Szálasi au participat la Holocaust. În jur de 440.000 de evrei în 145 de
trenuri au fost deportați la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurală și
teritoriul român ocupat în 1940, Transilvania de Nord.

Ungaria a fost eliberată de sub controlul trupelor naziste germane în urma ofensivei armatei
sovietice din 1944 - 1945, la care a participat și armata română. Lupte grele s-au dus în special
pentru eliberarea Budapestei.

După o perioadă scurtă de democrație, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás
Rákosi a instaurat, sub ocupație sovietică, regimul comunist, dictatorial și nepopular, după
modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluției maghiare
din 1956 (denumită de comuniști "contrarevoluție"). Un nou guvern înclinat spre reforme,
condus de Nagy Imre a anunțat ieșirea țării din Pactul de la Varșovia, inițiat și patronat de
Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupație a înăbușit în sânge revolta populară, sovieticii
instalându-l la conducerea statului pe comunistul maghiar János Kádár, care a devenit omul lor
de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei granițele au fost deschise, circa un milion
de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.

Ulterior, în anii '70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de
liberalizare, în domeniul economic si cultural, dar sistemul politic a rămas unipartinic.

Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" și "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov

în Uniunea Sovietică s-au prăbușit regimurile comuniste din întreaga Europă de Est, inclusiv în
Ungaria. Trecerea la noua orânduire, bazată pe revenirea la economia de piață și pe principii
democrate, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară și a devenit

președinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfășurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a
devenit membră a NATO. La 1 ianuarie 2012 a intrat în vigoare noua Constituție a Ungariei,
elaborată și votată în anul 2010.

Politică
Articol principal: Politica Ungariei.

Parlamentul Ungariei
[6]

Odată la 4 ani sunt alegeri parlamentare. Primul ministru este desemnat de președintele Ungariei.
Prim-ministru numește miniștrii, și desemnează Guvernul.

Parlamentul Ungar are o singură cameră, formată din 199 de membri.

În circumscripțiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă
regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidați, conform
cu anexa acestui act în cadrul circumscripțiilor unice din constituirea regională, dar cel puțin în
două circumscripții. O listă națională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puțin 7
circumscripții regionale. Un candidat într-o circumscripție va deveni membru al parlamentului în
prima rundă a alegerilor, dacă obține mai mult de jumătate din voturile validate, voturi ale unui
număr mai mare de jumătate al votanților din circumscripția respective. Fiecare votant poate să
își stabilească votul pentru propriul candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de
jumătate din numărul votanților dintr-o circumscripție nu votează, atunci se organizează o a două
rundă.

Forma de stat

Forma de stat a Ungariei este republică. Constituția Maghiară, scrisă în 2011, a intrat în vigoare
la 1 ianuarie 2012. Președintele este ales odată la 5 ani. Funcția președintului este reprezentativă,
dar el desemnează premierul și este autoritatea supremă al armatei. Parlamentul inițiază legi care
trebuie să corespundă cu constituția ungară, apoi președintele le aprobă. În caz că o lege nu
corespunde cu constituția, președintele are dreptul să anuleze legea inițiată de parlament, prin
tribunalul constituțional.

Ungaria face parte din NATO și a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.

Guvernele de după 1990

Articol principal: Primii Miniștri al Ungariei.

 József Antall (MDF) din 3 mai 1990 până la 12 decembrie 1993

 Péter Boross (MDF - Fidesz) din 12 decembrie 1993 până la 15 iulie 1994
  Gyula Horn (MSZP - SZDSZ) din 15 iulie 1994 până la 6 iulie 1998
 Viktor Orbán (Fidesz - MDF) din 6 iulie 1998 până la 27 mai 2002
 Péter Medgyessy (MSZP - SZDSZ) din 27 mai 2002 până la 29 septembrie 2004
 Ferenc Gyurcsány (MSZP - SZDSZ) din 29 septembrie 2004 până 14 aprilie 2009
 Gordon Bajnai (tehnocrat, cu sprijinul MSZP - SZDSZ)din 14 aprilie 2009 până la 29
mai 2010
 Viktor Orbán (Fidesz - KDNP) din 29 mai 2010

Aderarea la Uniunea Europeană

Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană în ziua de 31 martie 1994,

negocierile au început după exact patru ani și s-au finalizat în 13 decembrie 2002, zi în care a
fost anunțată viitoarea aderare a Ungariei la UE, împreună cu nouă alte țări. Ungaria a ținut și un
referendum privind aderarea; acesta a avut loc la 12 aprilie 2003 și cetățenii țării au aprobat
aderarea cu 84% din voturi pentru și o prezență la vot de 45%. Ungaria a devenit stat membru al
UE la 1 mai 2004, iar din 23 decembrie 2007, este membru în spațiul Schengen.

