Catedra de Radiologie UMF Cluj Angelica Chiorean

 radiatiile se impart in:

o corpusculare
o ondulatorii electromagnetice

radiatiile Rentgen X tip electromagnetic energia cuprinsa intre 150-200KeV intre 0,05 si 10

Cercetatori
Wilhelm Roentgen Henri Bequerel Marie Curie, Pierre Curie Thomas Edison Ernest Rutherford

Descoperiri Razele X Substantele radioactive Proprietatile radioactivitatii Fluoroscopia Tipuri de emisii radioactive: alfa, beta, gamma

Ani 1895 1896 1896-1910 1896 1903

3

 Atomul

definitie
pastreaza toate caracteristicile

elementului indivizibil prin metode chimice caracteristici nr. atomic Z = sarcini electrice nr. de masa A= particule din nucleu
5

Masa atomica

A
Numar atomic

Z
6

 DEMOCRIT - atomul = ultima particica indivizibila

constituenta a materiei

RUTHERFORD (1911) - atomul= mic sistem planetar

nucleul = sambure central greu care concentreaza

toata masa atomului avand incarcare pozitiva electronul

nucleului

o particula de greutate infima care graviteaza in jurul

o are incarcare negativa sarcina elementara o electronii tuturor elementelor sunt asemanatori -

au masa si sarcina identica

 Modelul Rutherford

nucleu in centru concentreaza sarcinile + (protonii) si particulele neutre electric (neutronii) - masa atomul diametrul nucleului/diametrul atomului = 10-4 electroni pe orbite, la periferie = nor econcentreaza sarcinile -, masa neglijabila sarcina e- = p+
8

 Chadwick (1932)

in nucleu exista si particule inerte electric, cu masa

unitara (neutroni) masa p+ = n = 1.008982u = 1.67x10-27 kg masa nucleu < suma p+n (+e)

 m nucleu < m nucleoni Diferenta dintre masa nucleului si cea a nucleonilor poate fi convertita in energie cu ajutorul ecuatiei lui Einstein = energie de legatura a nucleului (W)

E = mc2
E = energia necesara pentru a desface nucleul in

nucleoni W=(Zmp+9A-Z)mn-M(A,Z))c2

10

 Electronul (e-) graviteaza pe orbite circulare in jurul atomului, care are o structura bine definita energia de legatura = energie ce determina mentinerea unui electron pe o orbita data fiecare orbita (k,l,m,n) are un numar limitat de electroni care variaza in functie de orbita valoarea sarcinii electrice (e) = sarcina elementara = 1,6 10-19 C = sarcina protonului = unitate atomica de masa () = 12C 1u = 1.66 10-27 kg Numarul atomic (Z) este numarul electronilor sau al protonilor indica locul elementului respectiv in sistemul periodic Masa atomica (A) reprezinta suma protonilor si a neutronilor, deoarece masa electronilor poate fi neglijata
11

 IONUL = atom care a pierdut sau a castigat unul sau mai multi electroni ion pozitiv - prin pierdere de electroni ion negativ - prin castig de electroni

pot lua nastere prin

o actiunea radiatiilor asupra materiei o disocierea moleculelor unor acizi

o ciocnirea dintre atomii unui corp cu slaba

coeziune
12

 in stare fundamentala electronul se mentine pe

orbita cu energie minima in urma unei excitatii trece pe o orbita superioara daca E cedata e- e foarte mare el paraseste atomul ion (potential de ionizare se masoara in eV) 1eV = 0,1602 x 10-18 J

13

e- se misca pe orbite circulare, bine determinate (orbite stationare), fara a castiga sau pierde energie 2. trecerea de pe o orbita pe alta se face prin emisia sau absorbtia de energie sub forma de cuante
1.

E = h
h = constanta Plank = frecventa radiatiei emise sau absorbite

14

 Energia unui electron in miscare pe o orbita

E = E at + E cin

electronii mai aproape de nucleu sunt legati mai strans de

atom electronii mai departe de nucleu au sanse mai mari de a parasi atomul

15

 Notate cu litere K, L, M, Substraturi intr-un strat, difera nr. magnetic sau de

spin, sunt notate cu 1, 2, 3

16

 n - numar cuantic principal - nr stratului pe care e situat eo valoarea n = 1,2,3, (numere naturale fara 0) o numarul total de configuratii posibile ale orbitei = n patrat

l - numar cuantic secundar (azimutal) determinat de semiaxa mica a

orbitei
o valori de la 0 la n-1

m - numar cuantic magnetic - defineste inclinarea campului magnetic al e-

fata de campul nucleului

o valorea = -l 0 +l

s - numar cuantic de spin

o caracterizeaza sensul de rotatie al electronului fata de axa in raport cu sensul de

rotatie in jurul nucleului

o valori = + - coincid cu sensul miscarii pe orbita

- nu coincid

17

 Denumirea orbitei Nr. cuantic principal n Nr. maxim de e pe orbita prin

k, l, 1, 2,

m, 3,

n, o, p, 4, 5, 6,

q 7

respectarea principiului de excluziune a lui Pauli

2, 18,

32, 50, 72, 98

Principiul de excluziune a lui Pauli

pe una si aceeasi orbita, nu pot exista niciodata doi

electroni identici, ei deosebindu-se cel putin prin una din urmatoarele caracteristici: spin, numar cuantic orbital sau moment giromagnetic

