Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deci un atomreprezintl
un spafiuaproapegol cu parteaesenfialia maseiconcentratdin nucleu.
Nucleu
AtomulOelri
2. Tipuri de radia{ii
2.1.Radialiaalfa
+ l"
+ 2fr|n"
'33nu
+ y.
2ZO
Ra
| 0.186Mev
3.3o/"
E- 2.25"/"
2.2Radia[iabeta
o particulSB este identic5cu un electronexceptanddoar c6 provine
ParticulaB aresarcina- 1 9i masade
din nucleu,nu din inveliqurileexterioare.
l/7347 din cea a particuleio. Din acestmotiv, particuleleB pot penetrape
distan{emai mari decdtradialiacr,energeticele pot penetrapieleacorpului
umangi pot producedistrugeriale fesuturilorvii. Cu toatec[ particuleleB sunt
mai penetrantedecdtparticuleleo, in mod normal,ele nu pot penetraorganele
interne.ParticuleleB emisede o sursi externd,apropiatdde organismuluman
pot produce distrugeri lesuturilor vii ale pielii gi cristalinului ochiului'
Majoritatearadioizotopilorutilizafi in cercetirilebiologiceqi medicalesunt
emifitori p.
in dezintegrarea
B esteemis6qi o particulSsubatomic[ (antineutrino
nu are masi gi sarcini electric[) simultancu particulaB. Energiaemisi in
timpul dezintegrlriiB esteimp[rlitd intre o particuldB qi antineutrinoin toate
rapoarteleposibile, din acest motiv particuleleB au un spectruenergetic
continuude la zero la valoareamaximi a energie.Antineutrinoare o
cu materiagi de aceeaestedificil de
probabilitatefoartemici de interac{iune
detectat.in mod normalvaloareamediea energieB esteconsideratiegal6cu
60Cose dezintegreazd
in
l/3 din valoareamaximl a energieB. De exemplu
uoNicu emisiede gi antineutrinourmatl de dou[ emisiiy din stareaexcitatd
B
6\i
a
in stareafundamentala
l0
II
EC lo.2o/o
Na
O.sM MeV
89.8%
T t.Zll MeV
IO
Ne
s z 4c o+-9. 5 z Z p " + 6 + y .
-
l1
2.4.Radia{iigama
1.5. RadiatiiX
special c6nd particula incircatl are masd mic6, energie mare iar finta are
num5rulatomic
mare.
Ortriibl
t|[{":tY$*
Patthuh
I
betarnidus
l3
2.6.Radiatianeutronicl
Neutronii pot fi emiqi in timpul reac{iilornuclearesau in timpul
dezintegrdriiradioactivea unor radionuclizi.Datoritf,maseimari qi a sarcini
neutre,neutroniipot fi absorbilisauimpr[qtiafide nucleeleatomilorcu care
Cdnd neutronii sunt absorbi{i (in reaclii nucleareca de
interacfioneazd.
in
exemplufisiunea)de celemai multeori aparemisiide radia{iisecundare,
acestmod indirect,neutroniiproducefectesimilarecu celelaltetipuri de
2alAm-Be,
23ePu-Be 226Ra9i
radialii.Celemai uzualesursede neutronisunt
eBe
2arAm,23ePu
qi produco
gi 226Ra
lovesclinta de
cremisede
Be. Particulele
reac{ie(o, n).
fe"+to-rfc+in
252Cfesteunica sursi de neutroniprin fisiune spontanicare datoritd
timpului de injumdtllire lung (2,65 ani)estefolositdin aplicaliipractice.Alte
Acceleratoriide
sursede neutronisuntreactoriinucleariqi uneleacceleratoare.
particulelepot produceneutroni prin bombardareaunei linte de tritiu cu
deuteroni
1 H* l H - + jcr + in .
t4
3. Legeadezintegririi radioactive
Radioactivitateaunei sursedescregte
?ntimp. Cu cdt o probi estemai
activ6, cu a.tdtmai repedescadeactivitateaei. Rata sc[derii radioactivitdlii
depinde de timpul de injum6ldfire. Timpul de injumitllire este definit ca
timpul necesaratomilor radioactivi dintr-o probi sd scaddla jumdtate din
cantitatealor initiali. Radioizotopiiau timpi de injumdtifire unici, caresuntde
la fracfiuni mici dintr'o secunddpdni la bilioanede ani.
Legeadezintegrlrii areexpresia
A(t) = A(0) exp[(lnZ/T1p)tf
l5
4.1.Interactiaradiatieio cu materia
Pantu}:
ah-a
at
?-t
.g.
Itarticuhuljlu r&
a
Fifuxha
16
4.2.Interacfiaradiafieip cu materia
parcursulparticulelorB estetotal diferit fafl de parcursulscurt9i drept
al particuleloru. ParticuleleB,deseoriseimpr[;tie, iar sferalor de acfiuneeste
mult mai mare decdta particulelora. Evenimentele(ionizdrii qi excitirii) de-a
lungul parcursuluisuntmult mai pufinedecdtin cazulparticuleloro, dar totuqi
cantitativ ele sunt multe. in plus, radia{iaB de energiemare produce,intr-un
material cu densitatemare, radiatia X de imprigtiere' care este mult mai
penetrantl decdtparticula B. Producerearadia{ieiX de imprEgtierecreqtecu
numdrulatomical materialuluilintei 9i cu energiaradiatieip'
F,@n8,;;;;*
bstiii"tit$ls..
frq{a$brd r,'
Itartieuh:hxs
Ptrsctx;
& ifff
'.
Nrchu
InteracfiuneaparticulelorB
lito;.itnm
t
{h'Lritlrl
tlr:ufrxu:
fimirh a rtrrifixrari
gdlllil ou esLfrgx:l
&flJtlHe
radiafieipozitronice
Interacfiunea
radia{ieiX qi y cu materia
4.3.Interacliunea
careaparintre radia{iay sauX qi atomii
lnteracfiunilepredominante
materialelordepind de energiafotonului gi numlrul atomic al materialului.
Denumireade foton este utilizatl pentru implicareaunei particuleal cdrei
Fotonulpoatefi
esteasemindtorcu al undeielectromagnetice.
comportament
absorbitprin efectfotoelectric;poatefi imprdqtiatprin imprdgtiereCompton9i
l8
0rbitsl
ikflmic
Perreht
dc irdi
l9
ComPton
4.3.2. lmprF;gtierea
radialieiy sau X de citre un
imprlqtiereaComptonreprezintdimprSqtierea
fotonuligischimbddirecfia,pierde
electrondin atom.in urmaacesteiinterac{ii
o partedin energie,iar electronulestescosdin atom.Electronulqi fotonul
imprSgtiatproducionizdriin mediu.Energieschimbatdin urma interac{iei
al fotonului.Dacd
depindede energiainiliald 9i de unghiulde imprEgtiere
energiar6masf,fotonului estesuficient6acestava produceefect fotoelectric
ComPton'
sauo altl imprdgtiere
Iiltl}n
Eililur
Iihcrrrn lrtrr
a
litttrcle
dc'i*ni
\uclcu
20
4.3.3.Producerea
de perechi
llhctron !ih:r t
0.51I llTeV
, Iryr
Snzniv
Nrrbu
2l
Modul ?ncareneutroniiinteraclioneazd
cu materiadepindede energia
neutronuluigi de tipul de absorbant.
Absorb{ianeutroniloreste un tip de
interacliein care un neutronesteabsorbitnucleulatomuluigi se produc,
secundar,
radia{iiy sau B. Un alt tip de reactieesteabsorb{ianeutronului
urmatdde emisiaunei componente
din nucleulatomuluifintd.Neutroniipot
interacliona
prin ciocnirielasticesauplasticecu nucleuldepinzAnd
de masa
de neutroni.
lintei.Atomi ca uraniugiplutoniupotfisionain urmaabsorbliei
trL:utl$rl
U
iihlortrh
i\"dlulrf!il
.\uuhn
lh nrtluu
.,q
l'(lltu.)girr'tiil .*-l
riur iilti
,''
lir*.:leurxlu
i-
- \IF
\!
Absorb{ianeutronului
de un atom
22
il
Li:urgia"'l:
ry
Srluron
!inlch,,u
I:inr-,rgie'* [:i?
Nuth:u
Ciocnireaelastic[a neutronului
**rno,'r I
N*ilfxr:lrr
ir*,rgiu" I:'
l,ur*n
Ncutrt*l
E$n$
-Lqrlrr';
'3
Ciocnireainelasticia neutronului
ZJ
la radialii
5.2.Unitdtide misurdpentruexpunerea
Unitatea de mdsurd pentru expunere este Roentgen-ul(R). Un
Roentgenestedefinitprin modulin careradia{iiley sauX interac{ioneaz6.in
cu un
aer gi reprezintdcantitateade radia{iiy sau X, care interac{iondnd
kilogram de aer, elibereazdelectronienergeticicapabili sd producdprin
C pdni la oprirealor definitivd.
ionizareo sarcindde 0,000258
5.3.Dozaabsorbit5
Doza absorbitf,reprezintdenergiadatdde radia{iepe unitateade masd
( termenulde materialincludetoatetipurilede materiale
de materialabsorbant
carese referdla cAtde multa
esteo cantitate
Dozaabsorbitd
expuseradiafiei).
energieestedepusdde radialiein material.Unitateade mdsurdesterad-ulcare
provinede la "RadiationAbsorbedDose"
Unititile de mdsurisunt:1 rad: 100erg/gramde material,
24
5.4.Dozaechivalenti
6. Detec(ia radiafiilor
25
(GM)
Geiger-Mueller
6.L Detectorul
DetectorulGM este un detectorcu gaz. Radialiaproduceionizarea
eliberdndelectronicare sunt colectalila
gazuluidin interioruldetectorului
Un cdmpelectricmareaplicatintre anod9i
anodulsituatin centrulacestuia.
catod accelereazdelectronii liberi spre anod. in deplasarealor spre anod,
ca o avalanqe(multiplicarea
electroniiacceleraliproducionizlri succesive
electronilor in gaz), generind un num[r mare de sarcini. Factorul de
Sarcinilecolectate
multiplicareal gazuluipentruGM estede ordinul 106-108.
un pulselectriccareesteprocesatelectronic.
la anod genereazd
DetectorulGM este un instrumentsimplu, ieftin, ugor de utilizat,
sensibilla in zonelecu nivelemici de radialiiqi sigur?ntimpul exploatlrii.
