Sunteți pe pagina 1din 42

RADIAȚIA

X
Natalia
Gubceac
lector

Catedra Fiziologia Omului

și Biofizică
1
hc
E=hν= =mc2
λ
c
λ= ; λ=cT
ν

p=mc

p ( h,λ ) =?

  t x 
A = A0 sin  2π   
  T λ 
Radiație și Radioactivitate

Radiație – energia în tranziție, fie sub formă de


particule sau unde electromagnetice.
Radioactivitate – caracteristică a diferitor
materii de a emite radiație ionizantă.
Ionizare – smulderea electronilor de pe
nimelele energetice ale atomului. Reprezintă
caracteristica principală a interacțiunii radiației
de energie înaltă cu materia.
Radiație și Radioactivitate

Radiație ionizantă – radiația cu energie destul de


mare, încât la interacțiunea cu atomii, poate
smulge electronii de pe diferite orbite (sau nivele
energetice), ca rezultat atomul devine încărcat
electric sau ionizat (ex: raze X, raze Gamma, flux
de neutroni).
Radiație ne-ionizantă – radiația care nu posedă
energia necesară pentru a smulge electronii din
atom (ex: radiația vizibilă, undele radio, radiația
UV, etc.).
Radiații ionizante vs ne-ionizante
Spectrul undelor Electromagnetice
Radiații IONIZANTE

Alpha – radiația emisă de atomi, formată din 2 protoni și 2 neutroni


identică cu atomul de Heliu.
Beta – particule cu viteză înaltă, emise de nucleile atomice, identice cu
electronii.
Raze Gamma - unde electromagnetice / fotoni emise de nucleele
atomilor.
Razele X – unde electromagnetice / fotoni emise nu de nucleele atomilor
ci de transformările energetice ale electronilor. Aceste transformări
energetice ale electronilor sunt descrise, fie de căderea electronilor de pe
un nivel energetic mai superior pe alt nivel energetic inferior liber, fie la
frînarea de structura materiei țintă al electronilor accelerați.
Neutronii – sunt particule fără sarcină electrică care sunt în componența
nucleelor atomice și pot fi retrași din componența acestora prin diferite
metode, ex: fisiunea nucleelor, coliziune, etc.
Dezintegrarea Alpha – poate să se producă doar în cazul nucleelor foarte grele, ca
de exemplu Uraniu, Toriu, Radiu. Nucleele acestor elemente sunt foarte bogate în
neutroni.
După emisia radiației Alpha, se formează un atom nou care va conține cu 2 protoni
și 2 neutroni mai puțin (Z-2).
Deoarece particulele Alpha conțin 2 protoni, se consideră a fi particule cu sarcină
pozitivă. Particulele Alpha sunt foarte grele iar energetic sunt comparabile cu alte
tipuri de radiație. Aceste particule posedă o lungime mică a parcursului în spațiu
(doar câțiva cm) și pot fi stopate cu ajutorul unei foi de hîrtie.
Dezintegrarea Beta – proces radioactiv în care este eliberat împreună cu o particulă
numită antineutrino. Acest tip de radiație este posibil (similar radiației Alpha) doar
în cazul alementelor bogate în neutroni (nuclee grele). Când radiația Beta este emisă,
unul din neutronii nucleului se transformă în protoni.
După emisia radiației Alpha, se formează un atom nou care va conține cu 1 proton
mai mult dar 1 neutron mai puțin.
Particulele Beta au sarcina negativă și masa de fracțiune de neutron sau proton.
Drept rezultat, acestea interacționează mai puțin cu materia în comparație cu
particulele Alpha, și se pot propaga în spațiu pînă la câțiva metrii. Acestea pot fi
stopate cu ajutorul foilor subțiri de plastic sau metalice.
Dezintegrarea Gama – numită și tranzție
izomerică este procesul prin care nucleul
având o stare excitată metastabilă
(izomer) emite radiație Gama pentru a
reveni la starea stabilă cu energie mai
scăzută. Starea izomeră poate apărea în
urma dezintegrării alfa sau beta sau prin
alte reacții nucleare. Cel mai stabil nucleu
izomer este 180m 73Ta care are o abundență
de 1/8300 și un timp de înjumătățire de
1015 ani, sensibil mai mare decât vârsta
universului.
Contaminarea radioactiva

11
Atenuarea radiatiilor nucleare
Marimi radioactive

13
Doza biologica

• Energia disipata intr-un organism viu produce efecte diferite in functie de tipul
radiatiei si tipul tesutului biologic (unele fiind mai fragile decat altele).
• Doza biologica masoara efectele biologice ale radiatiilor nucleare. Unitate de
masura in SI este sievert-ul.
• Doza biologica a unui organ (tesut) se calculeaza plecand de la energia radiant
disipata (masurata in Gy) care este apoi multiplicata cu un factor numit
pondere radiologica. Se obtine doza echivalenta pe organ tinand cont de
nocivitatea radiatiei.

