Ungaria

Articol
Discuție
Lectură
Vedeți sursa
Istoric

Unelte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ungaria
Magyarország (maghiară)
Drapelul Ungariei Stema Ungariei
Drapelul Ungariei Stema Ungariei
Deviză: Think Hungary more than expected Modificați la Wikidata
Imn:
Himnusz

1:05
EU-Hungary.svg
LocationHungary.svg
Hungary on the globe (Europe centered).svg
Geografie
Suprafață
- totală 93 030[1] km² (locul 108)
Apă (%) 3,70[2]
Cel mai înalt punct Kékes (1.015 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct Gyálarét[*] (75,8 m) Modificați la Wikidata
Vecini Slovacia
Ucraina
România
Serbia
Croația
Slovenia
Austria Modificați la Wikidata
Fus orar UTC+1/+2
Populație
Densitate 105 loc/km²
- Estimare 2021 9.730.000[3] (locul 91)
- Estimare 2022 9.604.000
Limbi oficiale limba maghiară Modificați la Wikidata
Etnonim (masc.) ungur, (fem.) unguroaică, (pl.) unguri
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președinte(d) Katalin Novák[8] Modificați la Wikidata
Prim-ministru(d) Viktor Orbán Modificați la Wikidata
Legislativ Adunarea Națională(d) Modificați la Wikidata
Capitala Budapesta () Modificați la Wikidata
Istorie
Descălecarea Principatului 895
Creștinarea decembrie 1000
Eliberarea Budei 2 septembrie 1686
Compromisul Austro-Ungar 20 martie 1867
Tratatul de la Trianon 4 iunie 1920
Aderare la UE 1 mai 2004
Economie
PIB (PPC) 2021
- Total ▲ $359.901 miliarde[4] (locul 53)
- Pe cap de locuitor ▲ $36.848[4] (locul 41)
PIB (nominal) 2021
- Total ▲ $180.959 miliarde[4] (locul 53)
- Pe cap de locuitor (locul 45)▲ $18.527[4]
Gini (2020) (scăzut) 28.3 (locul 16)
IDU (2019) ▲ 0.854 (foarte ridicat) (locul 40)
Monedă Forint (HUF)
Coduri și identificatori
Cod CIO HUN Modificați la Wikidata
Cod mobil 216 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic 36
ISO 3166-2 HU Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .hu, .eu1
1Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Ungaria face parte
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ungaria (în maghiară Magyarország /ˈmɒɟɒrorsaːɡ/ ( audio)) este o țară fără ieșire
la mare din Europa Centrală.[9] Se întinde pe 93.030 km² din Bazinul Panonic, se
învecinează cu Slovacia la nord, Ucraina la nord-est, România la est și sud-est,
Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest și Austria la vest. Ungaria are o
populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte etnici maghiari cu o
minoritate semnificativă de romi. Maghiara, limba oficială, este cea mai vorbită
limbă uralică din lume și printre puținele limbi care nu sunt indo-europene, dar se
vorbesc pe scară largă în Europa.[10] Budapesta este capitala țării și cel mai mare
oraș; alte zone urbane importante sunt Debrețin, Seghedin, Miskolc, Pécs și Győr.

Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse

popoare, între care celți, romani, triburi germanice, huni, slavi apuseni și avari.
Bazele statului maghiar au fost stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n.
odată cu cucerirea Bazinului Panonic de către marele conducător maghiar Árpád.[11]
[12] Strănepotul său, Ștefan I, a urcat pe tron în anul 1000, transformând
teritoriul respectiv într-un regat creștin. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a
devenit o putere regională, atingând apogeul cultural și politic în secolul al XV-
lea(d).[13] În urma bătăliei de la Mohács din 1526, a fost parțial ocupată de
Imperiul Otoman (1541–1699). Ungaria a intrat sub stăpânire habsburgică la
începutul secolului al XVIII-lea, reapărând apoi mai târziu ca entitate politică
alături de Imperiul Austriac în statul dual Austro-Ungaria, o mare putere la
începutul secolului al XX-lea.[14]

Austro-Ungaria s-a prăbușit după Primul Război Mondial, iar ulterior tratatul de la
Trianon a stabilit granițele actuale ale Ungariei, ducând la pierderea a 71% din
teritoriul părții maghiare a statului dual, a 58% din populație și a 32% din
etnicii maghiari(d).[15][16][17] În urma tumultoasei perioade interbelice(d),
Ungaria s-a alăturat Puterilor Axei în al Doilea Război Mondial, suferind pagube și
pierderi semnificative.[18][19] Ungaria postbelică a devenit un stat satelit al
Uniunii Sovietice, ducând la înființarea Republicii Populare Ungare. În urma
revoluției eșuate din 1956, Ungaria a devenit un membru relativ mai liber, deși
încă represiv, al Blocului Răsăritean. Înlăturarea gardului de frontieră a Ungariei
cu Austria a accelerat prăbușirea Blocului Răsăritean și, ulterior, a Uniunii
Sovietice.[20] La 23 octombrie 1989, Ungaria a devenit o republică parlamentară
democratică.[21] Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și face parte din
spațiul Schengen din 2007.[22]

