RABIA SAU TURBAREA

RABIA (TURBAREA)

Rabia este o zoonoz determinat de transmiterea unui virus neurotrop din genul Lyssaviridae (familia Rhabdoviridae) de la animal la om, n special prin muctur i manifestat clinic ca encefalomielit acut, invariabil fatal la persoanele nevaccinate. Se cunosc doar cteva cazuri de rabie uman tratate cu succes (din care unele rmase cu sechele importante), prin aplicarea protocolului de tratament Milwaukee. Rabia uman reprezint de fapt un eveniment epidemiologic colateral, transmiterea de la om la om fiind excepional (ex: transmiterea prin transplant de cornee). La ora actual, rabia este considerat una din cele mai neglijate boli din lume, dar care reprezint o real povar pentru rile n curs de dezvoltare. La nivel mondial, apare n peste 150 de ri/teritorii, n special n mediul rural , n zone geografice izolate, aproximativ 55.000 de oameni decedeaz anual prin rabie (mai ales n Africa i Asia), 40% din cei mucai de un animal rabigen sunt copii sub 15 ani, iar cinii reprezint sursa de virus n 99% din decesele umane. Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, estimndu-se c se previn astfel 327.000 de decese. Toate acestea recomand rabia drept principal zoonoz la nivel mondial, fapt pentru care se impune meninerea ei n atenia Sntii Publice. Cu att mai mult cu ct, n unele zone geografice s-a nregistrat o reemergen a rabiei umane, explicat prin: reducerea densitii unor specii de animale slbatice (lupi, altdat surs frecvent de epizootii), cu apariia bolii la vulpi, specie cu receptivitate crescut, prolific (efectivele se refac n 3-4 ani), ce triete n colonii, determinnd o epizootie ciclic, cu transmitere posibil la cine, pisic i om, cu importan economic mare prin mortalitatea animalelor de ferm sau a vnatului (Europa); prbuirea infrastructurii medicale i veterinare (fostele republici sovietice); depopularea uman datorat infeciei HIV/AIDS, cu creterea consecutiv a numrului de cini vagabonzi (Africa); creterea numrului animalelor de companie nevaccinate (China); despduririle extinse, cu modificarea ecosistemelor liliecilor hematofagi (America de Sud); apariia de noi modaliti de transmitere (transplant de cornee). Epidemiologic/epizootologic rabia este o zoonoz cu focalitate natural, cu un numr mare de surse pentru om - toate animalele cu snge cald, inclusiv psrile, sunt receptive i pot teoretic transmite, dei rezervoarele principale sunt mamiferele carnivore i liliecii hematofagi. Cinele este surs n Asia, America Latin i Africa, vulpea n Europa Central/de Est, zonele arctice, Canada, Orientul Mijlociu, ratonul n Europa de Est i S.U.A., coioii n America Latin i S.U.A., sconcsul n Canada/S.U.A., liliecii hematofagi n America Latin. Virusul rabic se poate transmite intraspecie, dar i interspecie. Rabia uman se consider a fi corelat n special cu epizootiile iar controlul ei este strns legat de controlul rabiei silvatice i domestice. Europa s-a confruntat cu epizootii n secolul al XII-lea la lupi sau n secolul al XVIII-lea si XX la lupi, vulpi i cini. nainte de cel de-al II-lea Rzboi Mondial, cinele reprezenta specia cea mai afectat de turbare, pentru ca apoi vulpea roie (Vulpes vulpes) s devin principala surs i principalul vectorul al rspndirii virusului rabic n populaia de animale slbatice i domestice. ncepnd cu anul 1939, rspndirea epizootic a rabiei la vulpi s-a extins din Polonia, spre nord, vest i sud, cu o vitez anual de 20 pn la 60 km pe an, ajungnd la 1400 km fa de vestul Poloniei. Valul epizootic a cuprins Germania, Danemarca, Belgia, Frana, Elveia, Austria, Cehia, Ungaria, Croaia i Voivodina. Statele membre ale U.E.au demarat planuri de vaccinare antirabic cu momeli vaccinale orale la vulpile roii ncepnd cu anul

