Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Austria
Republica Austria
Österreich (germană)
Republik Österreich (germană)
Deviză: Nu are
1:30
Geografie
Suprafață
Apă (%) 1,7
Vecini Italia
Liechtenstein
Elveția
Cehia
Ungaria
Slovacia
Slovenia
Germania
Populație
Populație
- Recensământ 2001 8.032.926
Densitate 101,4 loc/km²
- Estimare 2016 8.725.931[1] (locul 94)
Etnonim Austrieci
Guvernare
Istorie
Independență
Economie
PIB (PPC) 2018
PIB (nominal) 2019
- Total $446.315 miliarde[2](locul 27)
Coduri și identificatori
Cod CIO AUT
1
Înainte de 1999:Șiling austriac.
Prezență online
Modifică date / text
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Prima apariție a cuvântului „ostarrichi” (încercuit cu roșu). Austria modernă prețuiește acest document,
datând din 996, ca act fondator al națiunii.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Austriei.
Populată încă din antichitate,[10] regiunea central-europeană care este astăzi Austria
a fost ocupată în perioada pre-romană de diverse triburi celtice. Regatul
celtic Noricum a fost ulterior cucerit de Imperiul Roman și transformat în provincie.
Situl Petronell-Carnuntum din estul Austriei actuale a fost un important castru
devenit capitală a provinciei Pannonia superioară. Carnuntum a fost populat de circa
cincizeci de mii de oameni timp de aproape 400 de ani. [18]
Astfel, după congresul de la Viena, Austria a devenit una dintre cele patru puteri
dominante ale continentului, fiind recunoscută drept mare putere. În același an, s-a
înființat Confederația Germană, (în germană Deutscher Bund) sub prezidiul Austriei.
Din cauza unor conflicte sociale, politice și naționale nerezolvate, teritoriile germane
au fost afectate de Revoluțiile din 1848, ce aveau ca scop unificarea Germaniei. [30] O
Germanie unificată ar fi fost posibilă fie ca „Germania Mare”, fie doar cu
teritoriile Confederației Germane fără Austria. Cum Austria nu dorea să cedeze
teritoriile sale germanofone către Imperiul German din 1848, coroana imperiului nou-
format a fost oferită regelui prusac Frederic Wilhelm al IV-lea. În 1864, Austria
și Prusia au luptat împreună împotriva Danemarcei și au eliberat ducatele
independente Schleswig și Holstein. Cu toate acestea, ele nu au putut cădea de
acord asupra unei soluții la administrarea celor două ducate, și în 1866 s-au angajat
în Războiul Austro-Prusac. Înfrântă de Prusia după bătălia de la Königgrätz,
[30]
Austria a trebuit să părăsească Confederația Germană și să nu mai ia parte la
viața politică germană.[31][32]
Compromisul austro-ungar din 1867, denumit Ausgleich, a dus la o suveranitate
duală, Imperiul Austriac și Regatul Ungariei, ambele conduse de Franz Joseph I.
[33]
Teritoriul austro-ungar al acestui divers imperiu cuprindea multe zone locuite de
popoare slave, între
care cehi, croați, polonezi, ruteni, sârbi, slovaci, sloveni și ucraineni, precum și
teritorii locuite de italieni și români.
Ca urmare, Austro–Ungaria a devenit din ce în ce mai dificil de guvernat într-o vreme
marcată de apariția mișcărilor naționaliste, care au dus la folosirea unei poliții
secrete cu organisme complexe. Guvernul Austriei a încercat pe cât posibil să
echilibreze multiple aspecte: Reichsgesetzblatt, publicația care anunța legile și
ordonanțele valabile în Cisleithania era publicată în opt limbi, toate grupurile
naționale aveau dreptul la școli în limbile lor și la utilizarea limbii materne în
administrație. Guvernul ungar, însă, a încercat să maghiarizeze toate grupurile
etnice de pe teritoriul aflat sub jurisdicția sa, inclusiv pe germani. Astfel, nu se
puteau rezolva problemele etnice din diferitele părți ale monarhiei dualiste.
Secolul al XX-lea