Cele trei importantetipuri de radialii (o, F li y) pot fi detectatecu detectorul
GM. Fereastrasublirea GM estesensibil[ la nivele schzutede radia(ii fapt
in verificareacontaminlrilorhainelor,a corpuluiuman9i a
careil recomandd
zonelorde lucru. DetectoriiGM portabili sunt prevdzulicu difuzor pentrua
Datorit[ sensibilitdlii
lbrd a urmiri indicatoarele.
permite supravegherea
detectoriiGM nu sunt recomandalipentruzonelecu un nivel ridicat de
radialii,domeniulde utilizarefiind intre0-50mR/orl (unii detectoriajungdnd
p6ni la 200 mR/ord).
Senurel
T-rr*-
26
6.2.Camera
de ionizare
6.3.Contorulproporlional
cu gaz(CPG)
27
6.4.Detectoricu scintilator
Detectoricu scintilatorsunt utilizati in detecfiaradialiilor o, 0, y $i
neutronilor.Scintilatorii sunt materialeplastice,organicesau anorganice,
in oriceformdsaudimensiune.
putdndfi in staresolidi, lichiddsaugazoasd,
cu materialulscintilatorqi o parte
Radialiaincident[ interac{ioneazd
Moleculeleexcitateal scintilatorului
acestuia.
din energialor estetransferatd
Detectorulcu Nal
producfotoni luminogiin timpul procesuluide dezexcitare.
este frecvent utilizat in detectoriicu scintilafii pentru analizaradialiei y.
Datoritd sensibilitalii ridicate detectorul de NaI trebuie ecranat pentru
niveluluiradiatiilordin fond.
reducerea
6.5.Detectoriicu semiconductor
Detectoriicu solid,ca de exempludetectoriicu germaniu9i siliciu,
sunt utilizali in special pentru spectrometriaradiafiilor gama. Principalul
foartebuni,
esterezolu{iaenergeticd
avantajale detectorilorcu semiconductor
rezoluliaenergeticda detectoruluicu germaniupentruun spectrugamaeste
de lucruestefoarte
ceamai bundcomparativcu ceilalli detectori.Temperatura
ei in tirnpulutiliz[rii. Acegti
scdzutdqi necesit[azotlichid pentrumenfinerea
izotopiloremititori gamagi in analize
detectorisuntutilizatila identificarea
28
l-"+l
Semrrd
7. Expunereastandardla radiatii
Dozelemaximepentrupersonalul
expusprofesional:
: 5 rem/an,
- intregulcorp(totalulefectival dozeiechivalente)
- sumapentruorganeindividuale
sau{esuturi: 50 rem/an,
- dozapentruochi(cristalin):15 remlan,
: 50 rem/an,
- pielesaualteextremitdti
- dozapentruembrionuluman:0,5 remin toatbperioada
de sarcind,
- minori:10% din limiteleprezentate
mai sus.
Persoaneneexpuseprofesional: 0,7 remlan(in medie un cetdlean
american
primegte
aproximativ
360mrempe an din fondulnaturalqi expuneri
medicale).
29
de conexiuneau o sensibilitate
moderat6.
Mugchii,celulelenervoasegi
celulele
cerebrale
suntcelemairezistente
celuledin organism.
8.3.Efecteleradiatieiintr-ocelull vie
8.4.Mecanismul
de refacere
a leziunilor
celulare
Sub25.000mrem(0,25Sv):nici un efectimportant,
JL
80.000- 120.000
mrem(0,8- 1,2Sv):starede vomd,greafddupdaproximativ
o zi la 5 - l0% din persoaneleexpuse,obosealI,dar nu semnificativd,
scidereanumdruluide celulerogii gi albedin s6nge,
130.000- 220.000mrem (1,3.- 2,2 Sv): stare
de vomi, grea{6dupd
J- )
cu
trebuiesd interac{ioneze
in scopuldetectdriiradiafieigama,aceasta
a
Naturaelectromagneticb
trebuieinregistrat6.
materia,iar aceastdinterac{iune
puterniccu electronii
fotonilor radialieigama le permites[ interaclioneze
Procesulprin careradialiagamaestedetectatd
atomilortuturormaterialelor.
o partesauintreagasa energieunui
in decursulcdreiacedeazd
esteionizarea,
electron.Electronulprodus ciocnegtealli atomi 9i elibereazdmai multi
sau
electroni.Sarcinaliberi estecolectat[,fie direct(detectoriipropor{ionali
fie indirect(detectoriicu scintilalii)in scopulinregistririi
cu semiconductor),
prezenleiradialieigamaqi a mdsur5riienergieisale.Rezultatulfinal constd
cu energiacedatdin
intr-unpuls electrical cdruitensiuneestepropor{ionald
rnediuldetector.
Tipuri de detectori
radialiilor
Diferitetipuri de detectorisuntutiliza{ipentruinregistrarea
gama qi a energiei lor. in analizelenedistructiveeste necesardnu numai
spectrului
m[surareacantititii de radialieemisbde probdci gi mdsurarea
Din acestmotiv detectoriiutiliza{iin acestetipuri de aplicafiisunt
energetic.
cei al c[ror semnalde iegireesteproporlionalcu energiacedatdde radialia
gamain volumulsensibilal detectorului.
JA
I r i g . l . C i r c u i t u l e c h i v a l e n tp e n t f u u n
detectof cu gaz. Gazul constituie
volumul de deteclie. Dif'eren{a de
poten!ial dintre peretele tubului gi
Serruul
)":rTi--*
flrul
central, ploduce un
cdmp
fl
La alte tipuri (camerade ionizare) ambii electrozi sunt situati in gaz gi separa{i
prin perelii vasului.
Camera de ionizare este detectorulcu gaz la care tensiuneadintre
electrozi este suficient de rnicd pentru a colecta numai sarcinile prodLlsein
urma ionizdriiprimare.Semnalulelectricla iegireesteproportionalcu energia
cedatdin volumul de gaz.
Dacb tensiuneadintre electroziesteridicat6,electroniiprodu$iin unna
ionizdrii pot atinge energie cinetic[ suficientd pentru a produce ionizdrii
ulterioare.Acesta este detectorulpropor{ionalcare este utilizat in aplicatii
35
9.2.Detectoricu scintilatii
cu scintila{iiconstdintr-un material
Volumul sensibilal detectorilor
luminiscent(solid, lichid sau gaz) controlatoptic de un dispozitivcare
emisiile luminoaseindusede radialiagama (de obicei un tub
detecteazd
Materialulscintilatorpoatefi organicsau anorganic(cel
fotomultiplicator).
mai comun).Scintilatoriianorganicicei mai utiliza{isunt: iodurade sodiu
(NaI), iodura de cesiu (CsI) 9i iodura de litiu (Lil). Marea majoritatea
deNal qi Csl.
cu scintila{iisuntsolizicu cristaleanorganice
detectorilor
in urma interaclieiradia{ieigama cu materialulscintilator,atomii
peo stareenergeticimaijoas[
se"relaxeazd"
ionizafi(excitali)ai materialului
36
pur,revenirea
atomuluipe
emitandfotonide lumind.intr-uncristalanorganic
joasdcu emisiaunui foton,esteun procesineficierrt.
Mai
o stareenergeticd
mult, fotonulemis are o energieprea mare pentrua-l situain domeniul
Pentru
lungimilor de undd al sensibilitSliitubului fotomultiplicator.
emisieifotonilorse introducin to{i scintilatoriicantit5timici de
amplificarea
prin aceste
cristaluluicanalizatd,
impuritdli(denumiteexcitatori).Dezexcitarea
O
impuritdli ridicd nurndrulfotonilor care pot activa fotomultiplicatorul.
cu impuritdliexcitatoare
luminiscent
este
impoftarrtla materialului
consecin{d
pentruscintilatiile
luminoase.
devinetransparent
cd intregulcristalscintilator
radiatiilorgamaeste
Exemplude scintilatorcu excitatorutilizatin mdsurarea
cu taliu[Nal(Tl)].
iodurade sodiudopatd
suntemisein toatedirecliile,pentrureducerea
Scintilaliileluminoase
pierderilorfotonilor luminogiscintilatoruleste inconjuratcu un material
(fig.2).
unuifotomultiplicator
(MgO) qi cuplatopticla fotocatodul
reflectbtor
Fotonii incidenlielibereazddin fotocatodelectroniprin efect fotoelectric,
(dinode)din tub
qi se ciocnesc
cu electrozii
fotoelectroni
caresuntaccelerali
pentrua
in plus.Acestflux mdritde electroniesteaccelerat
electrorri
eliberand
larg[(deordinull0a
producAndu-se
o multiplicare
urmdtori,
ciocniielectrozii
fotocatodului.
in
sauchiarmai mult) fald de valoareainilial[ de la suprafala
final, acestimpulsamplificatde sarcin[ajungela anodultubului.Mdrimea
cu cantitateaini{ial6 de sarcind
impulsuluide sarcinSeste proporfionald
tubului.