1989 - Olanda (1991), Elveia (1999), Frana (2000), Belgia&Luxemburg (2001), Republica Ceh (2004), reuind s elimine rabia silvatic. Alte state au implementat programe multianuale pe 5-10 ani, prin care au sczut incidena rabiei, att silvatice, ct i domestice. Din punct de vedere al legislaiei s-a elaborat Regulamentul nr.998/2003/CE, potrivit cruia niciun animal de companie nu poate circula n spaiul european fr a fi identificat prin tatuare/microcipare, fr a poseda paaport i carnet de sntate, n care s fie specificate de ctre medicul veterinar, toate vaccinrile antirabice i alte vaccinri obligatorii. n aceste condiii, n UE apar cteva cazuri sporadice de rabie uman importat, adesea la turiti n afara spatiului european, iar cazurile autohtone apar dup expunerea la animale slbatice, n special vulpi roii sau ratoni, n cteva state din centrul sau Estul Europei. I. RABIA SILVATIC CU POSIBILITATEA EXTINDERII I LA ANIMALELE DOMESTICE Rabia silvatic este nc prevalent n Balcani i n unele ri S-E Europene (majoritatea la vulpi, lupi i ratoni), cu posibilitate de extindere i la animalele domestice. i liliecii insectivori pot juca un rol important pe teritoriul ntregii Europe, dar este dificil de cuantificat fenomenul, deoarece sistemele naionale de supraveghere a rabiei la animale variaz foarte mult ntre statele membre. Rabia a rmas n general enzootic printre animalele slbatice i domestice, n aceleai zone din UE ca i n anii precedeni (n special n ri ca Romnia, Italia, Bulgaria, Lituania i Letonia), cea silvatic reprezentnd pn la 90% din cazurile animale raportate. Trendul descresctor al rabiei la animale nregistrat n 2009 nu se mai regsete n 2010, cnd asistm la o cretere uoar a numrului de cazuri de mbolnvire att la animalele slbatice ct i la cele domestice, n Statele Baltice i cele din Sudul i Estul Europei, n special la vulpi i animalele de ferm. Rabia la vulpi a devenit reemergent n N-E-ul Italiei n 2008, lng grania cu Slovenia, n condiiile n care din 1997 Italia a fost clasificat drept liber de rabie. n 2009 infecia s-a rspndit spre vest, n regiunea Veneto, iar n 2010 n Trento i Bolzano. n aceste condiii, a fost implementat de urgen vaccinarea oral a vulpilor, prin distribuire aerian, n iarna 2009-10, pe o arie de aproximativ 9.000 km2, doar la altitudini sub limita ngheului. Dei campania de vaccinare s-a desfurat n condiii climaterice nefavorabile (vaccinul ngheat nu induce un rspuns imun optim), s-a soldat cu o acoperire imun satisfctoare, 77% din probele obinute relevnd titruri de anticorpi antirabici 0.5 UI/ml. Rabia este considerat endemic n multe ri cu teritorii din zona arctica (Rusia, Canada, Groenlanda). n Norvegia, arhipelagul Svalbard, a fost diagnosticat prima dat n 1980, ntro epizootie izbucnit n populaia de vulpi. Din 1980 pn n 1999 s-au diagnosticat cu rabie 25 de animale, incluznd 3 reni, dar fr s existe un sistem de supraveghere sistematic al animalelor slbatice. Nu s-au mai raportat alte cazuri pn n ianuarie 2011, cnd o vulpe polar a atacat 4 cini de la o staie meteorologic din Hopen, o insul n S-E-ul arhipelagului. ntre 12 septembrie i 5 octombrie 2011 s-au diagnosticat cu rabie 2 vulpi polare i 8 reni, n jurul oraului Longyearbyen. Aceast izbucnire, survenit la sfritul sezonului de vntoare la reni, ridica riscuri semnificative pentru persoanele implicate n aceast activitate (inclusiv copii). De aceea, 280 de persoane au primit profilaxie post-expunere, nenregistrndu-se niciun caz de rabie uman.

