Ungaria

Cap.1 Date generale

Ungaria este situatã în mijlocul Europei, în zona Bazinului Carpatic, fiind inconjurata de
muntii Carpati, Alpi si MuntiiDinarici, având latitudinea nordicã 45” 44’- 48” 35’ si
longitudinea vesticã 16” 07’-22” 54’.Are ca vecini pe Slovacia in Nord,Croatia si Serbia in
Sud,Romania si Ucraina in Est si Slovenia si Austria in Vest.
Suprafaþa tarii este de 93030 km2, ocupând 2,3% din suprafaþa Europei.
Câmpiile ocupã aproximativ trei sferturi din suprafata tãrii, avand dealuri care nu sunt mai înalte
de 400 m, aproape 5% sunt munti cu înãltimea între 400-1000m.
Punctul cel mai înalt al tarii este vârful „Kékes” (1014m) în muntii Mátra.

Cap.2 Istoria Ungariei

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul

statUngaria, Panonia. Primii care au invadat Câmpia Panonică au fost hunii, conduşi deAttila,
care la un moment dat au făcut alianţă cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i în luptele
împotiva galilor. Au fost însă alungaţi de către lombarzi şi gepizi care au pus stăpânire circa o
sută de ani pe acest teritoriu.

După căderea Imperiulul roman, triburile germanice au stăpânit un timp Câmpia

Panonică. În această perioadă au continuat migraţiile şi invaziile diferitelor popoare migratoare.
Astfel, triburile slave au migrat în partea sudică a Europei. În jurul anului 560 avariicuceresc
acest teritoriu al Panoniei şi păstrează controlul lui timp de două secole până însecolul IX.
Urmează o perioadă sub controlul francilor, al regatului slav Moravia Mare şi al cnezatului slav
al Balatonului până la sfârşitul secolului al IX, când maghiarii au intrat în Panonia şi au pus
bazele statului lor. După tradiţie ţara maghiarilor Magyarország a fost descoperită de Árpád,
conducătorul acestora, care i-a adus si a descălecat în Panonia după 895.

Regatul ungar a luat fiinţă în anul1000 sub conducerea lui Ştefan I al Ungariei, primul
rege maghiar. Numele originar al acestuia era Vajk. Ştefan I, cunoscut şi ca Sfântul
Ştefan (Szent István), s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a
devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în
anul 1000 în oraşul Esztergom. Ca rege catolica infiinţat Biserica Ungară, si a asigurat trecerea
populatiei bastinase, in special romani, de la ortodoxie la catolicism. A întemeiat zece episcopii,
iar regatul l-a împărţit în comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial
unde majoritatea terenului era împărţit în proprietăţi private. Iniţial istoria politică al Ungariei a
evoluat alături de Polonia şi Boemia ,în strânse conexiuni cu papii de la Roma si cu Sfântul
Imperiu Roman de naţiune germană. În următoarele secole Ungaria a cucerit şi controlat
voievodatulTransilvaniei.Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltată şi înfrântă de
hoardele tătaresau mongole conduse de Batu Han în bătălia de la Muhi .

În mod treptat, sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar s-a alăturat
civilizaţiei europene. Sub dinastia Angevinilor , Ungaria şi-a pierdut controlul
asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330,dintre voievodul
român Basarab I şi regele Carol Robert de Anjou. Acesta scăpă de la faţa locului prin fugă,
deghizat în haine femeieşti. Ulterior , Ungaria pierdu şi controlul Moldovei în 1359.

Un moment culminant în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin,

dintr-o familie cu rădăcini din Transilvania. Regele Matei Corvin, a fost fiul lui Iancu de
Hunedoara(cunoscut de către maghiari ca János Hunyady ) şi a condus Regatul Ungar
din 1458 până-n1490. În această perioadă ,care coincide cu anii independenţa Ungariei a luat
însă sfârşit în 1526 după bătalia cu otomanii de laMohács. Regatul a fost împărţit în trei părţi:
partea de vest a fost anexată Austriei, în est principatul Transilvănean a rămas independent,
iar centrul Ungariei a ajuns sub stăpânirea Imperiului Otoman.

După 150 de ani de ocupaţie otomană, în secolul XVII Austria şi alianţa creştină au
eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară pentru independenţă
dintre anii 1703 şi 1711condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a contribuit şi ea la eliberarea
ţării.

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării

Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat
puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al
statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără
succes.

Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" şi "glasnost") promovate de Mihail

Gorbaciov in Uniunea Sovietică s-au prăbuşit regimurile comuniste în întreaga Europă de Est
,inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua orânduire,bazată pe revenirea la economia de piaţă şi pe
principiile democraţiei, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.
 La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit
preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a
devenit membră a NATO.

