UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE SILVICULTURA

POLUAREA RADIOACTIVA

STUDENT : SUCIU NICULITA ANUL I- ID

Albert Einstein : Fenomenul radioactivitatii este forta cea mai revolutionara a progresului tehnic, de la descoperirea focului de catre omul preistoric si pana astazi

1. Poluarea radioactiv ..........................................................................................! 1.1. "nceputul erei atomice.........................................................#.............! 1.$. %e &nseamn radioactivitatea'..............................................................( 1.!. )urse de contaminare..........................................................................* 1.( Efectele radiatiilor asupra materiei vii############..+
Ane,e###############################1-

1. Poluarea radioactiv
2

Poluarea radioactiv este o poluare fizic a mediului, ale c rui componente, aerul, apa, solul si subsolul, sunt contaminate &n acelasi timp. .e asemenea, biosfera, partial sau &n &ntregime, poate fi afectat sau distrus prin intermediul elementelor ecosistemelor / abiotice si biotice / care au fost supuse &n e,ces radiatiilor alfa, beta si gamma. Poluarea radioactiv produce durere imediat . este cea mai perfid si insidioas form de agresiune asupra mediului, 0aproape perfect 0, deoarece ea este invizibil , f r culoare, f r miros si nu

1.1. nceputul erei ato ice

Primul pas spre era atomic a fost f cut de fizicianul 1enri 2ec3uerel, pe $4 februarie 1+54. Acesta a l sat c6teva placi fotografice ferite de lumin &n apropierea unui minereu de uraniu. .evelop6ndu7le le7a descoperit &nnegrite, ca 8i c6nd ar fi fost e,puse la lumin . .e aici a tras concluzia c minereul de uraniu emite radia9ii necunoscute. Apoi fizicienii :arie %urie 8i so9ul ei Pierre %urie 8i7au dedicat mul9i ani cercet rii radia9iilor radioactive. "mpreun , cei trei cercet tori au primit premiul ;obel pentru fizic &n anul 15-!. <dentificarea 8i cercetarea radia9iilor &ncepe s 7i pasioneze pe cercet tori, a8a c la &nceputul secolului trecut =utherfort 8i elevii lui, %had>ic?, %oc?froft 8i @alton, au investigat propriet 9ile nucleelor cu aAutorul unor particule accelerate artificial la energii cinetice mai mari dec6t cele ale radia9iilor, emise de substan9e radioactive

!i". 1. E#plo$ie nuclear

1.%.