II. ANIMALE RABIGENE IMPORTATE ILEGAL/CU NERESPECTAREA LEGISLAIEI EUROPENE N VIGOARE Regiunile Europei considerate libere de rabie conform criteriilor Organizaiei Mondiale pentru Sntatea Animalelor, au riscul de introducere ilegal a unor animale domestice potenial infectate. Importul ilegal de animale din zone rabigene apare de altfel frecvent. In februarie 2008, n Frana, un cine a fost diagnosticat cu rabie, transmis prin contactul cu un alt cine provenit din Maroc i introdus ilegal la sfritul anului 2007. n Marea Britanie, a decedat n carantin un cine introdus legal, n acord cu Reglementarea nr.998/2003/CE. Per total n 2008, s-au raportat 4 cini importai cu rabie i unul autohton, infectat de un altul importat. De altfel, Frana a raportat 9 cazuri de cei cu rabie, importai ilegal n ultimii 10 ani, din care 7 au provenit din Maroc. Ultimul - n august 2011, cnd serviciul veterinar francez a raportat un pui de cine de 3 luni, importat ilegal din Maroc, ce a prezentat schimbri comportamentale din 1 august. A fost internat i a decedat dup cteva zile, cu confirmarea rabiei n 11 august. Cinele nu a fost nici vaccinat, nici microchipat i era prea mic pentru a fi importat, conform legislaiei europene. n februarie 2012 a fost importat din Maroc, n Amsterdam (Olanda), trecnd i prin Spania, un pui de cine bolnav de rabie. Cuplul olandez l-a achiziionat de la un veterinar local ce l-a microchipat i i-a eliberat un certificat de sntate, dar fr s-l vaccineze. Ulterior a fost transportat cu maina i feribotul n Spania, unde a staionat 1 sptaman, dup care, pe calea aerului, a ajuns n Olanda. O clinic veterinar spaniol a eliberat paaportul european al celului, dar acesta nu a fost examinat nici n vama din Spania, nici n cea olandez. Dei iniial comportamentul animalului a fost normal, n 15 februarie a devenit incontrolabil, impunnd eutanasia cu confirmarea diagnosticului postmortem de rabie. Msurile profilactice au inclus identificarea a 48 de contaci cunoscui, din 3 ri, din care 45 au necesitat aplicarea conduitei post-expunere i eutanasierea a 3 animale (incluznd i celul importat). Aceast situaie a fost posibil prin nerespectarea legislaiei europene (care prevede ca animalele din afara Uniunii Europene s fie vaccinate antirabic i inute n carantin 3 luni dup sosire) att de ctre veterinari, ct i de autoritile vamale din 3 locaii (2 spaniole i una olandez), ce trebuiau s verificestatutul vaccinal al cinelui. III. CAZURI IMPORTATE DE RABIE UMAN TURITI N ZONE ENDEMICE ntre ianuarie 2000 i ianuarie 2009 s-au raportat 13 cazuri de rabie uman importat, printre care: n 2003 - o persoan de 30 de ani a decedat n Frana dup ce s-a infectat jucndu-se cu un cine nevaccinat, n timpul unei vizite n Gabon; n 2004 un tnr turist austriac a murit dup ce a fost mucat de un cine n Maroc, i o tnr german a decedat dup o experien similar n India; n 2005 un britanic a murit dup o muctur de cine, n timpul unei vacane n Goa, India , n 2007 - 3 cazuri de rabie uman, toate confirmate i toate de import, cte un caz pentru Finlanda, Germania i Lituania. Pacientul german de 55 de ani a fost mucat de un cine n Maroc, cu 6 sptmni nainte de debut, cazul finlandez era un cetean filipinez, diagnosticat i spitalizat n Helsinki, mucat de cine n ara sa natal, iar cel de-al treilea a fost un pelerin de 43 de ani, rentors din India, unde a fost mucat tot de un cine. Toi aceti pacieni nu au fost vaccinai; n 2008 3 cazuri de rabie uman importat, toate confirmate, raportate de Frana, Marea Britanie i Olanda. Cazul olandez a fost reprezentat de o femeie de 34 de ani, rentoars dintro vacan n Kenya, unde a suferit zgrieturi sngernde, provocate de un liliac. Din Anglia a

provenit o femeie de 37 de ani, rentoars tot din Kenya, despre care nu se se cunosc informaii suplimentare. Cazul raportat de Frana a trit i s-a infectat n Guiana Francez, a fost expus la animale variate (cini, pisici, lilieci), dar a prezentat un tip de virus rabic transmis uzual prin liliecii hematofagi din America de Sud. Datorit condiiei medicale, a fost imposibil s se determine dac rabia s-a transmis direct prin muctur de liliac sau indirect, via animale carnivore. n 2009 i 2010 nu au existat cazuri de rabie uman importat pe teritoriul UE. n 2011 s-au raportat 2 cazuri: n iulie 2011, la o femeie de 41 de ani, rezident n Amadora (Portugalia), care a cltorit n Bissau (Guinea-Bissau - ara de origine) n luna aprilie i a fost mucat de un cine pe 1 mai. A fost diagnosticat cu rabie pe 26 iulie i a decedat 2 sptmni mai trziu, n ciuda aplicrii protocolului de tratament Milwaukee. Portugalia este liber de rabie din 1960 i probabilitatea de apariie a unui caz autohton este virtual inexistent, dar pot apare cazuri importate, n special din rile africane vorbitoare de portughez (Angola i Guinea-Bissau). n octombrie 2011, un cetean indian rezident de 10 ani n Italia, a fost internat cu encefalit n Mantua, dup o muctur de cine posibil rabigen, n 28 septembrie 2011, ntr-o zon periferic a oraului Manpur, India, pentru care a primit profilaxie post-expunere incomplet (fr Ig). A decedat dup 22 de zile de tratament intensiv, iar diagnosticul de rabie a fost confirmat postmortem. Acesta este al 23-lea caz de rabie importat in UE n ultimii 20 de ani i al 4-lea din Italia, din 1975. IV. CAZURI AUTOHTONE DE RABIE UMAN n 2008, 2009, 2010 i 2012 Romnia a nregistrat cazuri autohtone de rabie. n 2008, cazul romnesc, autohton, a fost reprezentat de un brbat de 40 de ani, mucat de lup i decedat dup cteva sptmni, n ciuda profilaxiei i tratamentului aplicat. Este primul caz indigen din ultimii opt ani, ce apare pe teritoriul UE. n 2009 s-a raportat un caz de rabie uman, la o vrstnic de 69 ani din Romnia, dintr-o regiune rural, mpdurit (judeul Vlcea), mucat de o vulpe, cu o lun nainte de a deveni simptomatic i a primi ngrijiri medicale, nevaccinat postexpunere (datorit neprezentrii la medic). n ciuda tratamentului, a decedat 4 zile mai trziu. Este al 2-lea an cnd Romania nregistreaz cazuri de rabie indigen. n 2010 s-au nregistrat 2 cazuri fatale de rabie la: - o elev de 11 ani din judetul Olt, mucat de o pisic la sfritul lunii iunie, internat n stare grav n august, decedat n septembrie i - o elev de 10 ani din judeul Giurgiu, internat n luna martie cu suspiciune de botulism i PAF (infirmate ulterior). Diagnosticul de rabie s-a pus pe baza examenului anatomo-patologic post-mortem, efectuat n luna iunie. Ancheta epidemiologic nu a relevat eventuale contacte cu animale bolnave. n februarie 2012 a decedat o feti de 5 ani, din judeul Bacu, mucat n luna decembrie 2011 de un cine i care nu a fost vaccinat post-expunere. Trendul evolutiv al cazurilor de rabie uman n Romnia ultimilor 12 ani este prezentat n figura nr.1.