Diviziuni administrative
Articol principal: Județele Ungariei.

Ungaria este împărțită în 19 județe (megye) și în capitala Budapesta. Sunt 23 de municipii

(megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely,
Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged,
Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém și Zalaegerszeg.

Economie
Articol principal: Economia Ungariei.

Forint
Harta Ungariei

Autostradă M3

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creștere economică, în calitatea sa de membru

nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB.
Ungaria asimilează circa o treime din totalul investițiilor străine în Europa Centrală. Din 1989
investițiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflația și șomajul au crescut ușor în
ultimii ani și se așteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia
Ungariei este într-o ușoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect
mai degrabă creșterea încasărilor și mai puțin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar și-a exprimat dorința de a adera la zona euro în 2010. Analiștii economici
consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând
perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analiști au sugerat chiar că alți membri UE 9
printre care și Bulgaria ori România - ar putea depăși Ungaria la capitolul adoptarea monedei
euro [7]

În anul 2006, în Ungaria existau 907.263 de abonați la internet.[8]

Demografie
Articol principal: Demografia Ungariei.

 900 : ▲500.000 maghiari s-au așezat în Câmpia Panonică

 1711 : ||| ▲3.000.000 locuitori
 1790 : |||||||| ▲8.000.000 locuitori
 1828 : ||||||||||| ▲11.495.536 locuitori
 1846 : |||||||||||| ▲12.033.399 locuitori
 1880 : ||||||||||||| ▲13.749.603 locuitori
 1900 : |||||||||||||||| ▲16.838.255 locuitori
 1910 : |||||||||||||||||| ▲18.264.533 locuitori
 1920 : ||||||| ▼7.516.000 locuitori după Tratatul de la Trianon[necesită  citare]
 1981 : |||||||||| ▲10.800.000 locuitori
 2001 : |||||||||| ▼10.197.119 locuitori
 2007 : ||||||||| ▼9.899.000 locuitori
 2011 : ||||||||| ▼9.896.333 locuitori
Limba oficială din Ungaria este limba maghiară ce aparține grupei limbilor fino-ugrice de est și
este înrudită cu cea limba estoniană și finlandeză. Maghiara este limba cu cel mai mare număr de
vorbitori nativi ce reprezintă 99% din totalul populației Ungariei,[9] fiind urmată de limbile
vorbite de minoritățile etnice de origine istorică și imigratoare[10]. Germana și engleza sunt
principalele limbi străine predate în școlile din Ungaria. Popularitatea limbei germane constă în
faptul tradițiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominației Austro-Ungare.

Religie

Religiile dominante ale Ungariei sunt romano catolicismul și calvinismul.

Viața religioasă în Ungaria se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase,

libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, Ungaria nu are
nicio religie națională; totuși în constituția țării se pot găsi referiri la tradițiile creștine ale
statului. Respectând principiul de secularitate, autoritățile publice sunt obligate la neutralitate
față de asociațiile și cultele religioase.

După recensământul din anul 2011 reiese că majoritatea maghiarilor (54.6%) au legături cu un
cult, 43.9% s-au declarat ireligioși (nefiind afiliați niciunui cult), iar 1,5% atei convinși.

Religia dominantă este creștinismul (5.253.998 adică 52,9%), al cărui cea mai populară formă
este catolicismul (3.870.524 adică 38,9%), dintre care: 3.691.348 Romano-catolicii (37,1% din
populație), în vreme ce greco-catolicii (1,8%) alcătuiesc comunități mai puțin semnificative,
organizate în Arhiepiscopia Greco-Catolică de Hajdúdorog, fiind în număr de 179.176.
Calvinismul cu 1.153.442 de membri (11,6%) este dominant în nord-estul țării și în capitală, iar
lutheranii reprezintă 214.965 (2,2% din totalul populației). Comunitățile ortodoxe din Ungaria,
ale căror membri fac parte mai ales din minoritățile naționale (română — vezi Episcopia
Ortodoxă Română de Gyula și sârbă), însumau în anul 2001 un număr de 15.928 de persoane,
adică 0,1% din populația totală a țării.
Biserica din Ják

Etnii

Populația maghiară din Ungaria de azi are o pondere de 93,3% din totalul populației. Romii din
Ungaria au o pondere de aproximativ 6,1%, germanii din Ungaria (în principal șvabi dunăreni)
1,2%, slovacii 0,4%, croații 0,2%, sârbii 0,2%, românii din Ungaria 0,3%, ucrainenii sau rutenii
0,1%. Românii din Ungaria, grupați în special în zona orașului Gyula, numără 8.000 - 10.000 de
locuitori.[necesită  citare]

Limba

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită incorect și ungară), o limbă ugro-finică.
Limba maghiară conține și multe cuvinte de origine slavă.