1 rem (Roentgen Equivalent Man) - doza biologica corespunzatoare unei


doze energetice de 1 rad pentru radiatiile X sau gamma.

1 rem =0.01 Sv=10 mSv

14
Expuneri radiologice

15
Exemple de doze biologice

16
Expunere naturala-
doza biologica anuala

17
Efecte ale dozelor biologice

18
Schema unei contaminari
cu materiale radioactive

19
Detectori si dozimere

20
Limite legale
• personal de categoria A – persoane
salariate sau persoane care desfă şoară
activită ţi independente, supuse unei
expuneri la locul de muncă , ce pot produce
doze care depă şesc 5 miliSieverţ pe an, ca
urmare a unei activită ţi ce cade sub
incidenţa prezentei legi;

21
• Doza efectivă medie anuală datorată fondului natural de radiaţii
este de aproximativ 2400 μSv pe an (medie globală ) și reprezintă
aproximativ 80% din doza efectivă medie totală primită de om.
Diferenţa provine din surse artificiale de radiaţii ionizante.
• Computer Tomograf Standard - 1200 – 3300 μSv;
• Doza medie de radiații emisă de aparatele din dotarea YTS-
Dental View, pentru efectuarea unei tomografii computerizate cu
fascicul conic este de 20 – 250 μSv;
• O radiografie panoramică efectuată cu ajutorul CBCT, în centrele
noastre, te va expune la o doză de 6,7 – 7 μSv.
• Aceasta diferă de la caz la caz, în funcţie de numeroşi parametrii
individuali şi stabiliţi de scopul tomografiei sau Radiatiei X.

22
Radiația Röntgen – Radiația X
Radiația Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu
lungimi de undă mici, cuprinse între 0,1 și 100Å.
Razele X se pot obține în tuburi electronice vidate, în care
electronii emiși de un catod incandescent sunt accelerați de câmpul
electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu viteză mare
ciocnesc anticatodul care emite radiații X.
Radiația X de frânare – prezintă un spectru continuu al razelor X
care este utilizat în radiologie.
Radiația X caracteristică – locurile rămase libere sunt completate
de electronii de pe straturile exterioare, tranzițiile fiind însoțite de
radiații X cu lungimi de undă grupate în seriile caracteristice
atomilor excitați în anod.

Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacționează cu atomii


acestuia în două moduri:
Radiatia X de franare
Electronii, avâ nd viteză mare, trec prin
învelișul de electroni al atomilor
anticatodului și se apropie de nucleu.
Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la direcția
lor inițială . Câ nd electronii se îndepartează
de nucleu, ei sunt frâ nați de câ mpul electric
al nucleului, în acest proces se emit radiații X
Wilhelm Conrad Rö ntgen (n.
27 martie 1845),Ca profesor al
universită ții Wü rzburg ,
studiind descă rcă rile electrice
în tuburi vidate, a descoperit în
anul 1895 emisia unor radiații
penetrante, pe care le-a numit
radiații X care, după moartea
sa și în pofida testamentului
să u, au fost denumite raze
Rö ntgen. În anul 1901 a fost
distins cu Premiul Nobel
pentru Fizică .
26
27
Radiatiile X caracteristice

Câ nd electronii acceleraţi puternic (de o


tensiune V>31800 volţi) pă trund în atomii
anodului, ei pot smulge electroni de pe
nivelele profunde (K,L sau M). Locurile
ră mase libere sunt completate de electronii
de pe straturile exterioare, tranziţiile fiind
însoţite de radiaţii X cu lungimi de undă
grupate în serii caracteristice atomilor
excitaţi în anod. Razele X caracteristice sunt
utilizate în domeniul ştiinţific, numit-
28
cristalografie.
XRD → X-ray crystallography
Proprietățile Radiației Röntgen

• în vid ele se propagă cu viteza luminii;


• impresionează plăcile fotografice;
• nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
• produc fluorescența unor substanțe (emisie de lumină); Exemple
de substanțe fluorescente: silicat de zinc, sulfurǎ de cadmiu,
sulfurǎ de zinc, care emit lumina galben-verzuie;
• sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează
ochiul omului;
Proprietățile Radiației Röntgen

• pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de


exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică,
hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar sunt absorbite de metale cu
densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de pătrundere
depinde de masa atomică și grosimea substanței prin care trec.
• ionizeazǎ gazele prin care trec. Numǎrul de ioni produși indica
intensitatea radiațiilor. Pe această proprietate se bazeazǎ
funcționarea detectoarelor de radiații.
• au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în
general, nocive pentru om. Pe această proprietate se bazeazǎ
folosirea lor în tratamentul tumorilor canceroase, pentru
distrugerea țesuturilor bolnave.
Relații fundamentale