la fotocatodul
eliberatd
numdrulinitialde fotoelectroni
eliberati
Conformefectuluifotoelectric
la fotocatodestepropor{ionalcu cantitateafotonilor luminogiinciden{ila
fotocatod,carela r6ndullor suntproporlionalicu cahtitateade energiecedatd
cd nu existi pierderide lumind
de radia{iagama(presupunAnd
scintilatorului
JI
tubul
volumul
preamplificator in
vederea
conversiei
intr-unpulsde tensiune.
este destul de
energetic(chiar gi pentru un flux de fotoni monoenergetici)
variat,datoritdprezenteiefectuluifotoelectric,efectuluiCompton,diferitelor
fenomenede impr6gtierein mediul scintilatorgi a fluctua{iilorstatistice
acestorprocese.
asociate
9.3.Detectoriicu solid(semiconductor)
38
In contextuluneidiode
de volurr sensibilal detectorului.
regiunesecomportdca o regiuneintrinsecdsau
aceastd
semiconductoare,
o j o ncfi unep-i n.
a.9i b.). i n
configurafia cristalului
Eficienla
40
10.Caracteristicileunui spectru
in aplicaliilespectroscopiei
radiatieigama,detectoriiproducra iegire
un puls al c[rui mdrime este propo(ionali cu energiacedatdde fotonii
incidenfi mediului detector.Sistemulde mdsuraretrebuie sI sortezetoate
pulsurilegenerategi sd afigezenumdrullor relativ.Aceastdsarcindeste
efectuatdde analizorulmulticanalqi rezultatulfinal al analizeiconstdintr-o
histogramr(spectru)a pulsurilordetectatela iegire,aranjatein funclie de
mdrime.Un spectrude amplitudineal impulsurilorreprezintio reprezentare
directda spectruluienergetical radiafieigamacareinteraclioneazd
cu mediul
detector gi constituie informafia spectroscopicI utilizatd, in
analiza
nedistructivd
cu radiatiisama.
4l
trs
rdF
FF,
dy
rrF{
Fotnrudu:h--uprnhfi
r.l
l rE
F {fi
ile lrla[Enfr
rt( F
EP
1l
-'
rdt
fi =
v! vt
td
-l
er
Impulsruidela urteracsunrie
rlrtectur
unrusurgurfotnil'ir'r
F*'
*
Z
-F e
{{
n
i
spectrulenergeticfinal.
CAnd radia{ia gama pdtrundein materialul detectorea transferdo parte
sau toatd energiasa unui electronatomic, eliberdndu-lde legdturileatomice.
Acest electron liber transferd energia sa cineticd, in urma unor ciocniri
succesive,altor electroniatomici din mediul detector.
Cantitateade energie necesardproducerii perechilor electron-ionin
mediul detector determind cantitatea de sarcind care va fi produsi intr-un
procesde deteclie,implic6ndo cantitatedatSde energiecedatS.O interacliune
fotoelectricbtransferi toatdenergiafotonului incidentunui fotoelectron.Acest
electron cauzeaz\, ulterior, ionizdri multiple pdn[ cAnd energia sa este
diminuatd.Cantitateade sarcindprodusdin acesttip de evenimenteste,deci,
proporlionaldcu energiafotonului incident.
in urma unei interacliuni prin imprdqtiereCompton se transferdnumai
o parte din energiafotonului incident unui electron,iar acest electronpoate
produceionizdri succesivepdnd cdnd energiasa estediminuatd.Cantitateade
43
cu energia
estenu esteproporlionald
sarcin6produsiin acesttip de eveniment
fotonului incident gi nu oferd informalii despreacest foton. Multiplele
imprdgtieriComptonale aceluiagfoton pot produceo cantitatede sarcind
de intreagaenergiea fotonului initial.
apropiati de valoareareprezentatd
o singurl interac{iede
SemnalulprodusCompton,in generalreprezentdnd
imprdqtiere,estede mdrimemai micd decdtsemnaluloblinut de la intreaga
energie a fotonului. Rdspunsulideal al detectoruluila interacfiunea
in figura 5c. Energiamaximdcare
fotoelectricdqi Comptoneste reprezentat
Comptonprovinede la
poatefi cedatimediuluidetectorprintr-oimprdgtiere
in urmacdruiafotonulesteimprdgtiatla 1800.Pulsurilegenerate
evenimentul
Comptonin detectorsuntdistribuitesubacestmaxim energetic(E. in fig. 5c.)
qi constituieo surs[ pentru pulsurile din "fond" fdrd a furniza informa{ii
folositoare.
energetice
Picul de energiatotald(fig. 5c.) estelSrgitsemnificativde fluctua{ia
Acest
produsede fotoelectron.
statisticdin numdra perechilorelectron-ion
efectesteprincipalulfurnizorla ldrgimeapiculuide energietotal[ qi din acest
esteun factordominantin rezoluliaenergeticia detectorului.
considerent
unui spectru
10.2.Caracteristicile
mult mai realist6a unui spectrugeneratintr-undetector
O reprezentare
de un flux de radialii gamamonoenergeticiesteindicati in figura 6. Zonele
distinctivealeunuispectrusuntnotatede la A la G.
:1
l
N ^Enrlmmnft
nrPursrJRr
{Uf+m.Er+R-{DIATIH 3}
AnalizazoneIor spectrale
:
A. Fotopiculde energietotali. Acestpic reprezintiimpulsurilecareprovin
de la interacfiilefotoelectrice
cu cedaretotalda energieiin mediuldetector.
Uneleimpulsuripot provenide la interacliuni
Comptonsingulare
saumultiple
urmate de interacliunefotoelectric6.Picul central (centroidul)reprezintd
fondului,reprezintd
energiafotonuluiEo.Aria netd,situatddeasupra
numdrul
total al interacliunilor
cu cedareintegralda energiei?n detectorgi estede
cu masaizotopuluicareemiteradiatia.
obiceiproporfional
B. FondulcontinuuCompton.Acestepulsuri,distribuite
ugorpdndla energia
care implicdo pierdereparfial[a
maximdE", provin?n unna interac{iunilor
energieiin mediuldetector.
Evenimentele
Comptonsuntprincipalele
sursede
impulsuriin acestfond situatsub picul de energietotaldin spectrelemai
complexe.
C. Marginea Compton. Reprezintdenergiamaximd pierdutdde fotonul
incidentprintr-oimprdgtiere
Compton.Este ldrgitdasimetricfafd de picul
45
I
gama,careconlin mulli fotoni de energiidiferite,margineacompton qi picul
de retroimprdgtiere
au tendin{asd se "limpezeascd",
apdrdndpicuri de energie
totaldin zonarelativnetedda fonduluiCompton.
10.3.Rezolufiadetectorului
FW HM=2o J ln 2
undeo esteparametrul
de lSrgimepentrugaussiand.
inaltarezolutie(FWHM
mic) a detectoruluifaceca definireaindividualda picurilorapropiatesd fie
foarte ugoardgi in acelagitimp extragereazonei compton este uguratl
deoarecereprezintdo micd fracliune din activitateatotald din regiunea
picului.Cu cdt spectrulde radialiigamaestemai complexcu atdtestenecesar6
o re.zolufieenergeticimai mare.
Detectoriicei mai utiliza{iin analizelenedistructivecu radia{iigama
sunt scintilatoriicu Nal(Tl) gi detectorulcu germaniu.Figura7 ilustreazl,
spectrulde radia{iigamaal plutoniuluiachizi{ionat
cu detectorde germaniu,
cu multe detalii care se pierd in spectrulcorespunzdtor
achizilionatcu
detectorulde NaI.
47
J
{F?r
&$$*&
K$tFs
$ ru x'"1 *.
[*\
,.0Dftert.ff
E
E{]
J
=
F.
I^IaIinl
_J
st
d*
:'tr-is,#
f.H
4a ^l
1?
d.|,
Fi
F!
rsi
{n
E
H
t$st
TAI-IAL
2rePu,
cu un
achizilionat
Fig. 7. Spectrude radia{iigamaal uneiprobede plutoniucu94,2o/o
cu Nal. Energiileradialiilorgamasunt
Ge(Li)de inaltdrezoluliegi cu un scintilator
detector
datein keV.
putem
limitelestatisticetn preciziaenergeticd,
Ludndin considerare
explicaorigineadiferen{elorin rezolu(iaenergeticba diferitelortipuri de
(n) produsin evenimentul
de
detectori.Ideal,numirul sarcinilorelectronice
mediea energiei
detecfieprimarddepindede energiacedatl(E) qi de valoarea
necesar[produceriiuneiperechielectron-ion(6):
n: E/6.
48
Contribu{ia electronicd la
fluctualia
= a,+ FE.
A2E,o,:A2E.'..,+ A2Ertut
Compararearezolu{ieienergetice in regiunearadiafieX de energiejoasd
pentrudetectoricu scitilatori,gazgi semiconductor
esteprezentatd,in
figura8.
49
AS$rx{F?.lfi$sJ
J
-{
E
4]
U
E
rj-{
3
q.
dl
,,fl
!$&
sIS
:?.t1$
4${)
10.4.Eficientadetectorului
ttot :
totalS
numarultotaldefotonidetectatiinpiculdeenergie
numarultotaldefotoniemisidesursd
)U
: Al14w2)
cgeorn
proba
I - exp[-(ppx)o]
(ppx)p
T -l
ln T
5l
int.=I -exP(-PPx)
e;n1r:aEtb'
52
Fig.9. Eficien{a
absolutd
a piculuide
energietotald.pentruo sursd
punctiformisituatdla 54 mm de un
,"
.{ ...?
F
'J
33 mm gi grosime6,8mm.Punctele
TN
01
4
,d
mdsurate
provinin urmadezintegrlrilor
1$'r
gamaspontane
gi indusecunoscute.