Orașe principale

Articol principal: Lista orașelor din Ungaria.

Orașele principale, în afara capitalei Budapesta, sunt: Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs , Győr,
Nyíregyháza, Székesfehérvár , Eger, Esztergom.

 v • d • m  Cele mai mari orașe din Ungaria

Recensământul din 2007
Lo Numele Lo Numele
Județ Pop. Județ Pop.
c orașului c orașului
Județul
Jász-
Budape 1,696,1 75,4
1 Budapesta 11 Szolnok Nagyku
sta 28 74
n-
Szolnok Miskolc
Budapesta Județul
Județul Komáro
204,12 Tatabány 70,5
2 Debrecen Hajdú- 12 m-
4 a 41
Bihar Eszterg
om
Județul Szeged
Borsod
172,63 Județul 67,7
3 Miskolc -Abaúj- 13 Kaposvár
Debrecen 7 Somogy 46
Zemplé
n
4 Szeged Județul 164,88 14 Békéscsa Județul 67,7
Csongr 3 ba Békés 46
ád
 Județul
156,64 Județul 62,4
5 Pécs Barany 15 Érd
9 Pest 08
a
Județul
Județul
Győr- 128,26 Veszpré 62,0
6 Győr 16 Veszpré
Moson- 5 m 23
m
Sopron
Județul
Szabolc
Nyíregyház 116,29 Zalaegers Județul 61,8
7 s- 17
a 8 zeg Zala 98
Szatmá
r-Bereg
Județul
Județul
109,84 Győr- 57,2
8 Kecskemét Bács- 18 Sopron
7 Moson- 10
Kiskun
Sopron
Székesfehé Județul 109,60 Județul 56,6
9 19 Eger
rvár Fejér 0 Heves 47
Szombathe Județul Nagykani Județul 50,8
10 79,534 20
ly Vas zsa Zala 23

Cultură
Articol principal: Știința și tehnologia în Ungaria.

Știința

Nume An Cercetare Tipul Premiului Nobel

Premiul Nobel pentru
Avram Hersko 2004 Cercetări privind degradarea proteinelor
Chimie
Premiul Nobel pentru
Imre Kertész 2002 Pentru opera literară
Literatură
Premiul Nobel pentru
György Oláh 1994 Generarea și reactivitatea carbocationilor
Chimie
Premiul Nobel pentru
János Harsányi 1994 Ipoteza jocului
Economie
Premiul Nobel pentru
Dénes Gábor 1971 Holografie
Fizică
Cercetări privind nucleul atomic și Premiul Nobel pentru
Jenő Wigner 1963
particulele elementare Fizică
Premiul Nobel pentru
György Békésy 1961 Funcționarea cohleei la mamifere
Medicină
Premiul Nobel pentru
György Hevesy 1943 Studiul izotopilor în procesele chimice
Chimie
Albert Szent- Premiul Nobel pentru
1937 Vitamina C
Györgyi Medicină
Premiul Nobel pentru
Róbert Bárány 1914 Aparatul vestibular
Medicină
Premiul Nobel pentru
Fülöp Lénárd 1905 Cercetări privind raza catodică
Fizică

Note
1. ^ https://www.ksh.hu/docs/hun/xstadat/xstadat_eves/i_wdsd003c.html Lipsește sau este
vid: |title= (ajutor)
2. ^ Ma lép hivatalba Áder János (în maghiară), Népszava[*], accesat în 8 noiembrie 2015
3. ^ World Bank Open Data, accesat în 17 octombrie 2018
4. ^ World Bank Open Data, accesat în 27 mai 2019
5. ^ http://hdr.undp.org/en/countries/profiles/HUN Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
6. ^ Castelul Buda, sediul Președinției Republicii
7. ^ EUobserver / Romania and Bulgaria could beat Hungary to euro, expert says
8. ^ In Ungaria sunt aproape un milion de utilizatori de Internet, 8 martie 2006, wall-
street.ro, accesat la 10 iunie 2012
9. ^ Potrivit datelor recensământului din 2001, cifra reprezintă: 9 546 374 de cetățeni
10. ^ Potrivit datelor recensământului din 2001, cifra reprezintă: 152 072 de cetățeni