Figura 1. Evoluia rabiei umane n Romnia, n perioada 2000-2012 (Surs: INSP) * An 2012
pn n aprilie 2012

Figura 2. Repartiia pe grupe de vrst a cazurilor de rabie uman, nregistrate n Romnia,n perioada 2000-2012 ((Surs: INSP) V ACTUALITI N CONTROLUL RABIEI N ROMNIA n Romania, rabia uman a fost transmis predominant de cine, pn n 1965, ulterior de vulpe i pisic. n Romnia, sursele de virus rabic sunt n ordine descresctoare - vulpea, pisica, cinele, lupul i mai rar bursucul, rsul, pisica slbatic, dihorul. Lupul este implicat n Nordul Transilvaniei, cinele n Cmpia Dunrii, vulpea n special n Muntenia i Oltenia. Rabia este rspndit n ntreaga ar la animalele slbatice i domestice, dar aria principal este nordul Moldovei spre sud, de-a lungul Prutului i Siretului pn n Muntenia. Fiind o zoonoz, controlul rabiei umane este corelat cu cel al rabiei animale. n situaia n care din 2008, Romnia a nregistrat o cretere a cazurilor de rabie animal, majoritatea la vulpi, pe fondul exploziei numrului de exemplare i a renunrii la vntorile organizate, i n calitatea de stat membru al UE (ce ne impunea s adoptm legislaia european), s-a emis Hotrrea de Guvern nr.55/2008, prin care s-a aprobat programul strategic pentru supravegherea, controlul i eradicarea turbrii la vulpe n Romnia, pe o perioad de 10 ani. Prin Decizia 2006/876/CE din 30 noiembrie 2006, Romnia a primit o cofinanare n valoare de 850.000 , pentru vaccinarea vulpilor n 2007, dar programul nu s-a implementat. Pentru anul 2011, prin Decizia 2010/712/CE din 23 noiembrie 2010, Comisia European a aprobat suma de 5.000.000 , rambursat 75% din fonduri europene, cu condiia vaccinrii antirabice a vulpilor pe ntreg teritoriul Romniei. Ulterior, prin Decizia 2011/807/UE din 30 noiembrie 2011, s-a aprobat Programul de eradicare a rabiei transmis de Romnia, cu aplicare pe 10 ani, pe ntreg teritoriul, cu rambursare european de 75%, fr a depi ns 4.000.000 Euro.

n aceste condiii, Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor a dat un comunicat de pres n 07.04.2011, prin care anuna demararea campaniei de vaccinare antirabic la vulpi, n perioada 01 mai 30 iunie 2011, n judeele Arad, Alba, Bihor, Mure, Maramure, Bistria-Nsud, Braov, Cluj, Covasna, Cara- Severin, Harghita, Hunedoara, Slaj, Sibiu, Satu-Mare i Timi. Din cantitatea total de momeli vaccinale, 1.885.860 doze era destinat distribuirii aeriene, restul de 25.000 fiind destinate distribuirii manuale. Administrarea aerian presupunea distribuirea a 20 momelivaccinale/km2, din avion, respectndu-se regimul meteorologic, densitatea de distribuire i rutele de zbor stabilite de ctre specialiti. Vaccinul nu a fost distribuit n zone locuite, pe ap, pe drumuri publice sau n apropierea spaiilor locuite. n aceeai perioad i n aceleai zone au fost distribuite materiale informative de avertizare a populaiei, cu apte zile nainte de nceperea campaniei de vaccinare

Bilanul acestei campanii a fost comunicat de A.N.S.V.S.A. n 27.09.2011. Suprafaa acoperit a fost de aproximativ 92.000 km2, cu administrarea unui numr de 1.869.757 de momeli vaccinale, att prin distribuire aerian ct i prin distribuire manual. n luna octombrie urma s nceap campania de toamn, n toate cele 16 judee mai sus menionate. n 2012, guvernul romn a elaborat un proiect de hotrre de Guvern pentru aprobarea Programului strategic pentru supravegherea, controlul i eradicarea rabiei la vulpe n Romnia - un program multianual pe 10 ani (sau pn la mplinirea a trei ani de la declararea ultimului caz de rabie la animalele slbatice), aplicat prin 2 campanii de vaccinare/an, att aerian ct i manual, la vizuin, n scopul dobndirii statutului de ar liber de rabie.