Ce &n'ea n radioactivitatea(

=adioactivitatea poate fi definit ca proprietatea unor elemente de a se transforma, prin dezintegrare, &n alte elemente, dup emiterea unor radia9ii. =adioactivitatea poate fi : - radioactivitate natural, cu radiatii naturale provenite de la soare, de la gala,ii &ndep rtate, de la p m6nt, roci, de la apele m rilor si oceanelor sau din atmosfer . Acestea constituie fondul natural de radiatii la care fiinta uman s7a adaptat de7a lungul timpului si care este indispensabil unei activit ti biologice normale. - radioactivitate artificial, ca urmare a activit tii umane, desf surat &n e,tractia si prelucrarea minereurilor radioactive, &n reactoarele nucleare de cercetare si de producere a energiei electrice, &n instalaBii industriale pentru detectarea defectelor elementelor componente Cdefectoscopia materialelorD, &n instalaBii tip =oentgen, folosite &n medicina nuclear , &n e,perienBe cu arme nucleare, etc. de origine cosmic Cemis de diverse corpuri cere8ti, mai ales de )oareD 8i terestr , emis de rocile terestre, precum 8i o radioactivitate artificial , provocat de activitatea uman . Anumi9i nuclizi sunt stabili, dar mul9i nu. )tabilitatea unui nucleu este dat de numerele de neutroni 8i de protoni, de configura9ia lor, precum 8i de for9ele pe care le e,ercit unii asupra altora. En nuclid instabil se transform &n mod spontan &n nuclidul unui alt element 8i, f c6nd aceasta, emite radia9ii. Aceast proprietate se nume8te radioactivitate, transformarea se cheam dezintegrare, iar nuclidul se nume8te radionuclid. .e e,emplu, carbonul71( este un radionuclid care se dezintegreaz &n azot71(, un nuclid stabil. Plumbul7 $1- este un radionuclid, ultimul produs de dezintegrare fiind un izotop stabil al plumbului. .intre cei apro,imativ 1F-- nuclizi cunoscu9i, circa $+- sunt stabili. =adia9iile emise &n mod obi8nuit de radionuclizi sunt: particule alfa, particule beta 8i fotoni gamma. G particul alfa const din doi protoni 8i doi neutroni lega9i &mpreun H ea este astfel grea 8i are o sarcin egal cu dou sarcini elementare. =adia9ia gamma reprezint o cantitate discret de energie f r masa sau sarcina, care se propag c o und . "n mod obi8nuit energia cu care sunt emise radia9iile se e,prim &n unitatea numit electron7volt, cu simbolul eI: aceasta este echivalent cu energia c68tigat de un electron care str bate o diferen9 de poten9ial de un volt. .e e,emplu, energia unei particule alfa emise de polonium7$1- este de circa *,! :eI. "n natura e,ist c6teva elemente radioactive, cel mai cunoscut fiind uraniul.Alte c6teva elemente au izotopi radioactivi care se g sesc &n natur , cei mai stabili fiind carbonul71( 8i potasiul7(-. "n ultimele decenii s7au produs cu miAloace artificiale c6teva sute de izotopi radioactivi ai elementelor naturale, inclusiv cei bine cunoscu9i c strontiul75-, cesiu71!F 8i
4

iod71!1. )7au produs, de asemenea, 8i c6teva elemente radioactive, de e,emplu, prome9iu 8i plutoniu, dar cel din urm apare sub form de urme 8i &n minereurile de uraniu. Activitatea unei cantit 9i de radionuclid este dat de rata cu care se produc dezintegr ri spontane. Activitatea se e,prim printr7o unitate numit bec3uerel C23D. En bec3urel este egal cu o dezintegrare a unui radionuclid &ntr7o secund . "n trecut activitatea se e,prima cu unitatea numit curie C%iD, totu8i folosit 8i ast zi, mai rar. Jimpul necesar ca activitatea unui radionuclid s scad la Aum tate, prin dezintegrare, se nume8te timp de &nAum t 9ire, sKmbol Jf. Fiecare radionuclid are un timp de &nAum t 9ire unic 8i nealterabil: pentru carbon71( el este de *F!- de aniH pentru bariu71(- de 1$,+ zileH pentru lantan71(- de (-,! oreH pentru plutoniu7$!5 de $(1!1 aniH pentru uranium7$!+ de (,(F
.

1-5 ani. Ialorile timpilor de &nAum t 9ire ai diferi9ilor radionuclizi variaz &ntre frac9iuni de

secund 8i milioane de ani. "n timpi succesiv egali cu timpul de &nAum t 9ire, activitatea unui radionuclid se reduce prin dezintegrare la 1L$, 1L(, 1L+, 1L14 s.a.m.d. din valoarea ini9ial , astfel c este posibil s prevedem activitatea care va fi r mas la orice moment de timp ulterior. Pe m sur ce cantitatea de radionuclid descre8te, radia9ia emis descre8te &n mod propor9ional. En nuclid stabil se poate considera a fi un radionuclid cu un timp de &nAum t 9ire infinit. E,ist multe tipuri de radia9ii ionizante, dar dou sunt mai importante: radia9iile M 8i neutronii. =adia9iile M sunt produse, &n mod obi8nuit, prin bombardare cu electroni a unei 9inte metalice &ntr7un tub vidat. Ele au propriet 9i similare cu cele ale radia9iilor gamma, dar de obicei au energie mai mic : o instala9ie obi8nuit de radia9ii M dintr7un spital emite radia9ii M cu energii p6n la -,1* :eI. ;eutronii pot fi elibera9i de diferi9i nuclizi &n mai multe moduri. .ac , de e,emplu, se bombardeaz beriliu75 cu particule alfa de *,! :eI, emise de poloniul7$1-, se formeaz un nuclid de carbon71$ 8i se emit neutroni cu energia medie de (,$ :eI. Jotu8i, cea mai puternic sursa de neutroni este reactorul nuclear. =adia9iile gamma 8i M sunt de aceea8i natur ca 8i lumin vizibil H astfel, ele se deplaseaz tot timpul cu viteza luminii. .e8i viteza ini9ial a unei particule depinde de energia 8i de mas particulei, nu poate dep 8i viteza luminii.

