UNGARIA

Ungaria (în maghiară Magyarország /ˈmɒɟɒrorsaːɡ/  (  audio)) este o țară fără ieșire la mare

din Europa Centrală.[9] Se întinde pe 93.030 km² din Bazinul Panonic, se învecinează cu Slovacia la
nord, Ucraina la nord-est, România la est și sud-est, Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest
și Austria la vest. Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte etnici
maghiari cu o minoritate semnificativă de romi. Maghiara, limba oficială, este cea mai vorbită limbă
uralică din lume și printre puținele limbi care nu sunt indo-europene, dar se vorbesc pe scară largă
în Europa.[10] Budapesta este capitala țării și cel mai mare oraș; alte zone urbane importante
sunt Debrețin, Seghedin, Miskolc, Pécs și Győr.
Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse popoare, între
care celți, romani, triburi germanice, huni, slavi apuseni și avari. Bazele statului maghiar au fost
stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. odată cu cucerirea Bazinului Panonic de către marele
conducător maghiar Árpád.[11][12] Strănepotul său, Ștefan I, a urcat pe tron în anul 1000, transformând
teritoriul respectiv într-un regat creștin. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a devenit o putere
regională, atingând apogeul cultural și politic în secolul al XV-lea(d).[13] În urma bătăliei de la
Mohács din 1526, a fost parțial ocupată de Imperiul Otoman (1541–1699). Ungaria a intrat
sub stăpânire habsburgică la începutul secolului al XVIII-lea, reapărând apoi mai târziu ca entitate
politică alături de Imperiul Austriac în statul dual Austro-Ungaria, o mare putere la începutul secolului
al XX-lea.[14]
Austro-Ungaria s-a prăbușit după Primul Război Mondial, iar ulterior tratatul de la Trianon a stabilit
granițele actuale ale Ungariei, ducând la pierderea a 71% din teritoriul părții maghiare a statului dual,
a 58% din populație și a 32% din etnicii maghiari(d).[15][16][17] În urma tumultoasei perioade interbelice(d),
Ungaria s-a alăturat Puterilor Axei în al Doilea Război Mondial, suferind pagube și pierderi
semnificative.[18][19] Ungaria postbelică a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice, ducând la
înființarea Republicii Populare Ungare. În urma revoluției eșuate din 1956, Ungaria a devenit un
membru relativ mai liber, deși încă represiv, al Blocului Răsăritean. Înlăturarea gardului de frontieră
a Ungariei cu Austria a accelerat prăbușirea Blocului Răsăritean și, ulterior, a Uniunii Sovietice.
[20]
 La 23 octombrie 1989, Ungaria a devenit o republică parlamentară democratică.[21] Ungaria a
aderat la Uniunea Europeană în 2004 și face parte din spațiul Schengen din 2007.[22]
Ungaria este o putere mijlocie(d) în afacerile internaționale, în principal datorită influenței
sale culturale(d) și economice.[23] Este considerată o țară dezvoltată, cu o economie cu venituri
mari(d) și ocupă locul 40 în Indicele dezvoltării umane, cetățenii beneficiind de asistență medicală
universală și de învățământ secundar(d) gratuit.[24][25] Ungaria are un lung istoric de contribuții
semnificative în domeniile artei(d), muzicii(d), literaturii(d), sportului, științei și tehnologiei.[26][27][28][29] Este
a treisprezecea cea mai populară(d) destinație turistică din Europa, atrăgând 15,8 milioane de turiști
internaționali în 2017.[30] Este membru al numeroaselor organizații internaționale, inclusiv Națiunile
Unite, NATO, OMC, Banca Mondială, IIB(d), AIIB(d), Consiliul Europei, Grupul Visegrád și este stat
observator în Organizația Statelor Turcice.[31]