Bibliografie
 „Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie”, Ioan Mărculeț (coord.), Colegiul
Național ”I.L. Caragiale”, București, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-
curriculum/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-
format-pdf
 TV-ORF 1 (Austria), Politik-Teletext, Pagina 129/Marți 21.12.2010 (Titlu: "Ungarn
kontrolliert alle Medien"); Pagina 130/sâmbătă 01.01.2011 (Titlu: "Verfahren gegen
ungarische Sender").
 TV-ORF eins, Teletext/08.01.11, Paginile 122 și 123 (Titluri: "Ungarn erwägt
Gesetzänderung", "Offener brief gegen Mediengesetz")
 TV-ARD, Teletext/20.01.11, Pag. 127: "Bundestag zu Ungarns Mediengesetz".
 TV-ORF eins, Teletext/22.01.2011, Pag. 123 (Mediengesetz: "Kurze Frist für Ungarn").
 TV-ORF eins, Teletext/27.01.2011, Pag. 124 ("Ungarn will Mediengesetz überarbeiten")

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ungaria

 en Portalul administrației maghiare

  en CIA: The World Factbook - Hungary
 15 Martie - Ziua Națională a Ungariei, 15 martie 2011, Amos News
 15 martie - Ziua maghiarilor de pretutindeni, 14 martie 2007, Amos News

Vezi și
Portal Ungaria

 Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

 Regii Ungariei
 "Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie", Ioan Mărculeț (coord.), ISBN 978-973-0-
16211-0, București, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/geografie/an-
scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pdf

[arată]
v • d • m
Ungaria — Maghiari — Limba maghiară

[ascunde]
v • d • m
Țări independente sau recunoscute parțial și regiuni nesuverane în Europa
Albania · Andorra · Armenia1 · Austria · Azerbaidjan2 ·
Belarus · Belgia · Bosnia și Herțegovina · Bulgaria ·
Cehia · Cipru1 · Croația · Danemarca · Elveția ·
Estonia · Finlanda · Franța · Georgia2 · Germania ·
Grecia  · Irlanda · Islanda · Italia · Letonia ·
Țări
Liechtenstein · Lituania · Luxemburg · Macedonia de
independente
Nord · Malta · Republica Moldova · Monaco ·
Muntenegru · Norvegia · Olanda · Polonia · Portugalia ·
Regatul Unit · România · Rusia3 · San Marino · Serbia ·
Slovacia · Slovenia · Spania · Suedia · Turcia3 ·
Ucraina · Ungaria · Vatican

Republici,
teritorii și
Abhazia2 · Ciprul de Nord1 · Kosovo · Osetia de Sud2 ·
regiuni
Republica Moldovenească Nistreană
recunoscute
parțial

Teritorii și Danemarca Insulele Feroe · Groenlanda

 Finlanda Insulele Åland
Grecia Muntele Athos
regiuni
nesuverane Norvegia Svalbard
Regatul Akrotiri și Dhekelia1 · Gibraltar ·
Unit Guernsey · Insula Man · Jersey
1
În întregime în Asia, dar din punct de vedere istoric este considerat european  · 2 Parțial sau în
întregime în Asia, în funcție de definirea graniței  · 3 Stat transcontinental (preponderent asiatic)

Țări după continent: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  ·
Oceania
[arată]
v • d • m
Uniunea Europeană și țări candidate la extindere
[arată]
v • d • m
Popoare vorbitoare de limbi fino-ugrice
[arată]
v • d • m
Dunărea
 BNE: XX451386
 BNF: cb152385422 (data)
 GND: 4078541-5
 HDS: 003375
 ISNI: 0000 0001 2254 0380
 LCCN: n79053090
Informații  MusicBrainz: 312bc5bb-7e43-3e63-81c6-b4d712b37b2c
bibliotecare  NARA: 10045318
 NDL: 00562919
 NKC: ge129985
 SUDOC: 026385538
 VIAF: 128544491
 WorldCat Identities (via VIAF): 128544491

Categorii:

 State fără ieșire la mare

 Ungaria
 State membre ale Organizației Națiunilor Unite
 Eponime ale asteroizilor

Meniu de navigare
  Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Sursă pagină
 Istoric

Căutare

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook

Participare

 Cum încep pe Wikipedia

 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații

Trusa de unelte

 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata

Tipărire/exportare

 Creare carte
 Descarcă PDF
  Versiune de tipărit

În alte proiecte

 Wikimedia Commons
 Wikinews
 Wikivoyage

În alte limbi

 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe

Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 8 iulie 2020, ora 22:57.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în
condiții identice; pot exista și clauze supl