Cap.3 Cadrul natural al Ungariei

Suprafaþa tarii este de 93030 km2, ocupând 2,3% din suprafaþa Europei Câmpiile
ocupã aproximativ trei sferturi din suprafata tãrii, avand dealuri care nu sunt mai înalte de
400 m, aproape 5% sunt munti cu înãltimea între 400-1000m. Punctul cel mai înalt al tarii
este vârful „Kékes” (1014m) în muntii Mátra.
Din punct de vedere climatic Ungaria este situatã în zona temperatã, este influentatã
de trei zone climatice: oceanic, continental si mediteran. Vremea câteodatã este
schimbãtoare, datoritã caracteristicilor Muntiilor Carpati care inconjoara inprejurimile si tind
sa influenteze precipitatiile,fiind secetã mai ales în zona câmpiei Alföld.
Principalele fluvii si râuri sunt Dunarea si Tisa. Dunãrea ca mãrime este al doilea în
Europa, care împarte tara în douã parti si este fluviul cel mai important al Europei Centrale.
O altã importantã apã curgãtoare este râul Tisa a cãrui lungime pe teritoriul Ungariei este de
596 km.
Cei mai importanti afluenti ai Dunãrii: în partea de sud, râul Dráva, în câmpia
Kisalföld, Lajta si Rába (împreunã cu Marcal si Rábca), în partea stângã a Dunãrii Ipoly, care
totodatã alcãtuieste graniþa cu Slovacia.
Afluentii cei mai importanti în partea dreaptã a râului Tisza sunt: Bodrog, Sajó si
Zagyva, în partea stângã râurile: Somes, cele trei Crisuri si Muresul.
Cele mai importante lacuri:
Lacul Balaton (cel mai întins lac din Europa Centralã),Velencei avand suprafata de 26 km2.
La graniþa Ungariei cu Austria se afla lacul Fertõ, din care 75 km2 aparþine Ungariei.

Cap.4 Caracteristici demografice

Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 89 - 95%, limba ei este maghiară din
familia ugro-finică, alte minorităţi: rromi, sau romák în maghiară (5%), germani sau németek ori
svábok în maghiară (1.2%),slovaci (0.4%),croaţi sau horvátok (0.2%),sârbi sau szerbek
(0.2%),ucrainieni sau ruteni (0.1%), şi români sau románok în maghiară (0.1%). Românii din
Ungaria, grupaţi în special în zona oraşului Gyula (Giula); sunt 8.000 - 10,000 oameni din totalul
populaţiei ţării (10.000.000).

Religia romano- catolică e cea dominantă (67.5%), 16%-20% din populaţia maghiară din
Ungaria este de religie reformată (calvinistă) şi 3%-5% de religie evanghelică (luterană); circa 0.2%
din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). De asemenea există importante comunităţi creştine
ortodoxe (române, sârbe), uniate (greco-catolice, de exemplu la ruteni şi români), obşti neo-
protestante, precum şi o comunitate musulmană.[1]

Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de
Gyula, care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunităţile
greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari, ruteni, slovaci şi români) sunt organizate
înEpiscopia Greco-Catolică de Nyiregyháza.

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Limba
maghiară conţine şi multe cuvinte de origine slavă. Comunităţi maghiare importante locuiesc în
statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, in măsura mică şi
in Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în
Statele Unite ale Americii ,Canada,Germania,Franţa si in America latină.În Israel trăiesc câteva zeci
de mii de evrei ungarofoni,originari din Ungaria şi Transilvania.

Cap .5 Caracteristici ale oraselor

Budapesta este capitala Ungariei. Este situată pe pe ambele
maluri ale Dunării, care rezultă, că oraşul este format din două părţi.
În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din
suprafaţă, iar pe partea de vest se află Buda cealaltă treime a
oraşului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Cartierul Buda şi zona malurilor Dunării din Budapesta au fost
înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Veszprém este un oraş în Ungaria. Este reşedinţa
comitatului Veszprémşi unul dintre cele 23 oraşe cu statut de
comitat ale ţării.
Szeged ( română Seghedin, sârbă Segedin, slovacăSegedín)
este al patrulea oraş ca mărime din Ungaria, capitala comitatului
Csongrád. Oraşul are în jur de 163.000 de locuitori (2005).
Mişcolţ (este un oraş în nord-estul Ungariei. Este reşedinţa
comitatului Borsod-Abaúj-Zemplén şi unul dintre cele 23 oraşe cu
statut de comitat ale ţării. Oraşul are o industrie grea bine
dezvoltată. Cu o populaţie de 181.565 locuitori (2001), Miskolc este
al treilea cel mai mare oraş din Ungaria (primele două
sunt Budapesta şi Debreţin)
 Pécs este unul dintre cele mai mari cinci oraşe
ale Ungariei, comitatul Baranya, situat în sud-vestul ţării. Era
cunoscut în trecut sub numele său german Fünfkirchen. În
vremurile romane se chema Sopianae. Pécs este centrul
administrativ şi economic al comitatului Baranya şi este unul dintre
cele 23 oraşe cu statut de comitat ale ţării. Este situat la 200 km sud
de capitala Budapesta. 160.000 de oameni locuiesc în Pécs. Situat în
mijlocul unei zone agricole, este un centru de desfacere a produselor
locale. Până acum câţiva ani, avea o mină de cărbuni şi chiar şi o
mină de uraniu. Există mai multe fabrici, dar de la căderea Cortinei
de Fier nu au reuşit să treacă peste perioada de tranziţie. Aici se află
o fabrică destul de faimoasă de porţelan, Porţelan Zsolnay, care
are o culoare verzuie, numită "eozin".