Fluxul Φ de raze X emis, exprimat în W:

Φ=kiZV 2
k – constanta caracteristică tubului;
i – intensitatea curentului anodic (A);
Z – numă rul atomic al elementului chimic din anod;
V – tensiunea de accelerare (V).
Relații fundamentale

Randamentul R a tubului (1-2%):


2
Φ kiZV
R= = =kZV
P iV
unde

P=iV
Relații fundamentale
Legea lui Daune și Hunt – aceasta se referă la determinarea
energiei maxime pe care o poate poseda razele X, sau
lungimea de undă minimă :

Pentru a determina energia maximă a undelor X vom considera:



Câ nd electronul accelerat ciocnește țina, întreaga energie
cinetică a sa se va transforma în foton;

Lucrul efectuat pentru a accelera electronul este eV.

Deci hf = eV și frecvența maximă va fi eV
f max =
hc 1 . 24 h

Deci λ min = ≈ [ nm ]
eV V
Computed Tomography Imaging (CT Scan, CAT Scan)

Tomografia Computerizată – este bazată pe reconstrucția obiectului de


studiu în baza multiplelor proiecții a razelor X care au pătruns prin obiect
sub diferite unghiuri.
Tomografia Computerizată (CT)

Rotation gives X-ray


multiple projections tube

Thin fan beam


of x-rays

Patient
Array of detectors
(stationary)
(rare-earth doped ceramics
with photodiodes)
CT Image of Abdomen

Axial image looking up


from the feet.
CT Scanner
O tomografie computerizata (TC) poate fi folosita pentru a
studia orice zona a corpului
Craniul. O tomografie computerizata (TC) a craniului poate pune in evidenta
procese expansive (tumori), accidente vasculare ischemice sau hemoragice. Este
de asemenea utila in evaluarea traumatismelor locale si in patologia din sfera
ORL (sinuzite).
Toracele. O tomografie computerizata (TC) a toracelui poate fi folosita pentru a
detecta probleme cu plamanii, inima, esofagul, vasele mari de sange (aorta, vasele
pulmonare, venele cave), sau tesuturi de la nivelul mediastinului.
Abdomenul. O tomografie computerizata (TC) a abdomenului poate scoate in
evidenta chisturi, abcese, infectii, tumori, un anevrism, adenopatii (cresteri de
volum ale ganglionilor limfatici) intraabdominale, corpuri straine, hemoragii
intraabdominale, diverticulita, bolile inflamatorii ale intestinelor si apendicita.
Ficatul. O tomografie computerizata (TC) poate pune in evidenta tumori
hepatice, hemoragii intrahepatice, boli hepatice cronice (hepatite, ciroza,
steatoza). O scanare CT a ficatului poate ajuta la determinarea cauzei icterului.
Pancreasul. O tomografie computerizata (TC) poate scoate in evidenta o tumora
sau un chist in pancreas precum si inflamatia pancreasului (pancreatita).
O tomografie computerizata (TC) poate fi folosita pentru
a studia orice zona a corpului
Vezica biliara si ductele biliare. O tomografie computerizata (TC) poate fi
folosita pentru a verifica blocajul ductelor biliare. Unii calculi biliari pot fi de
asemenea vizualizati pe o examinare CT.
Glandele suprarenale. O tomografie computerizata (TC) poate gasi tumori sau
variatii dimensionale ale glandelor suprarenale.
Splina. O tomografie computerizata (TC) poate fi folosita pentru a diagnostica o
leziune sau cresterea de volum splinei.
Tractul urinar. O tomografie computerizata (TC) a rinichilor, ureterelor si
vezicii urinare se numeste "urograma CT". Acest tip de examinare poate
diagnostica tumori, calculi, dilatatii sau blocaje ale tractului urinar.
Pelvisul. O tomografie computerizata (TC) pelvina poate fi folosita pentru
evaluarea patologiei organelor de la nivelul bazinului. Pentru o femeie, acestea
includ uterul, ovarele, trompele uterine si vaginul. Pentru un barbat, organele
pelvine includ glanda prostata si veziculele seminale.
Membrele. O tomografie computerizata (TC) poate descoperi probleme ale
membrelor superioare si inferioare, inclusiv umar, cot, incheietura mainii, sold,
genunchi, glezna.
Fluoroscopy
TV CAMERA
(for digital screening)

IMAGE
INTENSIFIER

X-RAY
TUBE

Allows dynamic imaging of


CONTROLS
Blood vessels (angiography)
and ‘interventional’ procedures
Vă multumesc pentru
atenție!!!

42

S-ar putea să vă placă și