n concluzie, eliminarea rabiei umane prin focusarea pe controlul rezervorului animal impune conlucrarea strns a specialitilor din reeaua de Sntate Public, epidemiologi, infecioniti, medici din departamentele de Urgen (pentru aplicarea conduitei post-expunere), cu cei din direciile sanitar-veterinare, dar i cu cei din inspectoratele teritoriale de regim silvic i vntoare, vmi, sau cu factori decizionali din Administraia Public i mediul politic. Doar prin eforturile susinute, coordonate ale tuturor acestor factori, putem s prevenim transmiterea virusului rabic la om. Ziua Mondial a Rabiei (28 septembrie ziua n care a decedat Louis Pasteur) instituit din 2007, este menit s atrag atenia att specialitilor din domeniu, ct mai ales populaiei generale asupra pericolului reprezentat de aceast patologie care poate fi prevenit, dar fatal n lipsa unei conduite post-expunere adecvate. n 2011, DSP-urile din 14 judee (Arge, Bacu, Bihor, Bistria-Nsud, Braov, Clrai, Dmbovia, Hunedoara, Iai, Maramure, Mure, Slaj, Timi, Vaslui) i Bucureti, n colaborare cu D.S.V.S.A. judeene, s-au implicat activ n aceast campanie, prin elaborarea de materiale informative diseminate n cabinete medicale, uniti sanitare, coli, clinici/farmacii veterinare, autoriti locale i mediatizarea mesajului prin articole n presa scris/vorbit. Institutul de Diagnostic i Sntate Animal Bucureti a anunat organizarea unei mese rotunde n 28.09.2011, cu tema Lupta mpotriva rabiei n Romnia i abordarea unor teme referitoare la evoluia rabiei n Romnia ultimilor 10 ani, controlul prin vaccinare a carnivorelor domestice i a vulpilor, eficiena primei campanii de vaccinare antirabice cu momeli la vulpi sau diagnosticul antemortem al rabiei la om. Doar prin astfel de eforturi coordonate putem preveni i controla rabia uman!

SITUAIA CAZURILOR DE RABIE UMAN N 2011 PE TERITORIUL EUROPEAN

SITUAIA CAZURILOR DE RABIE LA LILIECI N 2011 PE TERITORIUL EUROPEAN

SITUAIA CAZURILOR DE RABIE LA ANIMALELE SLBATICE N 2011 PE TERITORIUL EUROPEAN

Evoluia cazurilor de rabie la animalele slbatice n Europa

Evoluia cazurilor de rabie la animalele domestice n Europa

Rabia (turbarea) este o boal produs de un virus si care afecteaz sistemul nervos central (creierul si mduva spinrii) att la animale ct si la oameni. Animalele infectate cu acest virus pot rspndi boala prin intermediul salivei sau contactului cu tesutul cerebral. Oamenii pot dobndi boala in urma muscturilor, produse att de la animale slbatice ct si domestice. Cauze Rabia este o boal care are ca si cauz infectia cu un virus, care apare de cele mai multe ori ca urmare a contactului cu saliva animalelor infectate. In majoritatea cazurilor, virusul este depistat la animale salbatice, cum ar fi liliecii, ratonii, sconcsii, vulpile sau coiotii. Din acest motiv se recomanda anuntarea autoritatilor medicale ori de cate ori au loc atacuri ale animalelor, mai ales daca acestea sunt salbatice. In acest fel, persoana sau persoanele respective pot fi informate despre posibilitatea infestarii cu rabie si daca se impun sau nu masuri profilactice. Ocazional, virusul se poate transmite si prin intermediul animalelor de companie, cum sunt pisicile sau cainii. Animalele de companie care nu parasesc niciodata apartamentul au un risc foarte mic de a fi expuse virusului care determina rabia. In situatii si mai rare, unele persoane se pot infecta fara a fi muscate de un animal infestat, fie prin manipularea unui animal care e infestat, fie prin inhalarea virusului, mai ales in locuri in care acesta se gaseste in cantitate foarte mare (pesterile in care traiesc lilieci de exemplu). Simptome Aparitia simptomatologiei marcheaza un stadiu evolutiv al bolii care de cele mai multe ori este fatal. Virusul ataca si lezeaza sistemul nervos central care include atat encefalul (creierul) cat si maduva spinarii. Pentru a preveni rabia, persoanele infectate trebuie tratate inainte de aparitia vreunui simptom. Primele simptome pot aparea intr-un interval cuprins intre cateva zile si aproape un an, insa in majoritatea cazurilor simptomele se dezvolta in 4-6 saptamani de la momentul infectiei. Tratamentul afectiunii este indicat si in cazul in care simptomatologia nu debuteaza la scurt timp de la expunerea la virusul ce produce boala. Simptome la animale Animalele infestate pot manifesta simptome vizibile sau tulburari de comportament. Animalul care a muscat o persoana si care s-a comportat sau se comporta ciudat poate fi infectat cu virusul rabic. Este importanta urmarirea, pe cat este posibil, a animalului respectiv pentru a putea oferi un tratament corespunzator si la momentul oportun oricarei persoane care a intrat in contact cu animalul respectiv. Este foarte posibil ca un animal sa aiba rabie daca prezinta urmatoarele semne: lipsa fricii de oameni, mai ales la animalele salbatice atitudine timida la un animal de casa care era de obicei prietenos neliniste, excitabilitate, agresiune sau schimbari bruste de comportament salivare in exces animale active noaptea (lilieci, ratoni si sconcsi) care devin active in timpul zilei consumul de substante care in mod normal nu sunt comestibile paralizie, care uneori poate fi unicul semn.