11
,l
.l
's Yb JFs:rrn
r]
tff fu ;d#e*
Scdderea
eficienleipentruenergiijoase
Fu
Irl
tri to{
4
F.
lrl
,f
t*t*,qnr..1,isx
TJ
l&
trl
!T
!r
ltls
'i. 6 tn
i^ ,r*r!1r
!$'o
indicdcreEterea
absorblieiradia{ieigama
de energiiscdzutein containerul
detectorului
qi in alli absorbanli(eu6,6).
\
cwr,4,rneri,DATEleR
curui,nrar"LDAruoR
E{FERII{N.TTAIE
tI
?IlruLuri{rrlSBIXAILAr DErEeTonIJrUr
I
r,
"
.*
mari indicdscdderea
rateide interacfiein
'
cm-ui.ntpml'mu.qr-i*cox.EcrAr.{ I
- - PBTIEUA}SORETIADINTREStTRSA
I
"
DescreEterea
eficien{eipentruenergii
cristaluldetectora radialiilorgamade
energii inalte(e;n,,).
r .{i .{.R J
E]{EP"GIA
F0TONULUI{ke'g
53
'4
F
3
J
,* tSSGS.* 15t,Eu
En 10"*
fr
#1
-f
1ff8u'*.'f
'4
H
"
E1
rI]
u
EJ
z
r"l tn "4
4
F"
rr]
E
fI"
rd
*s{n
lffi T*
scd;i.r$
4ngs*r
lB
'"f. tn,Ti'-'e
6. 14trqns;lstu
14
F""
lffiyh *,
***
+5
D*.18 04.ffipffitrffi,XTAlE
UUREAFTTATS
EsH$,ffirTAI*" ennnrrxrs.
euEB.fi,
DII.XTRE
SIJF*5i
PE{IRU *T5 I]RETI.$,
*I DEIEETnF"IILUI
flI \}IETUMIILSEI{EIEIL
1S.s
tsi
)4
;,
ll
55
57
PLA'I'OI.J
{
s1
(_ RHfitUNl'lDti
'- Dt=sci^RCARII
\r:li."{stunl nn
""t:
s'l]lAlltJsGEI{ti
:}
7*
DI:
:Tfib{SIUNIi
i$
IIR*\{-l
N
:rl
F'
T[:,NsI t,INTiAAFLIT}\TA
a detectoruluiGeiger-Mueller.
Figura1. Curbacaracteristicd
Tensiuneaoptimd pentru misurf,tori reprezintd25% - 30Yo din
valoareatensiuniide prag.
Modul de lucru
58
1. se plaseazb
sursade'"Ba in fa{adetectorului
G-M. Fixa{itimpul
de acumularela infinit. Ridica{iincet tensiuneapa tub gi observa{itoate
puncteledin fig.1.Notativalorileobservate
pegrafic.
2. Preluafivalorile astfelincdt si puteli ridica curba de platou gi s6
calculalitensiuneade operarea tubului G-M. Revenilila tensiuneade pornire
gi nota{iimpulsurile
din 50 V in 50 v, cu un timp de achiziliede 60 sec.,pand
la tensiunea
de strdpungere.
Valorilesenoteaziin tabelull.
Tabelulnr. 1. Datelepentruridicareacurbeide platou
Nr. crt.
(V)
Tensiunea
Impulsuri
Timp (s)
Vitezi de numdrare(imp/sec)
2.
Lucrareanr.2. Corecfiatimpuluiderezolulie(separare)
ParticuleleB carepdtrundprin fereastrdin tubul G-M ili pierd energia
formdndperechielectron- ion.Electroniiprodugiin avalangele
ulterioare
sunt
acceleraliqi colectalila anodintr-o scurtdperioadide timp. Ionii pozitivifiind
mult mai grei, se deplaseazd
lent cdtrecatodulcilindrului.Dacdtimpul lor
mediude tranzilieestenotatcu Atl, tubul G-M esteblocatin acestintervalde
timp. Dacdo alt[ particuldionizantipdtrundein G-M in acestintervalatr, ea
nu va fi numirat[, acesttimp fiind cunoscutsubdenumireade ..timpulmort',
al detectorului.in acestexperimentvom determinatimpul de rezolufieal
detectoruluiG-M gi vom calculafactorulde corec{iepentruevenimentele
pierdute.
59
Modul de lucru
Se
l. Se aplicddetectoruluiG-M tensiuneaoptimd de func{ionare.
timp de 60 sec.
acoperd
o jumdtatedin sursade radialiiqi numdraliimpulsurile
pentruprimajumdtate,Ru.
Calculalivitezade numf,rare
2. Repetaliaceleagimdsuritori pentru a doua jumltate a sursei qi
calcula{ivitezade numlrareRu.Numdrali impulsurilede la ambelejum[td{i
timp de 60 sec.$i notali vitezade numirareRa+u.
altubuluiG-M cu ajutorulrelaliei:
derezolu(ie
3. Calculalitimpul
Tn
Ru + R6 -Ru+b
2RaRb
Rr :
Ru
1- RaTR
Lucrareanr.3. M[surareatimpuluideinjumbtdlire
| : Ioe-^'
lllo: 112-
"-lr17r
unde T172
estetimpul de injumltdfire gi esteegal cu:
Tr/z:0,6 9 3 1 L .
In aceastd
lucrareseva mdsuravaloarealui Ttz pentruun izotopcu un
timp de vialdscurt.
Modulde lucru
6l
trl
{
,5 as*
a
:l
c
.4.
N rorr
3
h"
timpuluide injumitilire
Figura2. Curbdtipicdpentrudeterminarea
(I) dupAstribaterea
La trecerearadiafieiy prin substanliintensitatea
uneigrosimix, scadedupdlegea:
I : Ioe-P
62
1
Se va m[sura scf,derea
intensitdliiradia{ieigamacu creqterea
grosimii
materialuluiabsorbant.cu datele oblinute se va ridica pa o hdrtie
semilogaritmicdgraficul intensitate(in imp./sec.)funclie de grosimea
absorbantului.
Din graficsecalculeazd
gi apoip.
x172
Modulde lucru
l. SeaplicdtubuluiG-M tensiunea
optimdde lucru.Seciteqtenumdrul
de impulsuridin fond timp de 5 min. qi se calculeaz6
vitezade numdrarea
fondului.
2. Seutilizeazd
o sursrde r37cs.
Acumulatiimpulsuri
timp de 2 min,
calcula{ivitezade numirare,extragelifondulgi nota{ivaloarea16in tabelulde
date.Introducefiintre sursdgi detectorun absorbantsubfire;calculalivaloarea
corectl avitezeide numdrarepentruacesta.
Repetalipentrumai multegrosimide absorbantpAni cdndintensitatea
scadela 20%,dinvaloarea
initiald.
Figura3 indicdo curbdtipicd de absorbtieobfinutdin urma acestui
experiment.
OJ
t*@
gp
8&0
?m
fsil
n
589
"F
&
.$
#
dffi
{-d
F.
*!6
fi
cfi0
Figura3. Curbdpentrumdsurarea
coeficientului
liniarde absorbtie
lesii l/R2
Lucrareanr. 5. Verificarea
Modul de lucru
64
T
1. Aplicali tensiuneaoptimi de lucru a detectoruluiG"M. Determinati
vitezade numirare a fondului.
ta
lcm
2.
3 cm
3.
5cm
a fondului
Vitezdde numdrare
corectatd
Dezintegrarea
radioactivda nucleeloresteun fenomenintAmplf,tor.
Nu
exist[ o modalitatede a determinamomentul in care un nucleu se va
dezintegra.in generalpentru un izotop cu viald lungd numdrul impulsurilor
mlsuratein condilii identicenu coincid.Dacdse vor lua un numdrmare de
mdsurltori de impulsurise poatecalculavaloareamedieN. Pornindde la
aceastd
datdsepoatecalculao devialieprevizibilda fiecdreim6surdtorifda de
medie.Deviafiastandard
esteo : JF.
65
t
f
cu un
Modulde lucru
optimi de lucru.Aqezalisursade
l. AplicalicontoruluiG-M tensiunea
de impulsuriin 30 sec.
'rtcs la o distanJide la caresepot obline2000
2. Misurafi 35 de secvenlea cdte 30 sec. de impulsuri (N) li
inregistrali-lein tabel.
Tabelpentruvaria{iastatistici
Nr.
N- N
N-N
('
N-N
(rotunJlt)
o'
2.
a
66
N -N
Ridica{igraficul
normald.
iJ1
,r J\\
1!\
l./\
Lii ._i-'
|d...............t.....
.:l
lll: "
d\
\,
-u
f:j
Figura4. Gaussiana
tipicI obtirrLrti
cu Lrnse1extinsde date
67
Sern4al cu semiconducl"or.
Cristalul este o
Zsnfrsdrdcit,i.
(sensibilfi
.ionctiune
p-n
polarizare
cu
se
regiunea
alimenteazd
produce
ionizarea, in
sensibild.
Semnalul
preamplificator
un
a.
ffi -ffi,.
b.
c.
