LP 2.

DEZINFECȚIA ȘI STERILIZAREA ÎN PRACTICA STOMATOLOGICĂ

I. OBIECTIVE
 Să elaborați planul de curățenie, dezinfecție și sterilizare a echipamentului din
cabinetul de stomatologie, funcție de natura, destinația și gradul de contaminare;
 Să alegeți și să aplicați metoda de decontaminare optimă a UNIT-ului dentar și altor
suprafețe din cabinetul stomatologic;
 Să cunoașteți și să respectați circuitul instrumentarului și materialului reutilizabil în
cabinetul de stomatologie;
 Să efectuați sterilizarea corectă a instrumentarului chirurgical și stomatologic funcție
de natura și scopul utilizării.

II. DECONTAMINAREA SUPRAFEȚELOR DIN CABINETUL DE

STOMATOLOGIE

Contaminare:
 Direct – țesuturi/umori (obiectele și suprafețele din cabinet, instrumentarul
utilizat);
 Indirect – aerosoli contaminanți (fragmente de tartru, dentină, picături
Flügge)

1. Dezinfecția UNIT-ului dentar – se utilizează dezinfectante de nivel mediu

condiţionate ca soluţii sau spray-uri:
Modul de lucru:
 Protejează mâinile cu mănuși din cauciuc gros, rezistent (mănuși de menaj),
 Colectează materialul dispozabil în pungi de plastic și transportă materialul reutilizabil
în camera de spălare și dezinfecție,
 Dezinfectează mănușile după manipularea materialului contaminat
 Aplică soluţia /pulverizează dezinfectantul (pe un prosop de hârtie) și șterge ferm
suprafețele netede ale UNIT-ului dentar (masă, fotoliu, lampă); dacă suprafața a fost
contaminată cu sânge, pulverizează direct dezinfectantul și lasă să acționeze măcar 10
minute; evită pulverizarea directă a substanței în aria cu întrerupătoare electrice
deoarece există riscul unui scurt-circuit,
 Pe fiecare piesă a UNIT-ului, furtunul de legare și tub de susținere corespunzător,
pulverizează abundent dezinfectantul și apoi șterge ferm cu un prosop de hârtie;
insistă cu o perie la nivelul anfruactuozităților piesei, precum și pe peretele interior al
tubului,
 După ce toate piesele au fost dezinfectate, așează-le în lăcașul lor și pulverizează
dezinfectant asupra întregului UNIT,

1
  Lasă 10 minute sau mai mult (vezi tabelul 1) pentru ca substanța să își exercite efectul
antimicrobian și apoi îndepărtează excesul de lichid prin tamponare cu un prosop de
hârtie.
Dezinfecția UNIT-ului dentar trebuie realizată la începutul zilei de lucru, după fiecare
pacient și la sfârșitul zilei de lucru. Modul de lucru prezentat mai sus generează timpi
morți (timpul de acțiune a dezinfectantului) în activitatea medicală zilnică. Pentru a evita
acest aspect, după prima dezinfecție (la începutul zilei de lucru) se utilizează huse (de
hârtie sau material plastic) care acoperă suprafețele UNIT-ul dentar. Husele trebuie
schimbate după fiecare pacient. Astfel, modalitatea de dezinfecție completă descrisă
trebuie realizată numai la începutul și sfârșitul activității zilnice. Rețineți! Piesele de mână
și seringa de aer-apă sunt contaminate intens în timpul tratamentului stomatologic. De
aceea, orice piesă care nu poate fi acoperită trebuie dezinfectată eficient sau sterilizată în
vederea utilizării ei la un alt pacient.
 Paharul pentru apă, capul aspiratorului de salivă – trebuie să fie de unică folosință.