Simptome la oameni Perioada tipica de incubatie a virusului rabic este de 4-6 saptamani. In aceasta perioada, de un simptom al bolii. Primele simptome care apar includ durerea si

amorteala la locul muscaturii, urmate apoi de simptomatologie vaga, care poate apare in multe alte afectiuni si care includ: - febra - tuse sau senzatia de gat uscat - durere, arsura, mancarime, furnicaturi sau amorteala la locul muscaturii sau al expunerii initiale - durere abdominala - anxietate sau neliniste care se accentueaza si poate evolua spre agitatie extrema Simptomatologia ulterioara este mai specifica si poate include: - perioade alternante de comportament normal si comportament bizar sau neobisnuit (anxietate, halucinatii, delir); - frica de apa (hidrofobie) sau frica de aer (aerofobie); - spasme musculare la nivelul muschilor fetei, gatului sau diafragmului, urmate de convulsii; - paralizia, care este adesea singurul simptom, se dezvolta in cazul unei forme de rabie mai putin obisnuita, rabia paralitica, care apare dupa muscatura liliecilor vampir; - fluctuatii mari ale temperaturii corporale, pulsului si presiunii sangvine; - coma, insuficienta cardiaca si respiratorie. Investigatii Investigatiile fac mai usor diagnosticul rabiei la oameni si pot include: - testul direct cu anticorpi fluorescenti. Este un test uzual, rapid, care detecteaza proteinele ce alcatuiesc virusul rabic. Testul se face prin prelevarea unei mostre de tesut din zona potential infectata; - testul de polimerizare in lant. Acest test detecteaza materialul genetic (ADN) al proteinelor din virusul rabic, este foarte exact si poate fi facut din saliva, lichid cefalorahidian sau oricare alt tesut. Diagnosticul la animale este de asemenea dificil. Animalele care au un comportament ciudat pot fi infectate cu virusul rabic. Presupunerea ca un animal este infectat se bazeaza pe: - tipul animalului, unele animale au risc mai mare sa fie infectate, cum ar fi: liliecii, sconcsii, ratonii, vulpile si coiotii; - comportamentul animalului, cum ar fi salivatia excesiva sau comportament agresiv; - riscul aparitiei bolii intr-un areal geografic anumit; - data ultimei vaccinari a animalului. Daca o persoana a fost muscata sau expusa in alt fel virusului rabic, se pot administra o serie de vaccinuri, ca si profilaxie postexpunere, pana la sosirea rezultatelor testelor care sa confirme boala si care au ca scop prevenirea instalarii bolii inainte ca diagnosticul sa fie confirmat prin teste specifice. Muscatura provocata de un animal cu risc mic de a fi infectat cu rabie Daca un animal cu risc mic de a fi infectat cu virusul rabic, cum ar fi animalele de companie ca pisicile sau cainii, musca pe cineva, se impune capturarea acestuia de catre autoritatile special pregatite pentru a prinde animalele infestate cu rabie, tinerea acestora in carantina si urmarirea lor pentru aproximativ 10 zile si daca: - animalul nu prezinta semne de boala in acest interval, se presupune ca nu a fost infestat in momentul muscaturii si ca persoana muscata nu necesita tratament;

