RAZE X Istoric

n timpul unor experimente, fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen, bombardnd un corp metalic cu electroni rapizi, a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante, radiaii pe care le-a denumit raze X. Radiaiile X au fost numite mai trziu radiaii Roentgen sau Rntgen.

Obinerea razelor X
n laborator
Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate, n care electronii emii de un catod incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod (anticatod). Electronii cu vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri:

Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest proces se emit radiaii X. La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

La un sincrotron
Electroni cu o energie de ordinul GeV sunt constrni la o orbita aproximativ circular ntr-un inel de acumulare, emind raze X cu un flux deosebit de ridicat.

Proprietile radiaiilor X
Ele prezint urmtoarele proprieti:

n vid ele se propag cu viteza luminii; impresioneaz plcile fotografice; nu sunt deviate de cmpuri electrice i magnetice; produc fluorescena unor substane (emisie de lumin); sunt invizibile, adic spre deosebire de lumin, nu impresioneaz ochiul omului; ptrund cu uurin prin unele substane opace pentru lumin, de exemplu prin corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mic, hrtie, lemn, sticl .a., dar sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de ptrundere depinde de masa atomic i grosimea substanei prin care trec. 1.1 Notiuni generale Fizica radiatiilor se ocupa cu studiul producerii razelor rintgen si a proprietatilor acestora .Din punct de vedere al interesului urmarit in radiologie , radiatiile se impart in: - radiatii corpusculare ; - radiatii ondulatorii Radiatiile corpusculare au suport masic imediat si energie cinetica, iar cele

ondulatorii sunt fara suport masic imediat insa cu energie electromagnetica Radiatiile corpusculare au energia transportata din atom in spatiu, sub forma de energie cinetica, pe suportul unor particule care parasesc atomul si se pot sesiza cu precizie prin mijloacele actuale. Radiatiile ondulatorii - electromagnetice - au o energie care se constata in jurul atomului din care emana, ca o insusire a acelui atom pus intr-o anumita stare fizica speciala, fara ca din atom sa plece vreo particula sesizabila cu mijloacele actuale de investigatie.

S-a demonstrat insa ca si energia electromagnetica este icorpuscularai, in sensul ca este fragmentabila numai in unitati cuantice, deci poate fi considerata ca formata din unitati energetice numite "fotoni". Radiatiile corpusculare sunt formate din particule ce provin din dezintegrarea atomilor Aceste particule sunt proiectate in spatiu, cu o viteza in general foarte mare, si au o sarcina electrica oarecare (pozitiva, negativa sau chiar neutra)