Fig.4. Contiguraliile
detectorilor
cu cristal:a. cristalcilindricdeschis
(la
ambelecapete)saucoaxial(real),b. cristalcilindricsemideschis
gi c.
planar.Regiuneamarcatdcu i reprezintdporliuneasdrdcitdcareare rol
39
69
SURSA
AnS(lRRr\NT BnTA
IJOTONLQMPT{}N
D0 iN,tp*i$ t'tt,:RH
R t1i"Lli.(l f(.lR
RA.Dr,\J'[jDri
I'()TONl t.JV
{Prodr6i in urrrra itrniz[rii
din stirilu losale excitote|
u
,ENI}III.,AITE
r{Ar)rA
!'rAx
|n
n
zt
z
BI
ry
A I't-t-lt'v'l
tlt it.tJl
F()1\)[,tiJt :n Pl,lcATt t{
a
U
H
I)lN0llr\
(Ernisie srrcundrri
dr tlecttoni)
Efectul fotoelectric
Efectul fotoelectric ne ofer6 un pic foarte bine definit in mdsurdtorile
spectrale qi il vom discuta primul. Radiafia gama care pdtrunde in cristalul de
NaI(Tl) interaclioneazdin principal cu electronii legali situali pe nivelele
energeticeK gi L ale sodiului din cristal. in general, radialra gama cedeazd
intreagasa energieelectronuluilegat pe care il scoatedin atom cu o energieE.:
E, - B, unde B este energiade legdturda electronului.Deoarecevaloarealui B
70
i
pentru nivelul K estede 33 keV, iar energiaradialiei gama incidentdde ordinul 1
MeV qi mai mate, putem consideracd electronul de recul posedi cea mai mare
parte a energiei gama incident5. Acest electron se va deplasaprin cristalul de
NaI(Tl) gi igi va pierde energia in urma proceselor de ionizare, excitare gi
producerede energietermicS. O fracfiune bine stabilitd din energiaelectronului va
fi convertitd in fotoni luminoqi care vor interacfiona cu fotocatodul tubului
fotomultiplicator (fig.l). Aceqti fotoni vor produce fotoelectroni din materialul
fotocatodului, care sunt atragi de prima dinodd prin intermediul unui potenlial
pozitiv aplicat cu ajutorul unui divizor de tensiuneatafat fotomultiplicatorului.
Electronii secundariemigi de prima dinodd vor fi atraqide a doua dinoda gi aqa
mai departe.Avalanqa finalf, de electroni ajunge la anod unde produce un impuls
electric proporfional cu energiaradiafiei gamaincidente.Pulsurile de la anod sunt
preluate de un preamplificator, amplificator qi introduse in analizorul multicanal
(frg.2).
e.&[li"rAL
?'{aI{Tt}
ll
t* * * -I
NETKCT$IT CU
scllrTILs.T0n
7l
i,r
F
d,
hv: hv' * T.
tz
(1 )
JI
i
i
i
I
tl
i
i
z
U
A COMPTON 0.48?Mev
C:$iAL 7I
=)
a
:
{ ft
to,lt*ni
13?C*0.662lvleV
FOTOPTCUL
CANALIOO
NUMARDECANAL+
hu
-cos0+P cos0
(2)
componentape axa Oy
hr r '
0 ::::_ si n 0 +p si n 0
(3)
undeP reprezintd,momentul
ll""tronrtrri.
Rezolvdndsistemuloblinemformulalui Comptonreferitoare la energia fotonului
(pentruun electron
imprdgtiat
rr6c2:0,511MeV).
na
IJ
hv':
(4)
1+ (1- co s O )h ulms c 2
( 5)
T.:hv-h v '
au aceeaqi
a reacfiei
Fig.4.Schema
cinematicd
hv: 1022keV
74
hv:662 keV
hv: 323keV
tn/'
T.
hv'
T.
hv'
T.
1022
662
3ZJ
30
806
216
5 6 4'
98
298
25
60
511
511
402
260
245
78
90
341
681
288
374
198
t2 s
120
2s6
766
225
437
t66
157
150
216
806
t94
468
148
175
180
204
818
184
478
l +J
180
inapoi1e: 1800).
Formareade perechi.
Pentru radialiile gama incidente cu energii mai mari de 5 MeV cea mai
importantd interacfiunein cristalul de NaI(Tl) esteformarea de perechi (fig. 5). in
acest proces un foton cu energie suficientd cedeazd,
intreaga sa energie formdnd
doud particule, un electron qi un pozitron. Acets proceb are loc ldng[ nucleul
atomic fiind singura cale de conservarea momentelor.Energia minimd necesard
produceriide perechiesteE : 2msc2,undemo estemasa
t*,r* &!l H.*t
-*,*
\i
pozitronului. Deoarecemasade
Ff.$*Ttl{}}'l J
l---.-*." j
f rurirrrno**J
l|h
NcI
-lltl
repaus a
electronului
echivalentd cu 0,51I
este
MeV,
75
l6ngd
stangaqi formeazlo perecheelectron-pozitron
pozitronuleste
nanosecunde,
nucleu.in urmdtoarele
perechi. in
timpul acestui
proces,energiafotonuluicare
MeV.
76
"\
to
:*
E
t)
t.
t rj:
$.ol
0.ol
ftx)t)t.(
t)|i Ptiril
r:r..+i;j
ENERCIE(McV)
77
Tabelul nr. 2.
Eveniment
78
Energie(MeV)
1. Fotopicul"'Cs
0,662
2. Fotopicul ""Co
o'Co
3. Fotopicul
r , l7
4. Fotopicul''Co
0,r22
r .3 3
Numdrul canalului
I
J
z.
rl
;)
v)
"J
d
*
NUMARULCANA'LULU
79
2m
t*
centrului
canalului
numdrul
tipicd
de
etalonare
rooo
t
nn
(calibrare)cu dateleobfinute.
.n*ff.,.u,ru*iff*ru*.^,1*
&
80
8l
(6)
82
radialii gama cu energii mai mari de 7,02 Mev (fig. 6) (formare de perechi). in
cazul al doilea, cind fotonul incident este anuhilat in detector (figura 1) se pot
produce, in general,trei picuri. Dacd radialia gamainigiala are energia Ey, primul
pic vizualizatin spectrucorespundevalorii Er. in acestcaz E, este anihilatd in
detector gi ambele cuante de anihilare interaclioneazd.prin procese fotoelectrice
inaitea iegirii din detctor. Avem in acest caz absorblia totald a energiei gama
incidente.Al doileapic poatefi observatla Er:0,511 MeV. Acestase produce
c6nd una din cuantele de anihilare este absorbitd sau scdpat6. in limbaj
spectroscopiceste denumit primul pic de ,,fugd". Picul trei de energieEr:
1,02
83
4i
:-::
:2
R
228Th'
conline ambele linii gama 1,33 Mev gi l,l7 Mev (fig. 7). Aceste radilii gama
sunt redateaproximativ egal. Picul de 1,17 Mev va aveao ,,sumd,,mai mare de
mdsurare deoarece detectorul de NaI(Tl) are o eficield ugor mai mare pentru
aceastdenergie pulin mai micd. in vederea analizeipicurilor presupunemca y1 qi
]2 sunt emiseisotropic (dacdy1 esteemisdin direclia detectorului,atunci T2poate
fi emisd in orice direcfie). Existd posibilitateaca yl gi y2 sd pdtrunddsimultan in
detector. Dacd ambele y sunt absorbite in detector vom observe picul sum6 de
2,50 MeV (fig. 7).
Modul de lusru
1. Se utilizeazd'acelaqidispozitiv qi calibrareenergeticdca in lucrdrile 1 si
2.
2. Se introducesursade saMn.
3. se introduc absorbanlii de plumb in f4a sursei pentru a amplifica
retroimprdqtiereagi producerearadialiei X (linia Ko) a prumbului.
4. Acumulafi spectrul un timp suficient de lung pentru a obline cele doud
procesede la punctul 3 (figura 10).
85
FOTT)PII]
{}.835 lvlrV
RADIATIIJX
I'b
///'
/
f
,.xtLtR0lr'IPRA$'rltil{tl
{/
't
2'
l2 ps
(lRr.^s'A
-.
cL)Mt,1'()N
0'
l. F ot op i c' o Mn
Nr. canal
Energie mdsuratd
Energieteoreticd
(MeV)
(Mev)
0,835
2. CreastdCompton'"Mn
3. Ret r o i mp ra q ti e re ' " M n
4. Radia{iaX a plumbului(K')
86
0,0749
-\
R:
AC
rco%
co
(7)
87
Modul de lucru
1. Introduceli sursa de
137Csgi
a3000
f
impulsuri
in
canalul
fotopicului maxim.
20oo
102
98
il0
{]ANAI.,
88
n.:
n,
(8)
sunt
aceleagi ca
la
experienlele
FI
HI
anterioare.
s4
il
*3*
g Lrr
30,174
ani).
q
F
&
$r
H
ffi
l i l m {* ti l ffi {F
energiagama
89
137
Cs. Valoarea
l37cs, atdtla
A:
R"
(e)
tfg
90
Tabelul4.
Izotop
o'co
,,NA
'oMn
,CS
Timp de injumdtdlire
f,
5,62 ani
0,99
2,62 ani
0,999 0,511;7,275
303 zlle
1,00 0,835
3 0ani
0.92
1,173;1,332
0,662
Modul de lucru
1. Pot fi folosite toatedatelecolectatela lucrareaanterioard.
2. Folosifi ecualia(9) pentru a calculaactivitateanecunoscuteigi a standarduluigi
comparalile cu valorile oblinute in lucrarea anterioara.Figura 13 ne prezintd,
spectrulde impulsuri pentru o sursdde I pci de l37cs,regiuneade interes fiind
innegritd in fotopic. Calculele efectuateinfigurd indica o eroare acceptabildfaJd
de standardde 8,8%.
A(lTlVtl'A'l'EA SUI{S.EIl37(ls = i.z x ro r/s
60397irnpul{rrri
rmt}ul\url
= 302
*".:un.l.
mo s*\'rtrkrr'
r, : 0.il16
R, -
fo = 0.92
l = *l!:'. = 3.4 x rtr y/s
r, lo
Ilroarc : &09/o
91
( 11)
Ez: tzl\t
( 12)
fe: 1.
deoarece
Numdrul impulsurilor sub picul sumd poate fi determinat combinAnd
relaliile(11) qi (12):
92
Xr: e1e2At
( 13)
Modul de luoru
93
94
Tabelul5
Izotop
Energie(MeV)
p"(cm"lg)
ouCo
1,173;1,332(medra7,25)
0,063
Mn
0 ,8 3 5
0,083
,,CS
0,662
0,105
1. Se utilizeazdaceeaqicurbdde calibrare.
2. Indepdrta{itoatesurseleqi oblineli impulsuriledin fond timp de 200 sec.
Calculali viteza de numdrarea fondului pentru sursade '" Cr.