Ungaria este o putere mijlocie(d) în afacerile internaționale, în principal

datorită influenței sale culturale(d) și economice.[23] Este considerată o țară
dezvoltată, cu o economie cu venituri mari(d) și ocupă locul 40 în Indicele
dezvoltării umane, cetățenii beneficiind de asistență medicală universală și de
învățământ secundar(d) gratuit.[24][25] Ungaria are un lung istoric de contribuții
semnificative în domeniile artei(d), muzicii(d), literaturii(d), sportului,
științei și tehnologiei.[26][27][28][29] Este a treisprezecea cea mai populară(d)
destinație turistică din Europa, atrăgând 15,8 milioane de turiști internaționali
în 2017.[30] Este membru al numeroaselor organizații internaționale, inclusiv
Națiunile Unite, NATO, OMC, Banca Mondială, IIB(d), AIIB(d), Consiliul Europei,
Grupul Visegrád și este stat observator în Organizația Statelor Turcice.[31]

Etimologie
Inițiala „H” din numele latinesc Hungaria (care stă și la baza denumirii țării în
unele limbi moderne) se datorează cel mai probabil asocierii istorice cu hunii,
care s-au stabilit în Ungaria de astăzi înaintea avarilor. Restul cuvântului (și
numele românesc al țării) provine din forma latinizată a termenului grec bizantin
Oungroi (Οὔγγροι). Acest nume grecesc a fost împrumutat din termenul bulgăresc
vechi ągrinŭ, la rândul său împrumutat din denumirea oghur-turcă(d) Onogur („zece
[triburi ale] ogurilor”). Onogur a fost numele colectiv pentru triburile care s-au
alăturat ulterior confederației tribale bulgare care a dominat părțile de est ale
Ungariei după avari.[32][33]

Endonimul maghiar este Magyarország, compus din cuvintele magyar („maghiar”) și

ország („țară”). „Magyar”, care se referă la locuitorii țării, reflectă mai exact
numele țării în alte limbi, cum ar fi turca, persana și alte limbi precum
Magyaristan, adică Țara Maghiarilor sau similare. Cuvântul maghiar este preluat din
numele unuia dintre cele șapte triburi maghiare semi-nomade majore, magyeri.[34]
[35][36] Primul element, magy, provine probabil din proto-ugricul * mäńć- „om,
persoană”, găsit și în numele poporului Mansi(d) (mäńćī, mańśi, måńś). Al doilea
element eri, „bărbat, bărbați, descendență”, supraviețuiește în maghiara modernă ca
férj „soț” și este înrudit cu termenul erge „fiu”, din Mari, precum și cu arhaismul
finlandez yrkä „tânăr”.[37]

Istorie
Înainte de 895

Provinciile romane: Ilyricum, Macedonia, Dacia, Moesia, Pannonia, Tracia

Attila, regele hunilor (434/444–453)

Frescă italiană — războinic maghiar trăgând înapoi

Imperiul Roman a cucerit teritoriul dintre Alpi și malul vestic al Dunării între
anii 16 și 15 î.e.n., fluviul Dunărea fiind noua frontieră a imperiului.[38] În
anul 14 î.e.n., partea de vest a Bazinului Carpatic, Pannonia care include vestul
Ungariei de astăzi, a fost declarată de împăratul Augustus în Res Gestae Divi
Augusti(d) parte a Imperiului Roman.[38] Zona de la sud-est de Pannonia și la sud
de Dacia a fost organizată drept provincia romană Moesia în anul 6 î.e.n.[38] O
zonă de est de râul Tisa a devenit provincia romană Dacia în anul 106 e.n.,
incluzând și estul Ungariei de astăzi, și a rămas sub stăpânire romană până în 271.
[39]

Din 235, Imperiul Roman a trecut prin vremuri tulburi, cauzate de revolte,
rivalitate și succesiune rapidă a împăraților. Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit
în secolul al V-lea sub presiunea migrației triburilor germanice și a presiunii
carpilor.[39] Această perioadă a adus mulți invadatori în Europa Centrală, începând
cu Imperiul Hun (c. 370–469). Cel mai puternic conducător al Imperiului Hun a fost
Attila (434–453), care avea ulterior să devină o figură centrală a mitologiei
maghiare.[40]

După dezintegrarea Imperiului Hun, un trib germanic răsăritean, care fusese

vasalizat de huni, gepizii, și-au stabilit propriul regat în Bazinul Carpatic.[41]
Alte grupuri care au ajuns în Bazinul Carpatic în perioada migrației au fost goții,
vandalii, lombarzii și slavii(d).[39]
În anii 560, avarii au pus bazele Haganatului Avar, un stat care și-a menținut
supremația în regiune timp de mai bine de două secole. Francii sub Carol cel Mare
i-au învins pe avari într-o serie de campanii în anii 790.[42]

Între 804 și 829, Primul Țarat Bulgar a cucerit ținuturile de la est de Dunăre și a
preluat stăpânirea triburilor locale slave și a rămășițelor avarilor.[43] Până la
mijlocul secolului al IX-lea, Principatul de pe Balaton(d), cunoscut și sub numele
de Pannonia Inferioară, a fost înființat la vest de Dunăre, ca parte a mărcii
france a Panoniei.[44]