Radiatii X si radiatii y

In timpul unor experimente, fizicianul german Roentgen, bombardand un corp metalic cu electroni rapizi a descoperit ca acesta emite radiatii foarte penetrante, radiatii pe care le-a numit raze X. Radiatiile X se obtin in tuburi vidate, in care electronii emisi de un catod incadescent sunt accelerati de campul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu viteza mare ciocnesc anticatodul care emite radiatii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interactioneaza cu atomii acestuia in doua moduri: - electronii, avand viteza mare, trec prin invelisul electronic al atomilor anticatodului si se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, deviaza electronul de la directia lui initiala. Cand electronul se indeparteaza de nucleu, el este franat de campul electric al nucleului si emite radiatii X. -La trecerea prin invelisul electronic al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. In urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul ramas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmatoare (de exemplu de pe straturile L,M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este insotita de emisia radiatiilor X. Radiatiile X sunt emise de atomii unui corp atunci cand acestia interactioneaza cu electronii rapizi. Proprietatile radiatiilor X: - se propaga in vid, cu viteza luminii - impresioneaza placa fotografica - nu sunt deviate de campuri electrice si magnetice - produc fluorescenta unor substante (emisie de lumina) Obs: Aceste proprietati sunt asemanatoare proprietatilor luminii. - sunt invizibile, adica spre deosebire de lumina, nu impresioneaza ochiul - patrund cu usurinta prin unele corpuri opace pentru lumina dar, sunt absorbite de metale cu densitate mare. Puterea lor de patrundere depinde de masa atomica a substantei prin care trec si de grosimea stratului de substanta. - ionizeaza gazele prin care trec. Numarul de ioni produsi indica intensitatea radiatiilor. Pe aceasta proprietate se bazeaza functionarea detectoarele de radiatii. - au actiune fiziologica, distrugand celulele organice, fiind, in general, nocive pentru om. Pe aceasta proprietate se bazeaza folosirea lor in tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea tesuturilor bolnave. In 1900, Villard a descoperit un alt tip de radiatii asemanatoare radiatiilor X, dar mai penetrante, numite radiatii Y. Ele sunt emise de nucleele unor atomi. Obs: Protonii, avand sarcini de acelasi semn, se resping intre ei. Mentinerea protonilor si neutronilor in nucleu se datoreaza unor forte de atractie (mai intense decat fortele electrice) numite forte nucleare. Aceste forte se exercita intre toti nucleonii. Fortele nucleare actioneaza pe distante foarte mici; astfel fiecare nucleon interactioneaza numai cu nucleonii cei mai apropiatii. Pentru a desface un nucleu in nucleoni, fortele nucleare efectueaza un lucru mecanic.

Lucrul mecanic efectuat pentru a desface un nucleu izolat, aflat in repaus, in nucleonii componenti izolati, aflati in repaus, se numeste energie de legatura (W leg). Nucleul unui atom este stabil daca Wleg> 0. Stabilitatea a doua nuclee poate fi comparata daca se cunoaste energia de legatura pe nucleoni (B): B= Wleg/A, unde A este numarul de nucleoni. Cu cat energia de legatura pe nucleon este mai mare cu atat nucleul este mai stabil. Nucleele unor elemente grele (Ra, U, Po, Th etc) au proprietatea de a emite radiatii, in mod continuu si spontan. Aceasta proprietate este numita radioactivitate, iar nucleele respective se numesc nuclee radioactive. Nucleele radioactive in timp, se transforma in alte nuclee, adica se dezintegreaza. Radiatiile y sunt emise in timpul dezintegrarii radioactive ale unor nuclee radioactive. Proprietatile radiatiilor y: - se propaga, in vid, cu viteza luminii - impresioneaza o placa fotografica - nu sunt deviate de campuri electrice si magnetice - sunt invizibile - sunt mult mai penetrate decat radiatiile X Obs: Radiatiile y, in general sunt periculoase pentru om. Protectia impotriva lor se realizeaza foarte greu, ele fiind foarte penetrante. Deseori, pentru a absorbi radiatiile y sunt necesari pereti de plumb sau din beton cu grosimi de cativa metri. - ionizeaza gazele prin care trec mai putin decat radiatiile X.