Relaţiile

microorganism- gazdă

Microbiota indigenă versus

microorganisme patogene şi
condiţionat patogene
Definitii
Simbioza: asocierea de vieţuitoare din specii diferite
care îşi duc viaţa în comun. Orice organism viu
poate deveni habitat pentru alte forme de viaţă mai
mici.
 1. Forezia: asociaţie întîmplătoare, nesistema-
tizată; gazda transportă un organism mai mic dintr-
unloc în altul.
 2. Comensalismul: adăpost şi nutrienţi oferiţi de
gazdă.
 3. Mutualismul: beneficiu reciproc al simbion-ţilor.
Definitii
4. Parazitismul: beneficiu unilateral al
microorganismului în defavoarea gazdei.
5. Oportunismul: un comensal, mutualist ori
saprofit al mediului extern poate deveni,
pentru o perioadă, parazit, functie de
conditiile asocierii.
Definitii
 Microorganisme patogene: afecteaza gazda
normoreactiva; de regula determina boala.
 Posibilitati evolutive dupa instalarea raspunsului
imun:
 vindecarea;
 trecerea la mutualism (gazduirea persistentă a
microorganismul patogen)
 trecerea la comensalism: gazda devine “purtator
sanatos”, eliminind microorganismul patogen in
mediul extern.
Definitii
 Microoganisme conditionat sau accidental
patogene: comensale sau mutualiste ale gazdei
sau saprofite ale mediului extern care ajung
intimplator in tesuturi.
 Ataca gazda doar daca:
- apar disfunctii ale apararii antimicrobiene;
- prin variatie genetica, dobindesc noi capacitati
patogenice.
 COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI

 1. Condiţia microbiologică a embrionului şi a fătului.

 2. Contaminare versus colonizare.
 3. Specii pionier: primele microorganisme
contaminante care asimilează condiţiile de găzduire
şi proliferează mai repede decît sunt eliminate.
Induc modificări în biotopul învelişurilor care le
limitează creşterea.
 4. Speciile de tranziţie profită de modificarea
condiţiilor de găzduire prin speciile pionier.
COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI

 Populaţiile (comunitatea) climax constituie

o unitate ecologică în echilibru dinamic pe
care o numim microbiota indigenă.
 Termeni sinonimi: flora normala, microbiota
normala, indigena sau naturala.
 Limitele colonizarii sunt stabilite de barierele
antimicrobiene ale gazdei.
Exemplu: colonizarea tubului digestiv

 Specii pionier de Lactobacillus;

 Acestea determină scăderea pH-ului : la 1-2 zile
prima succesiune prin speciile Bifidobacterium;
progresiv se adaugă Escherichia coli, enterococii.
 Succesiunea majoră, cu înmulţire masivă a
bacteriilor anaerobe nesporulate, se produce prin
diversificarea alimentaţiei.
 Stadiul de climax al microbiotei intestinale este
atins la înţărcare.
 COLONIZAREA MICROBIANA A
ORGANISMULUI-ZONAREA ORGANISMULUI

 Zone normal sterile: mediul intern,

tesuturile, cavitatile seroase.
 Zone ocazional contaminate, dar
necolonizate: sinusuri paranazale, urechea
medie, etajul infraglotic, caile biliare, caile
urinare (rinichi-uretra proximala), cai genitale
interne.
 COLONIZAREA MICROBIANA A ORGANISMULUI-
ZONAREA ORGANIAMULUI

 Zone periodic contaminate dar

necolonizate sau colonizate abortiv:
stomac, duoden, jejun.
 Zone normal colonizate: tegumentul,
conjunctiva, narile, naso- si orofaringele,
vaginul, uretra distala, ileonul terminal,
colonul.
Exemple
 Microbiota tegumentului:
- Staphylococcus epidermidis, Propionibacterium acnes,
Staphylococcus aureus;
 Microbiota cailor aero-digestive superioare
- cavitatea bucala: streptococi -hemolitici, Veillonella,
Peptostreptococcus spp, Fusobacterium nucleatum,
Bacteroides spp., Treponema;
- orofaringe: streptococi -hemolitici,Corynebacterium
spp. , Staphylococcus aureus, Bifidobacterium spp.;
- nas: Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus
aureus;
Exemple
 Microbiota tractusului gastrointestinal
- colon: Bacteroides, Bifidobacterium, Escherichia coli,
Proteus, enterococci; levuri (Candida).
 Microbiota tractusului genito-urinar:
- vagin: Lactobacillus, Bacteroides, Corynebacterium
(difterimorfi);
- uretra distala: stafilococi coagulaza negativi, bacili
difterimorfi, enterobacteriacee, enterococi, neisserii
nepretentioase, Fusobacterium spp, micoplasme,
Ureaplasma spp., ocazional Candida.
 Rolul fiziologic al florei normale

 Roluri nutritive: producerea de vitamine (ex. vit K,

biotina, acid pantotenic, riboflavina, piridoxina);

 Stimulent al competentei imune: creste cantitatea de

imunoglobuline;

 Bariera ecologica antimicrobiana: antagonizeaza cu

noii contaminanti; competitia pentru suport si nutrienti.
Efecte negative ale florei normale

 Aparitia de tumori maligne : bacteriile colonului:

- genereaza produsi carcinogeni;
- genereaza analogi de estrogeni;
- amorseaza ciclul entero-hepatic al hormonilor
estrogeni.
 Sindrom de malabsorbtie: apare la pacienti cu
staza intestinala, speciile de Bacteroides prin
metaboilizarea sarurilor biliare in intestinul subtire.
Disbiozele = colonizari anormale

1. Alterarea unor bariere antiinfecţioase: aclorhidria;

staza intestinala; alterarea transportului muco-ciliar;
2. Modificări ale condiţiilor de găzduire:
* nutrienţi: incapacitatea de a digera dizaharidele –
diaree prin bacterii care fermenteaza aceste zaharuri;
* pH: aclorhidria favorizeaza colonizarea mucoasei
gastrice;
* umiditate: levurile lipofile cresc in exces
(Malassesia furfur determina pitiriazis verzicolor, o
micoza cutanata).
Disbiozele

3. Modificarea receptorilor epiteliali pentru

liganzii bacterieni: pierderea fibronectinei,
receptorul pentru streptococii orali duce la
colonizarea cu bacili gram-negativi.

4. Medicaţie antimicrobiană: duce la boli ecologice

prin înmulţirea microorga-nismelor rezistente;
Clostridium difficile determina enterocolita
hemoragica pseudomembranoasă.