18

-2-

Dupa lungimea de unda radiatiile se impart in: razele cosmice razele gamma razele Rentgen razele ultraviolete razele luminoase

razele infraroii undele scurte i ultrascurte undele hertziene undele electrice

 radiatii electromagnetice

dual - corpuscul (foton) + unda

dupa energie

o moi = 1-5 , energie si penetratie <

o dure= 0,01, energie si penetratie >

20

 invizibile

propaga in linie dreapta

cu viteza luminii patrund in materiale opace (hartie, lemn, plastic, corp

omenesc) produc fluorescenta si efect fotoelectric nu sunt deviate de campuri electrice si magnetice

 radiatiile de franare

radiatiile caracteristice
captura electronului K

22

 Electronul incident e1 trecand prin apropierea unui nucleu

Ze este supus unei acceleratii centripete prin atractie electrostatica, emitand un foton a carui energie E este prelevata din energia cinetica a electronului e1 Energia E a fotonului emis va fi cu atat mai mare cu cat accelerarea e mai intensa, adica cu cat distanta (d) fata de nucleu este mai mica
X

23

 iau nastere in urma opririi bruste a electronilor din

fasciculul catodic
energia cinetica a electronilor se transforma in

momentul franarii in energie electromagnetica

conform ecuatiei PLANK-EINSTEIN - marimea unei

cuante emise depinde de energia cinetica a particulelor incidente

viteza si punctul de franare sunt diferite = raze X cu

frecvente diferite
24

 Conditii
atomi cu Z mare tensiunea de acceleratie sa depaseasca

o anumita valoare critica

Ciocniri neelastice cu electronii tintei
excitare sau ionizare atomica proiectarea electronilor de pe orbitele

interioare (energie >) pe altele superioare sau in exteriorul atomului locul vacant e ocupat de un electron de pe un strat exterior (Bohr) se elibereaza o cuanta de energie egala cu diferenta energiilor caracteristice ale nivelelor energetice intre care s-a facut tranzitia
25

 sursa de RX

alimentarea de joasa si inalta tensiune

sistem de comanda si control sistem de detectie RX

26

Anod = wolfram Catod = molibden

kV

mA

Fereastra

RX

 atenuare = scaderea intesitatii fasciculului RX cu

distanta la propagarea printr-un mediu material mecanismele de interactiune

o efect Thomson o efect Compton o efect fotoelectric o generarea de perechi

28

 Efectul Compton o are loc de cate ori un foton incident cu energie mare

intra in coliziune cu un electron slab fixat pe unul din invelisurile periferice ale atomului, caruia ii transmite o parte din energia lui initiala sub forma de energie cinetica. Datorita acestei interactiuni electronul paraseste atomul si capata o directie diferita fata de cea a fotonului incident e Compton sau e de recul
o RX dure, ciocnire neelastica , emisie in unghiuri

divergente
29

 Prin ciocnirea neelastica a fotonului incident h cu

electronul e rezulta un foton hv de mai mica energie difuzat in spatiu sub un unghi de imprastiere si un electron Compton e accelerat, difuzat in spatiu sub un unghi de imprastiere

30

 Efectul Thompson o interactiune foton-electron , cu abaterea fotonului

incident de la directia lui initiala, fara cedare de energie atomului, deci energia este conservata si nu transferata
o ciocnirea elastica, radiatii moi, oscilatii e. care emite

energie de aceeasi frecventa ca si RX = imprastiere coerenta

31

 Compton + fotoelectric = ionizare directa si datorita e

secundari efect chimic = radioliza apei, radicali liberi X H2O = H, OH, H2O2, H+, OH efect fotochimic = ruperea legaturi din molecula de bromura de Ag
fascicolul de raze X care trece prin spatiu vidat

ramane neschimbat
32

 Efect fotoelectric
o ciocnire RX cu e, preia toata energie RX, expulzat din

atom, locul liber ocupat de e periferic, cu emisie de E in domeniul luminos

fluorescenta = dureaza numai in timpul actiunii RX >>>

radioscopie fosforescenta = dureaza si dupa incetarea actiunii RX >>> radiografie

Generarea de perechi - RX farte dure, langa nucleu,

scindeaza in e+ si e-

33

 Proces de interactiune a radiatiei X cu electronii

legati de atom in care electronul preia intreaga energie a radiatiilor X In acest mod electronul este aruncat in afara limitelor atomului cu energia cinetica T = Ex-Ii
o Ex = energia rad X o Ii= potentialul de ionizare al stratului I din atom Caracteristic substantelor cu Z <
34

 se raspandesc sferic din punctul din care emana - legea

divergentei se propaga in linie dreapta se propaga cu 300.000 km/sec. intensitatea lor scade cu patratul distantei au o penetrabilitate sau duritate invers proportionala cu lungimea de unda ( ) se emit si se absorb in cuante de energie sunt absorbite in corpurile prin care trec absorbtia lor este explicata de Legea Bragg-Pierce

Abs = Z4, 3, , d, t
35

 Depinde de: o compozitia obiectului (nr. atomic al tesutului) o

o
o

Z = absorbtie mare lungimea de unda a razelor X ( ): kV = = penetrabilitate redusa = absorbtie mare kV = =penetrabilitat mare = absorbtie mica volumul (dimensiunea)(d) si densitatea (greutatea specifica) obiectului (): vizualizarea radiologica diferita a structurilor anatomice durata iradierii obiectului (t):

iradiere de lunga durata = absorbtie

reducerea la minimul necesar a timpului de expunere (T) obtinerea unei imagini interpretabile
36

 densitatea (greutatea specifica) obiectului (): o aerul = 0,001 (nu absoarbe razele X)

aer

adipos

apa+viscere

os

0,92

1,85
37

3/26/2013

38