Tabelul 1. Agenți de dezinfecție curent utilizați în practica stomatologică

Nivelul Timpul
Substanța de de Comentarii
acțiune acțiune⃰
Iodofor 1% Mediu 10 minute Nu pentru suprafeţe -
spre înalt colorează materialele plastice
Hipoclorit de sodiu Mediu 10-30 minute Miros înțepător
spre înalt La concentrații mari are efect
coroziv asupra unor metale
(aluminiu)
Derivaţi fenolici Mediu 10 minute Acțiune iritativă scăzută
Glutaraldehidă 2% Mediu- 10 minute Nu pentru suprafeţe
sol. neutră⃰ ⃰ înalt Iritantă pentru tegument,
mucoase, conjunctivă
⃰ Pentru diluția indicată de producător.
⃰ ⃰ Ca agent de sterilizare sunt utilizați nediluați, iar timpul de contact este de ordinul orelor.

2. Dezinfecția altor suprafețe din cabinetul stomatologic – echipamentul de curățenie

(găleți, burete, lavete) este separat, funcție de destinație (un set pentru cabinet și un al
doilea pentru anexe). La sfârșitul activității, bureții și lavetele trebuie uscate în vederea
depozitării.
a. Mobilierul și, în special, suprafețele orizontale ale acestuia – trebuie dezinfectate
zilnic, obligatoriu la sfârșitul zilei de lucru. Trei tipuri de substanțe antimicrobiene (nivel
mediu, cu acține în minim 10 minute de la aplicare pe suprafața contaminată) sunt
recomandate în acest scop:
1. Alcoolii (etilic 70%, izopropilic 60–70%)
 Au activitate microbicidă bună
 Incolor,inodor, nu pătează suprafețele din material
plastic
2
  Dezavantaje – evaporare rapidă, cost ridicat
 Utilizat in special ca antiseptic
2. Derivații fenolici
 Au activitate microbicidă bună
 Sunt stabili în diluțiile de lucru timp de 30-60 de zile
 Au efect remanent (efect fenolic rezidual)
 Nu colorează obiectele sau suprafețele
3. Hipocloritul de sodiu , cloramină 10%
 Activitate antimicrobiană foarte bună
 Este foarte ieftin
 Are miros neplăcut, înțepător
 Este inacivat de materialul organic (sange, puroi)
 Poate coroda unele metale (în special aluminiul)
Compuşii cuaternari de amoniu
 actiune tensioactivă şi activitate antimicrobiană de nivel
jos
 se asociază cu alcoolii în soluţiile dezinfectante pentru
suprafeţe
b. Dușumeaua
1. Trebuie acoperită cu linoleum, răşini sau covor de tip tarket; gresia/faianța nu sunt
recomandate (pot reține în spațiile de îmbinare variate microorganisme); covoarele
sunt contraindicate.
2. Trebuie spălată zilnic cu apă caldă și detergent, iar în apa de clătire se adăugă un
dezinfectant (de obicei, compuși cu clor); același tratament este aplicat și
dușumelei din sala de așteptare, grup sanitar, laborator de tehnică dentară, etc.
c. Pereții
1. Acoperiți cu vopsea sau var lavabil
2. Decontaminați lunar, prin spălare cu apă și detergent în cadrul curățeniei generale
ce vizează și sala de așteptare, grupul sanitar, etc.

3. Dezinfecția aerului – la sfârșitul zilei de lucru:

1. Lămpi germicide – generatoare de radiații ultraviolete
 Timp de acțiune 20 minute
 Durata de viață 1000-2000h
2. Filtre HEPA
3. Dezinfecție chimică – cu spray-uri care conțin hexilresorcinol, acid lactic sau
propilenglicol; este preferat propilenglicolul deoarece este mai puțin toxic și nu are
acțiune iritantă asupra ochilor și căilor respiratorii.

