Genul Campylobacter

Clasificarea bacteriilor apartinand genului Campy/abaeter a suferit numeroase modltlcari

in ultimii ani. Denumirea genului provine din limba greaca (campylo=lncurbat) ~i se refera la forma
bacteriilor.
In prezent, se considera un numar de 18 specii, mai importante in patologia urnana fiind
C. jejuni cu subspeciile jejuni sl doylei, C. Coli ~i C. fetus
Morfologie
Bacili Gram negativi, cu morfologie asernanatoare cu vibrionii aspect de tirbuson
( campilobacter = bacterie rasuclta), aspect de "aripi de pescarus".
Mobili: flagel unipolar sau doi flageli bipolari, nesporulati, necapsula]l
Caractere generale
Catalazo-pozitivi, Oxidazo-pozitivi, mobili,
atmosfera 5% oxigen ~i 10% C02. Nu fermenteaza
jejunii este de 42C, reducerea nitratului, hidroliza
cefalotin sunt utilizate ca teste de diferentiere intre

microaerofili cu crestere favorizata de

zaharurile. Temperatura optima de crestere C
hipuratului, sensibilitatea la acidul nalidixic si
diferitele specii.

Specia Campylobacter jejunii e patoqena pentru om, producand

~i uneori deterrninari

sistemice.Cel

jejunii

specie izolata,

este principala

enterite

putin 12 specii sunt implicate in patologia umana, dar C.

Rezervor pentru C jejuni: pasarile, colonizate asimptomatic (majoritatea pasarilor sunt

colonizate). Bacteriile supravietuiesc procesarii comerciale si apar in carnea din
magazine.Majoritatea lnfectiilor umane apar prin consumul carnii de pui, curcan.
C. jejuni este inclus in categoria B a aqentilor de bioterorism de catre NIH
of Health) ~i CDC (U.S. Centers for Disease Control)

Campylobacter jejuni este principala cauza a bolii diareice in intreaga

simptome diverse de la portaj asimptomatic la diaree severa.
tntectia e asociata ~i cu boli mai severe:septicemie,
Sindromul Guillain-Barre

(National Institutes

lume.Produce

artrita. paralizie neuromusculara cunoscuta ca

In

ciuda importantei C. jejuni, se cunosc foarte putine lucruri despre mecanismele de patogenitate
( explicabil prin conditiile deosebite necesare cresterii ~i prin absenta instrumentelor de manipulare
genetica)
Epidemiologie

Campylobacteriile sunt larg raspandite in natura, prezente in intestinul omului ~i a numeroase

specii de mamifere (capre, oi, caini, pisici, rozatoare) ~i pasari, precum ~i in apa contaminata cu
materii fecale (apele reziduale provenite din abatoare ~i crescatoru de animale).
Sursa de intectie la om este reprezentata cel mai frecvent animalele infectate= zoonoze.
Cele mai frecvente focare epidemice au fost citate in urma consumului de apa contarnlnata
(carente in clorinarea ~i purificarea apei potabile), sau a carmi de pui insuficient preparata termic.
Epidemiile sunt mai frecvente in lunile calde.
Majoritatea paclentllor simptomatici
sunt copii ~i adulti tineri, odata cu inaintarea in varsta s-a
constatat 0 scadere a incidentei bolii. Portajul intestinal de C. jejuni subspecia jejuni la om este
general mai crescut la populatia din tarile in curs de dezvoltare.
Factorii de risc ai bolii diareice acute (BOA) in sectorul pediatric sunt: spitalizarea
tratamentul cu antibiotice, corticosteroizi,
starea organismului

prelungita,

Cai de transmitere
Pe eale fecal=orala: ingestia de apa sau alimente contaminate ( carne pasare), materii tecale ale
animalelor, sau persoanelor bolnave, care pot contamina apa, solul, vegetalele, alimente
provenite de la animalele bolnave (Iapte nepasteurizat, produse din carne insuficient preparate
termic
Prin contact interuman directfie intre membrii familiei, (in special prin utilizarea in comun a
grupurilor sanitare), fie dobandind un caracter nosocomial (in cazul transmiterii intre pacientii
spitalizati),
Studii- implicarea C.jejuni ~i C.coli in BOA la om cu 0 frecventa ce rivalizeaza cu cea a
enterobacteriilor clasice (Salmonella ~i Shigella)-pe primulloc in etiologia gastroenteritelor
bacteriene prin consum de carne de pui contaminata, in SUA i alte state dezvoltate ( 0 mcidenta
crescuta - Tailanda i Mexico).
Patogeneza
C jejunii e sensibilia

actiunea sucului gastric

La 104 microorganisme

reuseste sa determine boala

Patrund ~i se rnultiplica in lumenul intestinal, invadeaza celulele epiteliale din jejun, ileon ~i colon
Produc leziuni inflamatorii ( enterita exudativa si edematoasa cu eliminarea de mucus ~i sanqe in
materiile fecale). Ocazional bacteriile pot trece in circulatiet bacteriemie, septicemie)
Diagnostic