3. Acumulali spectrul sursei de r37cs timp de 100 secunde.Folosind
cursorul qi funclia ROI a analizorului determinali aria fotopicului total. Anulati
valorile din memoria analizorului.
4. Calculali x (densitateade grosime)pentru fiecareabsorbant.
5. Aqezali primul absorbantde plumb qi acumulali spectrultimp de 100
sec. Folosind cursorul qi funclia ROI a analizorului determinafi aria fotopicului
total. Anulati valorile din memoriaanalizorului.
6. Extrageli numdrul de impulsuri caracteristic fondului din toate
determindrile.
7. Repetalipunctele5 qi 6 pand se obline o grosimetotald de cel pulin 13
s.lcmz.
8. Reluafi experienlacu alli izotopi din tabelul 5.
95
97
610ol2lLzile)
{303zilc)
r+se{t,6an*i
*sI* {Er$s:aN*}
TF
fl|I
..o-' I
c${ilrtr*l
!.!S ?ittfl
. TlI fdn$
|
ffi|ffi
.-"
ffi
*5f{tn
6Crar..
- - uu
ale izotopilor"Co,
Figura l. Schemelede dezintegrare
Figura 2 prezitdspectrulmdsuratpentru
Ks ale "Mtt.
98
ttFe
toMn,t'Fe
si65Zn.
indicand radialiile X, Ko 9i
I
I
I
.- t20l(
lr
fr.roox
801(
i
440
I
i
I
4flt
NumIr canal
Figura2.
Mn
5,414(K,)
de energieinaltd(keV)
834,8
(+ 0,5)
0,2514
Ko+Kp
s,946(Kp)
, , Co
"'Am
,Cd
6,40(K,)
122,1
(+2,0%)
0,5127
7,06(Kp)
0,7861(+2,9%)
14,430)
0,112 (t 1,8%)
11,89NpLl
0,022
13,90
NpL.
0,37s
NpLB
17,90
0,s12
20,80NpL,
0,138
26,35y
0,01
22,10(K")
88,00
4,68(+ 5,0%)
25,00(KB)
,,Cs
32,10(K")
661.6
36,60(Ke)
ir. pro".rrl
22,02(+ 4,9%)
0,0666(+ 3,0o )
0,0159(+ 3,1% )
55Fe,nucleul de 55Fe
100
Radiatia X, K
dl
I
tl
ill
I
tl
llt
az
Br
Radiatia X, L
P:
Ft
Y
Bt
d1
az
Pe
il
tv
Y
tl
Il
It
T
vl
W
101
t02
"l
t8
9.71[c
x
\o
AU
Rezolufia o o
396 eV FWHM
tt.4 Lp
oo
oo
o
oo
IF
oooo
ooo
Ooo
()
o
oo
tr
o
o .*
"^
oo
So
o
o o "^
13.4[r
I
gb
o
o
o
oo
o
ooo^
ov
oo
o
o
Itr
r
o
o
o
oo
oo
oo
o
l0r
lm
l/m
16|l
t80
200
nn
Z{0
2t/0
Numir canal
Scopul
103
Modul de lucru
la un centimetru de fereastra
t04
ANIPLIFICAT
AMP LIF.
SURSA dc
iNllrA
'I'trNSIUNE
Tabelul nr.2
Nr.
Amplitudineapulsului
Energia(keV)
Numdrul
105
canalului
250/1000
?50
z.
200i1000
20,0
J.
150/1000
15,0
A
a.
100/1000
10,0
5.
75l1000
" t5
6,
50/1000
5,0
7.
2511000
)\
106
t
s
n
a
ri
I
t
I
T
!
t:
g
I
rulil-.l$l
lr
ou
le
t!
;?i
6- .d' J
t*g
fi /t*
6
o
.d
a.incca{0.159nsvl
a prtra{0.lltil
ileU}
a
6
^ -*** E..*-.
s],\Rt.4litrNDAll[ITtL,i
0e lp{m6mm0
NTI IAR CANAI,
r07
Considera{ii teoretice
I: Io e - r "
( 1)
108
l rp E :F re e +pR r:FS i
Modul de lucru
109
g:
A, 4nS2
Ao Ad
--
Fl
F
n lo.
U
f{
H to"
Q
P
l(rN
SURSE de CALIBRARE
o rr0l
a t.tn
a itGO
0 rttc3
o r.llltt
tl O3 0 3 0 ' 1 0
(ke\r)
ENERGIAROTONUT,UI
110
t\
radioactive
Considera{iiteoretice
Figura 2 prezintd,spectrul pulsului de amplitudine al fiice 55Mn, razelex
(K" qi Kp) de la o sursdde 5sFe.S-a discutat c6 razeleX (K" qi KB) sunt prea
apropiate pentru a fi detectateseparatcu detectorul cu Si(Li). Deci se vdd ca un
grup in figura . Din acelaqimotiv, tot ca un gmp, apar qi razeleX KBr,Kpz Kp:.
$i
Pentru elementemai grele teoria lui Bohr menlioneazdcd nivelele energetice
individuale vor deveni mai indepdrtate,deci separareastructurii fine a grupurilor
de razeX devineposibild.Figura 9 prezintd,linileKo1$i K ozseparatela 80Hg.
; I
ils-xa
rd il
il
il
gt
il
;i
'e:*"11
=t
il t i
3t
Ei
il
>l
ll*:{
fi
il
[ il
l1
' t 'l I
t*
lrg*l(p,
."
n!-lB?
.' ".
,..- rt-Xp"
!* \k
NtIM.iR cANAt.
9 i (Kp rg i K Bz ).
9i (Ks19i Ke2).
111
80Hg
estede 83,106keV,
Se gtie cd energiade legdturi a nivelului K (K"t) pentru
este 12,285keY '
energiade legdturSpentru Lrr este 14,212keV, iar pentruL1y1
Din figura 3 oblinem:
Kar : Kuu- LIt : (83,106- 12,285)keV: 70,821keV 9i
Kaz: Kau- Lnr : (83,106- 14,21)keV : 68,894keV.
Deci, energiile pentru Kor $i K s2 pot fi cu uqurinld observate separat pentru
elementelegrele. Un calcul similar poste fi fbcut pentru Kpr gi KBzcare se observd
tow
separarea acestor linii. Figura 4
in figura 9. Figura 10 prezintd pentru
7eAu.
ilustreazdun comportamentsimilar pentru liniile L*, Lp gi L, ale
Scopul
in acest experiment se mdsoardraportul intre Ko qi Kp pentru
6sznsi 5aMn.Rezultatelevor fi comparatecu cele din tabelul 3.
s7co, tuFe,
Element
K"/Kp
'oFe
7,40
'oNi
7,40
tuzn
7,24
*"Br
5,26
Element
*'Mo
Ks/Kp
"oPd
4,76
oocd
4,69
'"Ba
4,22
)" '
"507
tt2
113
Itr
.7Co
6.403
&
NrZn
&05
oo
S
oo
oo
o o
!?0o
7'1157 *{'
I lli
::
o o
oool l n
o\
o o 8,9
" o&
o" 3i ,o.S
3ro
j;
o]o
"l
A
oo
o;.::
oo
tooooooooooo8oo"og.
p
a
J
p
l;
:
qo
oo
ooooo
2
l$
rd
200
NUMAR.ANAL
pentru surse de
4oO
57Co qi utzn'
Considera{ii teoretice
in experimentul2, ecuafia(1) aratdc6:
I : I0 e-l'rFEx
considefat'
unde prFEeste sectiunea fotoelectricd transversala pentru elementul
pentu 6 elemente'
Tabelul 4 indicd sec{iuniqefotoelectrice transvelsalein cm2l8
TI4
keV
Energiaradia{ieiX
AI
Fe
5,89
124
Ni
Cu
Ag
Au
88,9
115
r23
495
457
70,4
91,8
97,4
398
371
L-a
, , Co
6,40
q7{
Zn
8,04
5n,
304
48,8
218
208
rurcd
22,1
2,54
19.3
)l '1,
13,7
60,2
) 50
l ,8 l
13,7
114
97,8
41 q
ruecd
18,2
Scopul
Grosimea de injumatdlire pentru radialia X de 8,04 keV a utzn va fi mdsuratd
pentru Cu 9i Al. Din acestedate se va determinasecfiuneatransversald,a razelorX
in cm2lggivor fi comparatecu cele din tabelul 4.
Modul de lucru
1. Se utilizeazdaceeaqicalibrareenergeticdfolositd qi la celelaltelucrdri. Plasa{i
sursa de 6sZn suficient de departe de detectorul cu Si(Li) astfel incat foliile
absorbantesd poatd ft aqezateintre sursdgi detector.
2. Achizilionali spectrul o perioadd suficient lungd astefel incdt sd obfineli 5000
de impulsuri sub picul de 8,047 keV pentru Ko. Calculali raportul dintre aria de
sub pic qi timp pentru acestpic.