III. CIRCUITUL INSTRUMENTELOR ȘI MATERIALELOR

REUTILIZABILE ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC

3
 Toate instrumentele sau obiectele dintr-un cabinet stomatologic care au venit în contact cu
sângele sau saliva unui pacient trebuie sterilizate dacă se intenționează refolosirea lor
(Tabelul 2). Penru ca sterilizarea să fie eficientă, materialele refolosite trebuie să parcurgă
un anumit circuit (dezinfecție, spălare, ambalare, sterilizare, prezervarea sterilității).
1. Dezinfecția și curățarea instrumentelor
a. Instrumentele și materialele reutilizabile contaminate, care au fost transportate spre
camera de spălare și sterilizare sunt imersate în una sau două băi de dezinfecție, diferențiat
în funcție de natura lor:
1. Instrumentarul metalic: glutaraldehidă 2%
2. Obiectele din plastic/cauciuc: derivați fenolici/compuși de clor, glutaraldehidă
3. Obiectele din bumbac (câmpuri chirurgicale): soluţii cu clor
Menținere materiale – sunt menținute minimum 30 minute (in funcţie de concentraţia
soluţiei si de indicaţiile producătorului)
b. După dezinfecție – spălare eficientă (apă caldă+ detergent+frecare); testul
Adler poate verifica calitatea spălării.
Pentru instrumentarul metalic dezinfecţia şi spălarea se pot realiza mai rapid şi mai
eficient prin ultrasonare în baie de detergent.
c. După spălare – clătire la jet de apă și uscare la temperatura camerei
2. Ambalarea materialelor în vederea sterilizării
a. Asigură prezervarea sterilității materialelor
b. Există numeroase sisteme de ambalare: pungi, huse individuale, cutii metalice
(etuvă), casolete (autoclav), pungi speciale vidate (autoclav)
c. Alegerea tipului de ambalaj depinde de: metoda de sterilizare, natura materialelor,
destinația obiectului în cabinetul de stomatologie, volumul mediu de lucru
d. În principiu, instrumentele utilizate pentru o preocedură stomatologică sunt grupate
în același ambalaj.

IV. METODE DE STERILIZARE UTILIZATE ÎN PRACTICA

STOMATOLOGICĂ

Tabelul 2. Metode de sterilizare utilizate în practica stomatologică

Sterilizare cu
Obiectul de sterilizat Vapor Aer Vapori Oxid
i de cald chimici de etilen
apă
Instrumente din oțel inoxidabil A A⃰ A A
Trusă de consultație ambalată în câmp din bumbac sau A C D A
dispozabil
Ace, seringi⃰⃰ ⃰ - - - -
Instrumentar endodontic
- cu mâner din oțel inoxidabil A A⃰ A A
- cu mâner din oțel oxidabil C A⃰ A A
- cu mâner din plastic C C C A
Piese de mână

4
 - autoclavabile A C B A
- non-autoclavabile C C C A
Tăvi pentru preparat geluri
- din plastic termorezistent A C B A
- din plastic termosensibil C C B A
Tăvi port-amprentă
- din aluminiu cromat A B A A
- din acrilat C C C A
- din plastic⃰ ⃰ ⃰ C C C D
Sonde de cauciuc termosensibil C C B A
Sonde de cauciuc termorezistent A C A A
Instrumente din fibre optice C C C A
Materiale chirurgicale din bumbac A C D B
A: metodă eficientă, de elecție; B: metodă eficientă, acceptabilă; C: metodă eficientă. Dar cu
risc de degradare a materialului sterilizat; D: metodă ineficientă. ⃰ la temperaturi de 150-
170°C; ⃰ ⃰ nu sunt sterilizate. Sunt dispozabile. ⃰ ⃰ ⃰ sunt dezinfectate cu soluții de glutaraldehidă.

1. Autoclavarea (vezi și LP 1)
2. Sterilizarea la pupinel (vezi și LP 1)
3. Sterilizarea prin vapori chimici nesaturați
a. Aparatul – chemiclav
b. Principiu: amestecul de fomaldehidă, alcool, ketonă, apă și acetonă încălzite sub
presiune degajă vapori ce acționează ca agent de sterilizare
c. Parametri: 132°C, 1,5-2 atm, timp de 20 minute
d. Ambalare: instrumentele sunt ambalate în câmpuri de bumbac sau folie de aluminiu.
e. Avantaje față de autoclavare: este mai rapidă, nu oxidează și nu corodează.
f. Dezavantaje: nu este indicată pentru obiecte de bumbac, cauciuc sau piese de mână
autoclavabile.
4. Sterilizarea cu oxid de etilen (vezi și LP1)
5. Sterilizarea cu glutaraldehidă (vezi și LP1)