- animalul dezvolta semne de boala, atunci se va incepe tratament preventiv. Animalul infestat va fi omorat (eutanasiat) iar tesutul sau cerebral va fi supus unor teste care sa confirme existenta bolii. Dureaza doar cateva ore pentru a se efectua aceste teste. Daca rezultatul este negativ, se poate opri tratamentul prevenitv. Muscatura provocata de un animal cu risc crescut de a fi infectat cu rabie Daca o persoana este muscata de un animal cu risc mare de a fi infectat cu virusul rabic, trebuie contactat imediat Departamentul de Sanatate Publica local. Animalul infestat va fi capturat de personalul special antrenat pentru aceasta. In functie de protocoalele urmate de departamentul respectiv, animalul poate fi observat sau eutanasiat. In cazul eutanasierii, tesutul cerebral al animalului va fi supus testarii pentru confirmarea diagnosticului. In tot acest timp, persoana muscata va fi supusa tratamentului. Daca testele sunt negative, tratamentul se opreste. Daca testele sunt pozitive, tratamentul se continua. Uneori, animalul suspectat de a avea rabie nu poate fi capturat. In acest caz, este indicata contactarea Departamentului de Sanatate Publica local, pentru a afla care specii de animale din zona respectiva au un risc crescut de a fi infectate si de a determina astfel daca trebuie sau nu initiat un tratament. Infectia cu virusul rabic poate fi suspicionata si cand nu este decelabila o muscatura de animal. Liliecii in special, dat fiind ca au dimensiuni reduse, pot provoca muscaturi sau zgarieturi ce nu sunt usor observabile. Atunci cand exista persoane sau copii care au venit in contact direct cu un liliac sau acest animal este gasit in incaperi in care se afla persoane care dorm sau care nu sunt constiente trebuie contactat un medic iar copiii trebuie invatati sa evite contactul cu liliecii sau alte animale salbatice. Tratament Nu exista tratament. Odata ce boala se dezvolta la oameni, moartea e aproape sigura. Numai cativa oameni au supravietuit rabiei dupa o ingrijire medicala foarte intensa. S-au inregistrat si cateva cazuri de caini supravietuind infectiei, dar ele sunt foarte rare. Ingrijirea ranii Cand o persoana este muscata de un animal, rana trebuie curatata imediat cu multa apa si sapun pentru a reduce riscul unei infectii. Este indicata efectuarea unui consult medical de specialitate pentru a se stabili un tratament mai complex al ranii. Vaccinarea In cazul expunerii la virusul rabic este necesara administrarea unor vaccinuri. Acestea constituie terapia post expunere. Vaccinarea ajuta sistemul imun sa combata boala in stadiile timpurii. Cand se administreaza vaccinurile inaintea aparitiei simptomelor severe, ele previn de obicei dezvoltarea infectiei si cresc sansele de recuperare. Daca apar simptomele bolii vaccinurile nu mai sunt eficiente si persoana infectata decedeaza. Vaccinul este administrat in functie de riscul de expunere la virusul rabic. Medicii din cadrul Directiei de Sanatate Publica locale pot evalua acest risc si pot stabili daca este necesara vaccinarea. Printre factorii luati in calcul in determinarea riscului se numara: - tipul expunerii expunerea la virusul rabic se poate realiza prin intermediul unei muscaturi sau a altor rani. Ranile (infectia apare cand o leziune deschisa a pielii sau mucoaselor este expusa virusului) duc rar la aparitia bolii, tratamentul fiind necesar; - tipul animalului implicat unele animale au un risc mai mare de a fi infestate cu virusul rabic. Purtatorii comuni ai acestui virus sunt liliecii, sconcsi, ratonii, vulpile si coiotii.

Profilaxia postexpunere Tipurile de vaccin antirabic includ: - injectarea de anticorpi injectarea de anticorpi (imunoglobuline) antirabie inactiveaza virusul rabic care se gaseste in apropierea ranii (portii de intrare in organism), dar si cel care s-a raspandit in organism pana cand organismul isi poate sintetiza singur anticorpii; - vaccinarea in serie injectarea unor vaccinuri in serie determina sistemul imun sa isi creasca raspunsul impotriva virusului rabic. Vaccinurile antirabice folosite includ vaccinul cu celule diploide umane, vaccin cu virus rabic atenuat, vaccinul din celule de embrioni de pui purificati. Vaccinarea profilactica Vaccinarea profilactica sau profilaxia preexpunere este recomandata in aceste cazuri. Vaccinurile antirabice sunt recomandate si in cazul calatoriilor in zonele rurale. Deoarece copiii au un risc mai mare decat adultii de a fi muscati, iar muscaturile la copii tind sa fie mai severe, se recomanda vaccinarea profilactica a acestora inaintea calatoriilor. Faza tardiva a bolii Odata ce apar simptomele, functiile inimii, plamanilor si a altor organe vitale pot fi mentinute pentru un timp prin masuri medicale intensive, dar in cele din urma pacientul va deceda. In cazuri extrem de rare, cu ajutorul vaccinurilor, pacientul se poate vindeca. Dupa orice contact cu un animal ce poate fi infectat este necesara instituirea tratamentului. Tratament ambulatoriu Tratamentul ambulator se rezuma la evitarea contactului cu virusul, tratamentul imediat si adecvat al ranii urmat de consultul medical de specialitate pentru a determina daca exista riscul unei infectii. Pentru a evita contactul cu virusul rabic se recomanda: - vaccinarea impotriva virusului rabic a animalelor de companie cum sunt pisicile si cainii; - daca animalul de companie a avut un alt proprietar, noul proprietar trebuie sa ii ceara acestuia fisa de vaccinari a animalului. Veterinarii elibereaza un certificat dupa vaccinarea animalelor. Cand nu exista astfel de documente este necesar ca medicul veterinar sa confirme vaccinarea; - evitarea contactului sau a tentativelor de a imblanzii animale salbatice. Copii trebuie instruiti sa evite aceste animale; - depozitarea gunoiului trebuie sa se faca in containerele special amenajate, in pungi de plastic astfel incat sa nu atraga animalele salbatice; - blocarea tuturor posibilelor cai de acces ale animalelor salbatice in domiciliu; - evitarea contactului cu cadavrelor animalelor si mai ales cu tesutul cerebral al acestora. Autoingrijirea in cazul muscaturii animalelor In cazul muscaturii de animale sau a altor contacte cu risc de infectie, se pot lua urmatoarele masuri: - curatatirea ranii si a altor zone expuse cu apa si sapun. Este necesar apoi un consult medical pentru a se decide daca sunt necesare si alte masuri; - daca animalul care provoaca muscatura este unul domestic (caine, pisica) se incearca prinderea acestuia sau contactarea propietarului;