115
3. Plasali cea mai sublire folie de'Cu intre sursd qi detector qi achizilionali din
nou, un timp suficient pentru a obline date semnificativesub picul K. Calculali
raportul dintre suma de sub pic gi timp. Repetafipentru grosimi diferite de Cu
cu ceadin frgura 12.
astfelincdt sd oblineli o curbdde atenuareasemdnbtoare
6szn qi folii de Al. Figura 13 prezintdun
4. Repetalimdsur[torile pentru sursade
set de dateexperimentalepentruacestedetermindri.
q.;:'-
:::+
I
5r0
rl
D
tl
/'Gras
imeade injrmlaifire
14.2nt/omt
I
r 0 2 0 fl| 4 0 n 0 m
mg/cmz
deCTJPRU
ABSOIIIIANT'IIl,Lll
GROSIMIiA
10m30
CllOSlNlti.\
ARSORB,\NT(rl.Lrl
de ALtrMlNltJ
mgrcn2
Exercitiu
Din datele de mai sus raportati raportul dintre aria de sub pic Ai timp la grosimea
absorbantului.
116
Scopul
t17
Considerafii teoretice
Tabelul I prezintd o listd a celor mai comune surse radioactive utilizate in FRX,
fotonii care produc excitareagi elementelecare pot fi excitate cu sursarespectivd.
Se indicd qi activitatea recomandatd"a surselor. Sursele recomandateau activitSli
de ordinul milicurie gi de aceeanu trebuiesc atinse cu mdna, se folosesc forcepsuri
118
Energiafotonilor
Activitatea
Elementele
Randamentul
impotan{ipentru
sursei
recomandatecare
teoretic% (pe
pot fi excitate cu
dezintegrare)sau
SUTSA
x/y
excitare
,,FC
5,896keV Mn Ko
25-100mCi
z <23
26%
126keYy
25-100
mCi
z> 50
89%
22,l6keY AgKo
25-50mCi
45>Z>20
xl y:4,9oh
"'Am
60 keV^y
25-50mCi
66> Z> 30
,roPu
12-17keY:U-LrazeX
25-50mCi
20<z<37
-Lo
,Cd
t0%
119
loe
F=
- f--.r
tr
7.
F
F
)
F
Fr
^50
2-
T
t.0F
h:
F
;
*,
0.5 f-
tr:
Em
F
r50
0.1F=
Jro
t&
0.2F
T_
l"I
o.txt t. -
4
a
(, 0.02=
h
f.,
0.0rL
0.ol
70
H5
5
0.1
0,5 !.0
ENER(;IA RADIATIEI'y (Nlc\)
ti
fiz
Figura 1. Atenuareatotali a radia{ieigama in
plumb in rapoft cu energiaradiafieigama
incidente
r0
30
60 70
40 flr
Ntll\tAR]\'toMrc,z
80
90
100
a energieiradialieiX
Figura2.YaToareamedie
indusdin materialulde protec{ieca func{ie de
numdrulatomic
r20
Radialia X, K
dt
a.
Radiatia X, L
^Bz
t1
p"
B,
ll
ill
fl
qtqtlBz
I
ll
lll
ty
Y
I
I
ill
IY
v
vl
vtl
121
Tabelul2. prezintd cele mai probabile razeX care vor fi. analizatein FRX.
Figura 3 indicd aceleaqilinii, dar sub formd de diagramd.
L c , 1- L 3 - M 5
Ko2: Ku5- L2
La2: L3 - Ma
Kc r 3: Ko6- L1
Lo:
LB r:L2-M4
Lp.: Lr - M:
Kpr: K"r' M2
K0+: (K"u- Na)+ ffioB- N)
Lp4: Lr - M2
Lp6: L3 -N r
K p l :K P ,+K h +K P 5
Ly1 - L2 -Na
Lcrl - Lo2
Lpr:(Lr-O+ )+ (L:,Os)
LY :: L,
N2
Ly3: L1 -N3
Ly6: L2- Oa
Lq-L2-M1
Lu:
L3 - M1
ilF
tln f,a
-.
ash
oo
oo
o
oo
;)
a
-l
i rr
o
o
o
o6i
oo
^o
"o
o
o-
oo
o
o^
So
o
o
o\
.-
ooo
o^
a0
&
c-
9o
tv
Cu l(a
f nl';.B
A5
o
f&tnq
o {& 9
.q,
uoo
oo
oo
oo
o9o
o
o
o
a
o
^^o
A6
@
.e
Figura4. Imagineaspectrului
de fluorescen![
ob{inutcu un detectorde Si(Li).linta a fostMn
depuspe o foi{E sublire de Cu.
Se gtie cb cea mai bund rezolulie a detectoruluicu Si(LD estein jur de 150 keV.
Deci, dacd 2 grupuri de raze X sunt mai apropiate ca energie dacdt aceastd
t23
valoare, ele apar in spectru ca un singur grup. Rezolufia detectorului atatd tazele
X K* gi KB ca un singur grup (fiecare) pentru elemente u$oare.Figura 5 (stdnga)
prezintd spectrul clorurii de potasiu (KCD unde Ko qi KB ale clorului se vdd ca un
singur grup. Grupul Kp al potasiului este prezentat ca un numdr intr-o parte a
grupului Ko. in spectrul din dreapta, grupurile Ko qi KB sunt suficient de departe
ca energii astefel incAt se separdin doub grupe.
Tinh - $c pe folic d. Cs
Sc Xc '..
4.t
!.
' " ,- - Sc X!
45
"4
z
Qrs
Cu f,d ,.
&0\
::
3
.]
&.-
s-
;.
o "^ J
s c
;c * { -."S
Etr
,a3'. cu rP
: . ,8.s
\
,
;""
A'od'
4n
00
160 ?flt
Im
NUfo'AI'CANAI-
240
40
00
120
l5o
2&
28ll
320 360
NUM/IR CANAL
Figura 5. Spectru de fluorescenld oblinut cu un detector de Si(Li). in stdngapentru KCI cu liniile clar
separate,iar in dreaptapentru Sc cu Ko gi KB foarte pulin separate.
t24
..
8xl0r
F]
.-.<300
3
.*
D
100
ul( P
fwllill
20Oev
[l} = 24,051tlv
,lxld
?r lO
e00
24ll
NUMAR CANAI,
Figura6. Spectrude linii K al paladiului(in stdnga)9i spectrulde linii L al holmiului (in dreapta),
oblinute cu un detectorde Si(Li).
r2s
t26
-z
a,
p
tn
il
> t00
8 t0 t2
ENtrRGIA
t{
(keV)
r2l
Modul de lucru
CAMERA DE EXCITARE
sunsA
INELARA
si(Lr)
ponpADE VID
runsA
INAL'fA
'f,
EIiSIUNE
PRDAMP.
AMPLTI'ICATOR
GENIi)RATOR llU
PUI.SIIRI
At\{c
tMptlrilTANTA
Camera este realizatd astfel incdt ea poate fi evacuati, dar nu este necesar in
aceastdparte alucrdrii. Reglali tensiuneadetectorului la valoarearecomandatd.
r28
Nr.
Proba
Energia(keV)
Fier
Ko6,403
crt.
Kp7,05',7
2.
Cupru
Ko 8,047
Kg 8,904
J.
Plumb
Ko 10,549
Kp 12,611
Ky 14,762
Exercitiu Trasali curba de calibrare pebaza datelor din tabelul 3. calculali panta
curbei in eYlcanal qi determinafi FWHM-ul tuturor picurilor (in eV). inregustrafi
valorile in tabelul 3. Figura 9 aratdo curbd tipicd de calibrare pentru un detector
cu Si0i).
t29
O PUNC'TE EXI'EIIIMEN'I'ALE
al$
3 ro
1
s
tt
PAN'tA 51.67eV/CANAI,
lm
aru
Jrru
5"u
numincnnar,
130
--l
Nr. crt.
Valoareamdsuratd
Elementul
Energiaradiafiei
a energieipicului
necunoscut
X confonn
necumoscut
l. niv el u lK
2. nivelulK
3. nivelul K
4. nivelul L
5. niv el u lL
anexei
Ko
Ko
Ko
KB
Ko
Ko
Kg
KB
Ko
Ko
Kg
KF
Ko
Ko
KB
K9
Ky
KY
Ko
K*
Kp
Kp
KY
Ky
AE in eV
Considera{ii teoretice
Modul de lucru
132
20
r5
ftl
I
C''
t0
5 t0 t5
[]{L6V}
r33
z
I
:
J
NUMAR CANAL
NTJMARCANAI,
"t
z
U
)a
F,l
NUtd.iR CANAL
134
tl
z
Q
8r(a
I
il
ll znra
z.
U
Jl'"t;1l4{ljrzuk*,,rr"_
ii'T[
J
,l
;)
2r Ka
NUMAR CANAI,
NUI\'IAR CANAI,
Modul de lucru
135
136
sAA
t37
Descriereagenerali a metodei
Atomii
Sursa de lumini
Cea mai comund sursd de lumind este lampa cu catod tubular. Aceasta
conline un anod din wolfram $i un catod cilindric tubular confeclionat din
elementul de analizat introduse intr-un tub de sticld umplut cu gaz inert (neon sau
i3 8
l. Iomzare
2. Pulvenzare
,il,H,ffi'
J..Lxcl tafe
4. Emrsie
y'nr
lv*':
Fascicol lumrrr',,s
Figura l.
139
Figuranr. 2.
Atomizareaprobei
Doud sisternesunt utilizatein vedereaproduceriide atomi dintr-o prob6.
Aspirarea soluliei din prob6 in flacdr6 gi atomizareaelectrotermicdcdnd o
picdturddin soluliade probdesteintrodusdintr-un tub de grafit careesteincdlzit
electric.
Aspirafia in flacflrii
Figura 3 prezintdcamerade spray-ercqi andtorul. Cele mai utilizate
(oblindndu-seo temperaturdafTdcdrii
amestecuride gazede arderesuntC2H2laer
de 2200-2400oC);i CzHzA{zO2(oblindndu-seo temperaturda fldcdrii de 26002800"C). Solulia este absobiti in nebulizatorprintr-un tub capilar flexibil. La
finalul capilaruluisolufiaeste,,spartd"in pic6turimici. Picdturilemari cad 9i sunt
drenatein exterior,iar celemici suntvaporizatein flacdr[. Numai circa 1-5%din
probdestenebulizatd.
