CAMPYLOBACTERIOZA

ISTORIC SI IMPORTANTA Singura forma de campylobacterioza cu importanta pentru sanatatea publica este enterita campilobacteriana produsa de Campylobacter jejuni si Campylobacter coli. Primul caz de infectie umana descris a fost un episod de gastroenterita de origine alimentara (lapte), dintr-un penitenciar din S.U.A , in 1938 , determinat de un vibrio care cel mai probabil a fost Campilobacter jejuni; toate izolatele au fost obtinute din sange.

ETIOLOGIE Genul Campylobacter cuprinde bacterii: - Gram negative, cu forma de bastonase subtiri, curbate, in S sau spirala - groase de 0,2-0,5 m - lungi de 0,5-5 m - microaerofile - mobile datorita prezentei unui flagel polar care determina o miscare in vrila

PATOGENIE Pentru a produce boala, bacteriile trebuie sa ajunga in intestin si sa se ataseze de suprafata mucoasei intestinale. Gradul inalt de mobilitate si forma spiralata a campylobacteriilor le permit acestora sa realizeze producerea bolii.

PATOGENIE Patogeneza infec iilor gastro-enterale produse de C.jejuni nu este pe deplin elucidat . Acestea se caracterizeaz prin distruc ii masive ale mucoasei jejunului, ileonului i colonului (care apar sngernd) cu producere de ulcera ii, abcese criptice, iar consecutiv invaziei microorganismelor la nivel tisular se formeaz infiltrate cu polimorfonucleare neutrofile i eozinofile.

Necesita o temperatura optima de crestere > 4243C. Supravietuirea creste la rece, dar procesele de congelare si decongelare determina reducerea nr de microorganisme Sunt distruse prin pasteuriza re, clorinare, precum si prin iradiere cu raze gamma

Conditii de cultivare

Conditii gazoase speciale: 5-10% O , 1-10%CO , 85% N .

EPIDEMIOLOGIE Enterita campylobacteriana este cea mai frecventa forma de diaree acuta infectioasa identificata in majoritatea tarilor industrializate din lume. Boala se caracterizeaza printr-o distributie pe varste: - cu varful cel mai mare la copiii de 1-4 ani - iar al doilea varf la adultii tineri (15-24 ani)

MODUL DE TRANSMITERE
Transmitere directa - in casa prin contactul cu animalele de companie infectate; - riscurile asociate manipularii animalelor infectate sau colonizate (manipularea pasarilor vii sau in timpul abatorizarii si prelucrarii carcaselor); - riscul manipularii cadavrelor animalelor fara precautii igienice adecvate; Transmitere indircta

- prin intermediul laptelui;

- prin intermediul apei; - prin intermediul hranei, aceasta fiind acceptata ca justificand majoritatea infectiilor;

SURSE DE TRANSMITERE

Au fost citate urm toarele c i de transmitere: y materii fecale ale animalelor, sau persoanelor bolnave, care pot contamina apa, solul, vegetalele; y alimente provenite de la animalele bolnave (lapte nepasteurizat, produse din carne insuficient preparate termic, tacmuri i carcase de p s ri); y contacte interpersonale (mai rar), fie ntre membrii familiei, (n special prin utilizarea n comun a grupurilor sanitare); y prin na tere, de la mam la f t; y transfuzii de snge; y precum i pe cale sexual ;

MANIFESTERI CLINICE ~ Boala debuteaza cu durere abdominala si diaree, cu o perioada prodromala, caracterizata prin febra si simptome asemanatoare gripei, care dureaza fie cateva ore sau cateva zile; Aceasta boala tinde sa fie mult mai severa. ~ Boala diareica se manifesta prin: dureri abdominale, greata frecventa,voma fiind o caracteristica nu prea rara a bolii, diaree apoasa; iar dupa 2-3 zile, in fecale pot sa apara urme de sange. ~ Campylobacter jejuni poate provoca si infectii extraintestinale, care se pot manifesta ca: pancreatita, colecistita, cistita, avort.

DIAGNOSTIC Deoarece prin tabloul clinic enterita campylobacteriana nu poate fi deosebita de celelalte forme de diarei bacteriene, diagnosticul este dependent de identificarea bacteriei in laborator. Campylobacteriile pot fi recunoscute prin morfologia lor caracteristica in preparatele proaspete sau in amprentele fecale, dar izolarea bacteriilor in cultura reprezinta diagnosticul de certitudine.

DIAGNOSTIC Detectarea directa a campylobacteriilor prin sonde ADN si prin amplificarea genica PCR reprezinta un procedeu promitator. Astfel, se poate decela un numar redus de campylobacterii in apa, dar deocamdata nu si in fecala sau alimente. Campylobacter jejuni persista in fecale un timp limitat, de obicei mai scurt de 3 saptamani, in general examenul bacteriologic al fecalelor, in vederea stabilirii precise a diagnosticului, este eficient in prima saptaman de boala.

PROFILAXIE Campilobacter continua sa fie cauza unui numar enorm de cazuri da gastro-enterita acuta de origine animala, desi se inactiveaza prin majoritatea procedeelor folosite in mod obisnuit pentru distrugerea agentilor enteropatogeni din alimente. Acest lucru se explica prin contaminarea incrucisata a produselor gata de consum cu cele crude.

PROFILAXIE Aplicarea corecta a proceselor de prelucrare a produselor alimentare, evitarea contaminarilor incrucisate si o educatie sanitara corespunzatoare a consumatorilor vor evita aceste imbolnaviri de tip alimentar. Intrucat rezervorul principal pentru aceasta bacterie il reprezinta animalele, oamenii vor acorda atentie caontactului cu acestea sau cu produsele lor.