1.).

Sur'e de conta inare

)urse de poluare radioactiv . )ursele artificiale de poluare radioactiv sunt de dou categorii: controlate 8i necontrolate. %ele controlate se refer la: acceleratorii de particule &n scopul cercet rilor, generatoarele de raze M, aparate 8i instala9ii de uz casnic Cradioterapeutic , aparate de

televiziuneD, surse legate de reac9ii nucleare Creactori nucleari baza9i pe fisiune nuclear D, radioizotopi utiliza9i &n diverse laboratoare. )ursele necontrolate se refer la: c deri radioactive rezultate din e,perien9ele nucleare, de8euri radioactive rezultate din activit 9ile economice 8i din cercetare. Tratamente medicale <nstalatiile de radiatii M, alaturi de sursele inchise de radiu7$$4, sunt printer primele surse de radiatii utilizate de om in medicina, pentru diagnostic si tratament. <n prezent, radiatiile ionizante sunt folosite intr7o mare varietate de proceduri de diagnostic, de la simple radiografii ale toracelui sau studii dinamice pentru diverse organe interne, pana la tratarea cancerului. =adiatiile date de sursele artificiale inchise, precum pastila de cobalt74-, de sursele artificiale deschise si de generatoarele de radiatii, utilizate in medicina, constituie domeniul de activitate numit Nmedicina radiatiilor0. Ena din principalele metode de tratare a cancerului este in mod parado,al cea de iradiere cu doze foarte mari de radiatii a tesuturilor maligne care duce la distrugerea unor celule tumorale. <n aceasta terapie sunt utilizate in mod frecvent radiatiile M de mare energie, radiatiile gamma date de surse inchise de cobalt74-, iar in ultimul timp se utilizeaza fascicule de neutroni si electroni. Pentru distrugerea celulelor tumorale din tiroida se administreaza radionuclidul iod71!1 in activitate foarte mare C1-5 23D. Este interesant ca acelasi radionuclid se utilizeaza si pentru obtinerea unor scintigrafii tiroidiene prin care se vizualizeaza starea functionala a tiroidei, dar in activitate mult mai mica C1-* 23D. =adiatiile ionizante utilizate in medicina, alaturi de numeroase avantaAe in diagnosticarea si tratarea unor boli, pot provoca si efecte nocive asupra pacientilor implicati, dar si asupra descendentilor. Etilizarea radiatiilor ionizante in medicina ofera pacientilor multe beneficii, dar, in acelasi timp, duce si la cresterea dozei de e,punere artificiala a populatiei in general, fara a mai discuta de persoana in cauza. Testele nucleare Efectuarea numeroaselor teste, peste 1---, mai ales in perioada 15(*7154!, cu diverse tipuri de arme nucleare in aer, in apa sau in subteran, a dus la contaminarea Pamantului cu cantitati uriase de radionuclizi. Jestele cele mai contaminante la nivel zonal, sau chiar planetar, au fost cele realizate pe suprafata solului Cin aerD. Era e,ploziilor a fost inaugurata in 15(*, in desertul Alamogordo C;e> :e,icoD, fiind urmata, la scurt timp, de detonarea celor doua arme nucleare, de la 1iroshima )i ;agasa?i, din Oaponia, pe 4 si respectiv 5 august