140
Dtshibutor de flr-r:E
' kl
*iri;\,
{-.'
lJ$.ii"f,
fq.Y'
*tseila,Je impart
a Capac
I
Pulverrzator
Figura3.
Prepararea probei
141
Figura4. SHIMADZU
A46200
1Aa
i+z
)f,1
r6
-a
o
VI
tr
N
-a
O
H
Concentratie
Figura 5. a.
Concentratie
Figura 5. b.
Modul de lucru
1. Selectareafldcdrii
143
t44
li
ifli
.h
.rE
L)
r6
E
FJ
'I}
Bogata
ffif
Slabd
Figura 6.
t45
4. Etalonarea
t46
repetatdla fiecare ord timp de 5 ore. Solufia de 0,5 ppm prezintd o scdderede
concentrafie dupd 1 ori qi chiar qi solufia de 2 ppm a ardtat o scddere cie
concentralie dupd 3 ore. Dupb 5 ore solulia 0,5 qi 1 ppm aprezentat o scdderede
concentrafiede aproapejumdtate din valori.
o
4
Concentralia Fe (ppm)
Figura nr. 7.
147
S"l. Digestiaprobelor
Frepararea probelor
Pentru a putea determina diferili analili (metale, azot saufosfor) din probe
complexe solide sau lichide de natur[ organicd este necesarca acesteasd f,re
supuse unui proces de dezagreagare(denumit de unii autori qi digestie sau
mineralizare).
i4 8
Reactivi qi materiale:
-
apdoxigenatd25Yop.a;
apddemineralizatd(distllatd);
balanld analiticd;
aparatDigesdahl;
Mod de lucru:
1. probele de plante sunt uscatela etuvd la o temperaturdde 100 - r200c,
timp de 2 ore, cdntdrite si apoi mdrunfite.
2. se transferd in balonul cotat de 100 ml al aparatului cantitateade probd
corespunzdtoare.
3. se adaugd8 ml de HNO: concentrat.
4. se deschide robinetul de apd pentru a asigura aspirafia gazelor prin
intermediul trompei de vid gi se verifi cd, dacd,montajul este corect. Se
conecteazdaparatulla refea.Se seteazdtemperaturala 1500C.
t49
6.2.Condiliidemdsurare
150
Cupru (Cu)
Condilii de mdsurare
Curentul:6mA/0mA; 6mA/500mA
Unghiul arzdtorului: 0o
Modul de iluminare:BGC-Dz;
AFtr"
s ,45
BGC-Dz
ABS.
STD.
CONC.
Nr.
(ppm) 324,8nm
0.5000 0 .0 9 6 8
1 . 0 0 0 0 0 .18 9 8
s.trfi
fl.fl
2.0000 0 .3 8 0 0
E- $
etlfrS" {rpm}
Fier(.Fe)
Condiliilede misurareqi curbade calibrare
Conditii de mdsurare
151
indllimeaarzitorului: 7mm
Lungimeade undd:248,3nm;248.3nrrr
Unghiul arzdtorului:0o
Ldrgimeafantei:0.2nm;0.2nm
Fluxulde gaz:Z.2llmin
Modul de iluminare:BGC-Dz;
Tipul oxidantului:Aer
Curbade calibrarein
ABS"
fl "$*
BGC-Dz
STD. CONC.
ABS.
Nr.
(ppm)
248.3nrt
0.s000
0.0s69
1 .0 0 0 0 0 .1 1 6 7
2.0000
n.Bs
0.2285
rl E
[0Hf . {p pur}
Mangan(Mn)
Condifii de mdsuraregi curba de calibrare
Condilii de mdsurare
Curentul: 10mA/0mA; 10mA/600mA
indllimeaarz6torului:7mm
0o
Unghiularzdtorului:
Fluxul de gaz:2.}llmin.
Tipul oxidantului:aer
r52
I
F-'
i+
F.
t,
I
BGC-D2
e#s.
* "s#
(ppm) 279Snm
0.0000 -0 .0 0 1 0
1.0000 0.r79s
3.0000 0.s20r
5.0000 0 .8 1 6 9
** "0s
tr 0$il.{ ppr x}
:
?
,
Fl
j.
153
r
f.
rp
>
l
l
>
t"
)
:
l
i
I
I
I
I
)
t
;
ts
l
{
"-l
-{
..at
-.dl
G. Rezonan{aelectronici de spin
-.._.d,
..rl
-d
...r4
afld intr-o stare cu moment cinetic total nenul. Termenul RES se referd la cazulin
.i**r,
care spinii electronilor ce absorb energie interactioneazd slab unul cu altul (sunt
,qd,"1
,:, j fl*#
:,r-^4nft*i'i
slab cuplati). in cazul RMN c6mpul magnetic stalionar despicdstdrile cuantice ale
ii,fllll{t!$
. i;'liffild
;,,3&iffi$i*.
ti{Sd{tff*rt.
-.".{
-4
4
-{
-.e
-.{
-dd
4
:
,iilfti',.
r;iqH*],
.,,ailmtj,
,ri#rix -
155
I
!$*.d .
:rhga
iii !!*ilftSirr
.: :irsflil*rkl
',,{I f i* * , . , '
,"4d;msd4:.1,,
;,,x&iffil$r,.,r.
ri4$lflmhc'1.j
i*il$t*!!i.i,.
(1 )
t57
-.dl
..dia
.-..{
-{I
..4
..fl
-^{
.4
--,{.l
-:
,{
..d
rrd
.-{
<
1
-d*
-{
-.{
.ra
--dl
--..4
Teorie
1 Nivele de energie
-{t
-.{|rl
d
.r{
J
d-
-d
-u{
-r{
-4
1
{
-4
dr|
-.dl
t:;dtiJ:],
HamiltonianuldespicdriiZeemanqi hiperfind
H: aI'J- gpJ'Ho
+ gyBpI.Hp
Hiperfind
Cdmpul
Cdmpul
,,observat" .,observat"
de un
de un
electron
nucleu
Figura l. Despicareahiperfind.
(2)
(3)
159
'b
20ergs/Gauss)(1O23nuclee/cm3;
: 1000Gauss.
:
LrN (10
(4)
-{
-'tl
.{
,r!*:,;
r*s (
_rr&..,
*j:lls.r
.-*lil&",i.
al*d$l/."
--,".4
. _gf
,
--43tffir.
'-dm*'isr"
..,-{{t
-.a
'"d
'ti$F'
)li"
ti
,".*{
,*
-iI
"r*Jl
.*--fl
,1 ..r {
Aparatura
li
*n"
.-&t*i$.
I l5m6]i
*il|$r,,
.rB{1,
{ar*r +.
genercazdgidetecteazdmicrounde(fig. 2).
l4
+i
i;
,s
!!
.***-.i,,
kl3
fla
Er,$d
Fol mugxr*tt*
H1
tiF
ba! \l/u
s+'n
:i
F
I
ts
),
ttr
)
)
t
l
F
:
i
F
t
rt
I
F
F
t"
]'
l"
b.
la-'
Electromagnetul
I'
l.
ts
F
b.
b
[:
F
,-
Mod de lucru
1. Se realizeazd,montajul
din figura 3.
I6l
ni ei , , 1 '
,
Ir*ih
r
H&t,
fH&'
lltsrrr.i
t[*i$l
l*!
r:lfl
da
{--aa
,..{
.*id
.,*rd
un osciloscop(B).
modulatieisemnalului,estevizualizatd"pe
4. Ridicali u$or nivelul oscila{iilor pAnd se obline o urmd sublire cu
-*d
zgomot termic pe ea, apoi mdrili uqor curentul aplicat magnetuluipdnd localizafi
lltu
t{l.
.'.""
un pic larg al DPPH qi ajustali oscila{iilein vedereaob{inerii celui mai bun raport
re
3L'
fi*-,,
r-.
J'iSe,'i
..iai*."
II*F}
f f ,,
ft'tr.
I * r 'r ,
ft*,ltr
Iu.i*'
- {*1e." .
-. . d i f f i * '
;;*iliihl.,.
. s;fl**ii;
. #*Fq',
.'--*-
r$j}A
.il
-{5
-ifl
..'-.d:d
"--..44
-r.ra
-rr|
'--1
rlr'.
" fli
+ffi,
i lil
I
:1iil
['
.--d
-{
-{
'-4{
' ,'1
.^:{ i'"lrr;,,,
--d
HOR.EXT.
Y 1 :A C ; O , 5 S
X : e C ; 2*
:t,1k.r:,
,r&r,,
! : s?
'1r*' "
-,,{liftirii.
-'*"1i*fi*:rr'
-* lrffiB'i
''{nbr*i'
*rdi,,
{{i.
A. Introducere
1. Structuraatomului
repausde 1,6749xI0-27
kg, qi
- electronul- particuldelementardcu o singurl sarcin[ negativ[ de 1,6022x10'te
kg.
C qi mas6de repausde 9,10946x10-31
Acestetrei particuleelementare,intr-o mare diversitatede combina{ii
formeazdatomii. Un atom estecea mai micl parte dintr-o substan!5care ii
pdstreazdtoate caracteristicile. Prin combinarea atomilor se formeazd.
moleculele.
Un atom esteformat din nucleugi electroniorbitali. Nucleul estesituat
in centrulatomuluicu protonii qi neutroniistrdngilegali impreunl in interiorul
nucleului. Orbitele elechonilor formeazdo serie de inveliquri depdrtatein
exteriorde nucleu.
Dimensiuneaunui atom estevaloaremediea razeiorbitei electronilor
cei mai depirtali de nucleu.Razaunui atomestede obiceide 100.000de ori