- daca muscatura este provocata de un animal salbatic nu se recomanda prinderea acestuia. Trebuie stabilita specia din care face parte animalul si daca prezinta tulburari ale comportamentului. Daca animalul a fost ucis, trebuie pastrat capul acestuia, fara a se atinge creierul. Medicii din cadrul Directiei de Sanatate Publica vor testa acest tesut pentru a determina daca virusul este prezent; - orice muscatura sau zgarietura puternica trebuie raportata Directiei de Sanatate Publica. Medicii vor evalua riscul de infectie si vor captura pentru testare animalul, care daca este infectat va fi eutanasiat; - medicii specialisti vor hotara daca este necesara vaccinarea antitetanica care ofera protectie impotriva tetanosului (infectie ce apare cand bacteria tetanica ajunge in contact cu o rana deschisa). Vaccinarea antitetanica care se efectueaza in copilarie in cadrul programului national de vaccinari trebuie apoi repetata din 10 in 10 ani. Revaccinarea se recomanda si atunci cand exista o rana contaminata si au trecut peste 5 ani de la ultima vaccinare sau daca nu se cunoaste data ultimei vaccinari. Se recomanda ca vaccinarea antitetanica sa se faca in primele 48 de ore dupa muscatura sau contaminarea ranii.

CAZURI PRACTICE DE RABIE In 2008, cazul romanesc, a fost reprezentat de un barbat de 40 ani, muscat de lup si decedat dupa cateva saptamani, in ciuda profilaxiei si tratamentului aplicat. Este primul caz indigen din ultimii 8 ani, ce apare pe teritoriul UE. In 2009 s-a raportat un caz de rabie umana, la o varstnica de 69 ani din Romania, dintr-o regiune rurala impadurita, din judetul Valcea. Aceasta a fost muscata de o vulpe, nu s-a prezentat pentru a primi ingrijiri medicale si dupa aparitia simptomelor in ciuda tratamentului, a decedat. Este al doilea an cand Romania inregistreaza cazuri de rabie indigena. In 2010 s-au inregistrat 2 cazuri fatale de rabie la o eleva de 11 ani, din judetul Olt. Muscata de o pisica la sfarsitul lunii iunie, internata in stare grava in august, a murit in septembrie. O alta eleva in varsta de 10 ani, din judetul Giurgiu, a fost internata in luna martie cu suspiciune de botulism si PAF, infirmate ulterior. Tratamentul nespecific a cauzat decesul acesteia. Diagnosticul de rabie s-a pus pe baza examenului anatomo-patologic post-mortem, efectuat in luna iunie. Ancheta epidemiologica nu a relevat eventuale contacte cu animale bolnave. In februarie 2012 a decedat o fetita in varsta de 5 ani, din judetul Bacau, muscata in luna decembrie 2011 de un caine si care nu a fost vaccinata post-expunere. "Ziua Mondiala a Rabiei (28 septembrie - ziua in care a decedat Louis Pasteur) instituita din 2007, este menita sa atraga atentia atat specialistilor din domeniu, cat mai ales populatiei, in general, asupra pericolului reprezentat de aceasta patologie care poate fi prevenita, dar fatala in lipsa unei conduite adecvate post-expunere.

BIBLIOGRAFIE

1 Constantin Ciufecu, Elvira Snziana Ciufecu. Rabia, In Aurel Ivan. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile, Editura Polirom, Iai 2002: 243-249 2 WHO. Rabies, September 2011, disponibil pe http://www.who.int/mediacentre /factsheets/fs099/en/ 3 INSP/CRSPT Campania de Sntate Public pentru 28.09.2011, Ziua Mondial de Lupt mpotriva Rabiei 4 WHO Rabies-Bulletin-Europe, Information Surveillance Report, October - December 2011, 35(4), Maps, disponibile pe http://www.who-rabies-bulletin.org/Queries/Maps.aspx 5 A Mailles, D Boisseleau, L Dacheux, C Michalewiscz, C Gloaguen, N Ponon, H Bourhy, H Callon, V Vaillant, I Dabosville, P Morineau-Le Houssine. RABID DOG ILLEGALLY