Legatura covalenta In 1916 Levis a formulat mecanismul de formare a legaturii electronice, punerea in comun de e.

La formarea legaturii covalente participa electroni din stratul de valenta celibatar. Legatura covalenta este o pereche de 2 electroni care provin de la 2 elemente diferite. Este legatura localizata in spectrul intermolecular. Aceasta distanta in care pot sa se pastreze electronii intre ei se pastreaza si dupa Legatura coordinative- legatura formata prin punerea in comun de electroni, in care unul dintre atomi poseda o pereche de electroni neparticipanti , numit donor, iar partenerul care se leaga este lipsit de electroni s.n. acceptor. Legatura se simbolizeaza cu -> de donor catre acceptor, dar odata stabilita o astfel de legatura nu se deosebeste prin nimic de o legatura covalenta obisnuita. In urma stabilirii unei legaturi covalente rezulta molecule sau retele atomice. Conform teoriei elctronice, legatura covalenta (punerea in comun a doi electroni), legatura covalenta nepolara (intre atomii identici), legatura covalenta polara (intre atomii diferiti), leg covalente coordinative. Teoria mecanic-cuantica explica leg covalenta prin :1)leg teoriei de valenta (suprapunerea orbitalelor in princiu) 2)metoda orbitalilor comunali (suprapunerea si contopirea a orbitalilor atomici) 1) Teorema leg de valenta se bazeaza pe urm presupuneri: orbitalii atomici cu enrg apropiate se suprapun atc cand sunt ocupati cu electroni celibatari iar in urma suprapunerii are loc cuplarea de spin. Nr leg de valenta = nr orbitalilor atomici ocupati cu electroni celibatari. Suprapunerea orbitalilor atomici poate avea loc pe 2 directii : 1)direct , axa molecule (z), leg de tip . 2) leg pe directive perpend pe axa molecule x, y, leg de tip Legat covalenta formata in urma suprapunerii orbitalilor atomici este localizata in campul inter-nuclear care poate fi bi-sau poli-centric. Metoda orbitalilor atomici este cea care spune ca leg covalenta nu se formeaza doar print-o simpla apropiere a atomilor, chiar daca acesta inseamna suprapunerea orbiatlilr atomici, de fapt la formarea ,moleculelor orbitalilor atomici se suprapun si se contopesc formand noi niv energ numite orbitale mleculare. Orbit moleculari sunt cele care presupun o contributie a fiecarui orbital atomic, nu dora a celor care sunt ocupatio cu electroni celibatari . orbit molec sunt caracterizate cu ajutorul fct de unda care se not. si care are o solutie matematica care indica pozitia in spatiu si energ cinetica si potential a fiecarui electron. A,B-fct de unde moleculara coresp molec A si B.NA,B= N(CA * A+- CB* B). coeficientul de normare.Ca si Cb-coefic de contributie la leg a nucleelor A si B. A si B-fct de unde coresp electr aflat in cimpul nucleului A(B) in care nucleulB(A)poate fi complet ecranat. Principiul utilizat in aceste metode e combinarea liniara a orbitalilor atomici.Max Plack a aratat k fct de unda molec are semnif max atunci cind A2 B dv=1..CA=CB AB=N*CA( A+ B) .. t= a+ b .. t=OML,ea are energie mai mica decit orbit din care provine.Existenta a 2 electr in orbital molec de tip t presupune un effect de leg intre atomii A si B. CA=-CB/pt orbitalii moleculari. AB=NCA( A- B) rez k -= A- B . -=este OMA leg si are energy mai mare decit orbit din care provine.Existenta a 2c electr in orbital molec de atileg inseamna un effect de relaxare pt legatura.La combinarea liniara a orbit moleculari rezulta un nr egal cu suna OM din care jumat sunt OML si OMAt leg.Forma orbitalilor molec presupune conditiile:1.Axa moleculelor este aza Z.2)se suprapun si se contopesc orbit atom de energy identice sau apropiate.3)nu presupune cuplarea de spin,se realizeaza cu ajutorul diafragmelor molec care contin 3 cimpuri,2 apartin orb atom iar 1 aorbit molec.

2)

HIBRIDIZAREA-fenomenul de descompunere partial sau totala a orbit atomici in scopul transformaruii in orbital hibrizi se numeste HIBRIDIZARE.Fct matematica: = cov+ ion unde -coef care arata orientarea spatiala a orbit hybrid si cota de contributie a leg ionice la leg covalenta.Cind =0 hibrizii obt se numesc hibrizi si cind =1 hibrizii se numesc hibrizi .La constructia orbitalilor hibriji se resp regulile:1)Orbit atomici multipli P si D participa la hybrid cu cote egale.2)Nucleul este pozitionat in centrul figurii geomtr descries de orb hibrizi.3)Axa moleculara se considera axa z.4)toti orbitalii moleculari au aceiasi geometr,forma bilobata cu lobii neegali.Lobii mari sunt cei care formeaza leg covalenta si se orienteaza catre colturile fig geometr.5)lobii hibrizi orientati pe aceiasi directive cu axa molec se numesc axiali iar ceilanti ecuatoriali.6)unghiur specifice intre atomii orbital hibrizi sunt cele care determina geometr molecule

Legatura metalelor 1)in 1900 Drud si Lorentz au aplicat teoria electronica spunind ca I metale atomii identici isi pierd electr de pe stratul de valenta iar ionii pozitivi rezultati se aranjeaza in mod ordonat in retele metalice iar tot electr formeaza un nor extins.Aceasta explicarie devenea satisfacatoare pt stabilitatea metalelor si pt capacitatea lor de a conduce curentul electric si caldura ,aceasta teorie nu poate explica scaderea conductibilitatii electr cu cresterea temperat. 2)Teor mechanic cuantica.Teor leg de valenta metale tipice ns +np 4 direct de degenerare cristalizeaza in retele cubice centrate intern. Si b)metale tranzitionale-6 directii de degenerare,retele cubice cu fete centrate, Interactiuni slabe:-Fortele Van dee Woals contin interact de orientare care sunt cunosc ca fiind forte Loudon -Interactiuni de tip electrostatic dipoldipol, ion-dipol.-Interact intre

molecule polare si nepolare,forte Debye