de laborator

1. Bacteriologic
Recoltarea produselor patologice ( materii fecale in coprorecoltor steril cu mediu de
conservare ~i transport)
Insamantare pe medii de cultura speciale: Campy,Skirow, mediu selectiv cu carbon CSM
( charcoal selective medium), mediu selectiv cu deoxicolat, carbune ~i cefoperazona CCOA
(charcoal-cefoperazone-deoxycholate
agar)
Preparatul nativ lama-lamela la microscopul eu fond intunecat, sau cu contrast de faza, releva
prezenta bacteriilor spiralate, prezentand mi!jcari active "in zbor de muscullta" datorita
flagelului polar
Examen microscopic: pe frotiurile colorate Gram sau Giemsa: prezenta unor bacterii subtiri cu
morfologie caracteristtca, care datorita dimensiunilor reduse pot fi usor trecuti cu vederea.
Bacilii dispusi in diplo sunt asemanati cu niste .aripl de pescarusi'.
Sunt microorganisme cu exigente deosebite de cultivare ~i necesita utilizarea unor procedee
speciale: 0 atmosfera de incubare optima (microaerofilie), medii de cultura inalt selective (cu
continut de cefalosporine),o temperatura optima de incubare: 42C-43C (cu exceptia lui C.fetus
care nu este termophil), 0 incubare prelungita de 48-72 ore, sau mai mult.
Identificarea

- pe baza caracterelor morfologice ~i culturale. Catalaza ~i oxidaza sunt pozitive

2. Serologic:

detectia anticorpilor serici anti Campilobacter prin ELISA

Teste rapide imunocromatografice

3. peR Reaetie de polimerizare in lant cu detectia ADN ului bacterian
Permite diterentierea intre speciile patogene de C. jejuni , C. coli and C. lari
l?i cuantificarea celor 3 specii de Campy/obacter.
Rezultatul in aceeasi zi pentru probele cu continut microbian crescut.Rezultat

in ziua

urmatoare pentru probe Ie ce necesita etapa de Imbcqatire (nurnar mic de bacterii).

Tratament
Conform Antibiogramei.De

obicei se utilizeaza eritromicina sau derivaf sau ciprofloxacin

Genul Helicobacter
Generalitati
Helicobacter pylori este a bacterie ce poate trai in stomac ~i duoden
Are un mod unic de adaptare ~i supravietuire in mediul acid al stomacului
Bacili Gram negativi mobili, microaerofili,
Helicobacter pylori este

si duodenului.

producaton de ureaza

bacterie ce poate trai in stomac si duoden

Are un mod unic de adaptare ~i supravietuire in mediul acid al stomacului ~i duodenului.

Bacili Gram negativi mobili, microaerofili,

producatori de ureaza

Se credea ca nici 0 bacterie nu po ate supravietui la ph normal al stomacului de aceea se

considera ca stomacul este 0 cavitate sterila: descoperirea H pylori a schimbat aceasta
conceptie.
Stomacul e protejat de sucul gastric propriu printr-un strat gros de mucus care acopera mucoasa
stomacului.Helicobacter pylori traieste la nivelul epiteliului mucoasei protejat de Ph acid.La
adapost, H pylori poate contracara efectul HCI cu ajutorul unei enzime numita ureaza.
Ureaza
Ureaza transforma ureea ( din saliva i sucul gastric) in bicarbonat si amoniac care protejeaza H
pylori de acidul din stomac.
Hidroliza ureei este folosita ca un test important de diagnostic al infectiei cu H. pylori (testul
respirator)
Epidemiologie
Infectati PESTE 3 MILIARDE DE LOCUITORI AI PLANETEI
cea mai frecventa infectie a omului.

C DIN

POPULATIA PLANETEI),

fiind

Cai de transmitere
1.Calea fecal orala ( alimente, apa contaminate cu materii fecale ce contin H pylori)
2.Calea orals: regurgitarea continutului stomacului in cavitatea bucala prin refluxul gastroesofagian- frecvent lntalrut in gastrita, astfel ca bacteriile se pot transmite pe cale orala
Morfologie
Bacili Gram negativi, extrem de mobili datorita unui rnanunchi de flageli polari.
Nu toate persoanele infectate cu H pylori

dezvolta gastrita sau ulcer gastric sau duodenal.

lncidenta infectiei : 20% adulti sub 40 ani ~i 50-60% adulti peste 60 ani, doar 1% prezinta ulcer
duodenal (ulcerele pot avea alte cauze, ex. >30% sunt datorate uzului de aspirina ~i AINS)
Diagnostic
1.ldentificarea

anticorpilor

in serul paclentitor

IgG nu arata daca este

Helicobacter pylori Antibodies, IgG
Helicobacter pylori Antibodies, IgM

infectie recenta

Prin metoda imunoenzimatica

ELISA

Prin metoda imunocromatografica

2. Detectla antigenelor in materiile fecale

Teste rapide imunocromatografice
3.PCR ( polymerase chain reaction)
4. Testul Ureazei
Testul ureazei in respiratle ( testul respirator)
Acuratete 96-98%Pacientul

ingera solutie de uree rnarcata C13 sau C14.

Daca Hp este prezent, ureaza descompune ureea ~i pot fi detectati izotopii in aerul expirat. Testul
poate fi folosit ~i dupa tratament ( tratamentul eficient duce la negativarea testului)
5. Biopsia de mucoasa realizata in timpul endoscopiei
Fragmentul examinat prin coloratia Gram, Giemsa, sau impregnare argentica
6.Test rapid al ureazei
7.Cultura:

2-7 zile

IMPORTANT:
Cu 0 luna fnaintea testului (endoscopiei cu testul ureazei) nu se iau antibiotice sau bismut coloidal
(De Nol)
Cu

saptarnana nu se iau :Antisecretorii de tip PPI

Cu 24 oreinainte : nu se iau AntiH2

Terapie
Tratament optim:
Endoscopie- Biopsie- Cultura- Antibiograma