15(*. cele doua e,plozii nucleare au facut sute de mii de vicime omenesti / efectele lor nu au disparut in totalitate nici in zilele noastre, alaturi de distrugeri materiale incalculabile. E,plozia unei arme nucleare elibereaza in natura o gama larga de produse de fisiune si de activare, precum si material nefisionat Curaniu7$!* sau plutoniu7$!5D, care sunt transportate in straturile inalte ale atmosferei, ceea ce face ca aceasta radioactivitate artificiala sa fie raspandita in toata lumea. .e aici radionuclizii fi,ati pe particule de praf, in functie de dimensiuni revin pe pamant la diversi timpi dupa e,plozie, sub forma de caderi sau depuneri de ploi radioactive, numite si fall-out radioactiv. .atorita numeroaselo teste nucleare, evaluarile din 154( aratau ca emisfera nordica prezenta o contaminare radioactiva de ! ori mai ridicata fata de cea sudica, iar inventarul continutului de strontiu75- din stratosfera se ridica la uriasa activitate de * .1- 1F 23. <n ceeasi situatie se afla si cesiu71!F, in timp ce pe sol s7au depus cca ! tone de plutoniu7$!5. =adioactivitatea depunerilor atmosferice a scazut treptat dupa 154! Codata cu semnarea Jratatului de interzicere a e,perientelor cu arme nucleare, intre )EA, fosta E=)) si AngliaD, aAungand in prezent sa fie foarte redusa si greu de decelat. Deversari in mediu <n cazul utilizarii fisiunii nucleare in scopuri pasnice, pentru obtinerea curentului electric Cenergetica nuclearaD, sunt deversate in mediul inconAurator o serie de substante radioactive, cu activitati relativ reduse, cand reactorul functioneaza la parametrii normali. Pe plan mondial se considara ca uzina de tratare a combustibilului nuclear uzat prezinta cele mai mari riscuri de contaminare a mediului. Printre alte utilizari ale fisiunii in scopuri pasnice, dar care chiar daca contamineaza mediul, dilutia este foarte mare, sunt reactorii utilizati pentru propulsia navelor maritime si a celor cosmice, daca la cadere aAung in oceanul planetar. .oza primita de populatie, ca urmare a radionuclizilor deversati in mediu de la reactorii nucleari energetici sau uzinele de tratare a combustibilului nuclear uzat, se datoresc atat inhalarii acestora, dar si transferarii lor prin diverse lanturi trofice la om, specifice zonelor limitrofe. Activitatea radionuclizilor aAunsi in om, in aceste conditii, depinde de tipul si activiatea radionuclizilor eliberati, de modul de viata si de obiceiurile alimentare ale populatiei din zona contaminata. Expunerea profesionala =adiatiile din surse artificiale sunt utilizate in diverse ramuri ale economiei, in controlul unor procese industriale si al calitatii produselor, in scop de diagnostic si tratament medical uman si veterinar, in cercetari din biologie, medicina, agricultura etc., in sterilizarea unor
7

produse farmaceutice si in conservarea unor produse alimentare etc. Persoanele care lucreaza in aceste domenii de activitate, alaturi de cele care lucreaza in tot ciclul combustibilului nuclear, inclusiv in energetica nucleara, sunt e,puse la radiatii in procesul muncii, constituind categoria de personal e,pus profesional la radiatii ionizante. <n =omania sunt cca 1*--- de persoane e,puse profesional, din care +--- lucreaza in sectorul sanatatii, alte !--- lucreaza in sectorul de e,tractie si prelucrare industriala a minereurilor radioactive, iar alte (--- in cercetare si alte activitati, inclusiv personalul de la %;E %ernavoda. <n tara noastra, radiatiile ionizante sunt putin utilizate, comparativ cu unele state occidentale, astfel ca personalul e,pus profesional reprezinta sub -,1 P din populatie, fata de -,$( in :area 2ritanie si aproape 1P in )EA. Alte surse de radiatii E,ista persoane care sunt e,puse la radiatii ionizante provenite de la alte surse precum cadranele ceasurilor luminate cu substante radioactive sau de la ecranele televizoarelor. <n ultimul timp, aceasta doza a scazut considerabil, prin utilizarea unor radionuclizi mai putini periculosi, iar dozele de la cinescoape sunt reduse printr7o ecranare mai buna.

