Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Atom - cea mai mic particul a unui element care nu poate fi divizat prin metode chimice i care
pstreaz toate proprietile chimice ale elementului respectiv.
Atomul - formaiune complex: nucleu central dens (+) n jurul cruia graviteaz electroni (-).
Nucleul - alctuit din particule elementare numite nucleoni (protoni - ncrcai pozitiv i neutroni
neutri din punct de vedere electric).
Sarcinile electrice ale protonilor i electronilor sunt diferite dar egale n valoare absolut n cazul
atomilor neutri.
Cel mai simplu atom - H alctuit din:
nucleu (+), compus dintr-un proton i un neutron;
un electron (-)
Cel mai mare atom din natur U (92 protoni,146 neutroni, 92 electroni).
Explicarea proprietile atomilor - teoria structurii atomului, elaborndu-se mai multe modele
atomice care s-au perfecionat n timp.
Modele atomice:
precuantice;
cuantice.
rangul orbitei este dat de numrul cuantic principal (n) care are valoarea cea mai mic egal cu 1.
n = numr cuantic principal (n=1,2,3,4,.,n) se refer la energia unui electron i indic stratul
electronic care se afl la aceeai distan medie fa de nucleu. Energia electronilor crete n sensul
ndeprtrii de nucleu astfel c cea mai mare energie o au electronii de pe ultimul strat. Electronii
care aparin aceluiai strat electronic au aceeai energie. Straturile electronice sunt reprezentate
simbolic prin cifre sau litere ale alfabetului, n ordine cresctoare dinspre nucleu spre exterior:
n=1 2 3 4 5 6 7
K L M N O P Q
l = numr cuantic secundar (l=0, 1, 2, .n-1) indic forma substraturilor. Electronii care au
acelai numr cuantic secundar alctuiesc un substrat. Orbitalii aceluiai substrat au energii egale.
Diferena dintre acetia const n simetria n raport cu axele de coordonate. Substraturile se
desemneaz prin simboluri:
Electronii cu l=0 - orbitali s; l=1
p; l=2
d; l=3
f;
Substratull s conine un orbital, subnivelul p - 3 orbitali, subnivelul d - 5 orbitali, subnivelul f - 7 orbitali.
Fiecare dintre orbitali poate s fie ocupat sau nu cu electroni. Energia crete n ordinea:
s p d f.
m = numr cuantic magnetic (poate lua 2l+1 valori care variaz ntre l i +l) indic poziia orbitei
electronice ntr-un cmp magnetic, adic cele 2l+1 orientri posibile ale orbitelor electronilor ntr-un
cmp magnetic aplicat din exterior (perturbator) sau generat de ali electroni. Este o mrime
cuantificat i ne arat unghiul de nclinare al orbitelor fa de cmpul magnetic.
ms = numr cuantic de spin (ms=1/2) indic faptul c electronul se rotete n jurul axei proprii. n
funcie de sensul de rotaie numrul cuantic de spin are valorile 1/2 i +1/2.
Orbitali atomici
Orbitalii reprezint serii de funcii de und sau distribuii ale probabilitilor de existen a electronilor,
rezultate n urma rezolvrii ecuaiei lui Schrdinger. Orbitalii au energie i form (distribuie) diferite.
Orbitalii de tip s apar de la n 1 i se caracterizeaz prin l = 0, m = 0. Orbitalii s au simetrie sferic.
n fiecare strat electronic va exista cte un orbital s cu diametru din ce n ce mai mare:
n = 1, l = 0, m = 0 este orbitalul 1s;
n = 2, l = 0, m = 0 este orbitalul 2s;
n = 3, l = 0, m = 0 este orbitalul 3s etc.
Orbitali de tip p apar la n 2 i sunt caracterizai de l = 1 i m = 1,0.
n fiecare strat electronic exist 3 orbitali p cu simetrie bilobar. Cei doi lobi ai fiecrui orbital p, care
reprezint regiunile de probabilitate maxim de prezen a electronului, sunt situai de o parte i de
alta a nucleului avnd, prin urmare, un singur plan nodal. Convenional, orbitalii p se noteaz n
funcie de sistemul de axe x, y, z de-a lungul crora se dirijeaz lobii.
Orbitalii f apar la n 4; sunt caracterizai de l = 3 i m = 1, 2, 3, 0, fiind n numr de apte [fxyz, fx(z2y2), fy(x2-z2), fz(x2-y2), fx3, fy3, fz3]. Structura lor este complicat deoarece aceti orbitali au trei planuri
nodale care trec prin nucleu i au form octalobar.