1.* E+ectele radiatiilor a'upra

ateriei vii

%ompozitia materiei vii difera la plante fata de organismele animale, difera de la un organ la altul, ceea ce face ca radiatiile sa produca o multitudine de efecte, care , de multe ori, sunt greu de e,plicat. <n functie de tipul si energia radiatiei, se poate spune, in general, ca radiatiile alfa sunt oprite de stratul superficial al pielii, radiatiile beta pot traversa mai multi centimetrii de tesut moale, iar radiatiile gamma, cosmice si neutronii interactioneaza sau trec cu usurinta prin organism, putand traversa si blindaAe de plumb. <n cazul contaminarii interne cu radionuclizi emitatori de radiatii alfa, sunt produse leziuni celulare grave, ca si in cazul neutronilor, evidentiate destul de usor la nivelul acizilor nucleici. <n principal, efectul radiatiilor ionizante asupra omului se datoreaza inducerii unor radicali liberi si ioni cu reactivitate chimica mare si to,icitate, aparuti, mai ales, in interactiunea radiatiilor cu apa din organism. Efectele biologice la iradiere sunt multiple. Qa doze mici de radiatii, specifice fondului natural, organismele reactioneaza in limitele fiziologice normale, o stimulare temporara a
8

metabolismului. .ozele mari de radiatii, cu mult peste fondul natural, duc la distrugerea unor constituenti celulari, in special acizii nucleici, iar in final celula, tesutul, sau chiar organismul moare. ;u toate organismele sunt afectate la fel. %ele mai inevoluate specii, cum ar fi bacteriile, rezista doze de iradiere de ordinul miilor de RraK, pe cand organismele cu sange cald mor la *74 RK. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante pot fi grupate in efecte imediate, intarziate si ereditare. Efectele imediate apar in mod deosebit la doze mari de e,punere si la nivelul unor organe sau al tesuturilor cu rata mare de multiplicare C maduva rosieD. <radierile unice, la nivelul intregului organism, cu doze de peste 1 RK, pot induce aparitia bolii de iradiere care tratata precoce, poate duce la insanatosirea bolnavului. Qa doze de *7 4 RK, considerate doze letale, cu tot tratamentul aplicat, moartea survine in *-P din cazuri. Qa doze mai mari de 1RK moartea survine in cateva zile sau chiar mai repede. Aceeasi doza sau mai mare, primita local de o parte a organismului, poate fi suportata, dar cu alte efecte imediate, cum ar fi eritemul, adica inrosirea pielii. .oze locale mari si unice pot produce necroza partii respective. <radierea la nivelul organelor genitale cu doze de *74 RK induce sterilitate permanenta, iar la doze mai mici, sterilitate temporara. Efectele tardive apar dupa perioade mari de timp de la iradiere si se manifesta sub forma de boli maligne precum cancerul. <nsa nu toate persoanele e,puse la radiatii fac cancer, dar gradul de risc este mare. )tudiile epidemiologice au dovedit aceste efecte tardive ale radiatiilor nu numai la supravietuitorii bombardamentelor din Oaponia ci si la persoanele e,puse profesional, din care mai ales la minerii din minele uranifere si la populatia locala afectata de testele nucleare din insulele :arshall. Alte efecte intarziate, induse de e,puneri de peste 1- RK, sunt opacifierea cristalinului si radiodermita cronica.

A;EME

Central nuclear

,eactorul de la Cerno-.l

,eactor nuclear

10

11