Referat Fizica

RADIATIILE
Motto:O

descoperire in sine nu este niciodata buna sau reaBun sau rau este numai modul in care folosesc oamenii aceasta descoperire."

Energia Nucleara
Istoria consumului de energie
Unica sursa de energie care a alimentat civilizatia noastra pana in acest secol a fost energia solara , inmagazinata sub forma de energie chimica , prin procesul de fotosinteza , in surse regenerative (lemnul, apele , vintul) sau in combustibili fosili (carbune , petrol , gaze) a caror constanta de formare este de ordinul milioanelor de ani. Am putea spune , farasa gresim prea mult , ca , sub aspect energetic am fost sclavii Soarelui si nu este de mirare ca popoarele din antichitate au facut din Soare unul dintre principalii zei ai religiilor primitive . Una dintre problemele principale, de a carei solutionare depinde dezvoltarea civilizatiei noastre , problema care a revenit pe ! plan al preocuparilor din ultimii ani , este asigurarea cu energia necesara dezvoltarii activitatilor de baza care conditioneaza evolutia progresiva a nivelului de trai al populatiei globului terestru. "ntitatea de energie consumata de omenire a crescut , din epoca primitiva pana acum , de #,$ milioane de ori .%ste evident ca o astfel de crestere , nu poate fi nu poate sa nu conduca la o problema a energiei necesare pentru dezvoltarea viitoare a omeniri .

Inceputul erei atomice

&upa cum am spus pana nu demult am fost sclavii soarelui ,dar primul pas catre dezrobirea fost facut de fizicianul 'ec(erel pe #) feb. *+,+ cand acesta a lasat cateva placi fotografice ferite de lumina , in apropierea unui minereu de uraniu . developandu-le le descopera innegrite, ca si cand ar fi fost e.puse la lumina &e aici, el a tras concluzia ca minereul de uraniu emite radiatii necunoscute. &e aceea fizicienii francezi /arie "urie si 0ierre "urie si-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioactive . !mpreuna, acesti 1 cercetatori au primit premiul 2obel pentru fizica in *,31. !dentificarea si cercetarea acestor radiatii incepe sa-i pasioneze pe cercetatori . Asa ca la inceputul secolului nostru Ruthefort si elevii lui , "had4ic5, "oc5froft si 6alton au investigat proprietatile nucleelor cu a7utorul unor particule accelerate artificial la energii cinetice mai mari decat cele ale radiatiilor, emise de substante radioactive.

Radioactivitatea
8btinerea energiei nucleare este conditionata de prezenta radiatiilor radioactive. Radioactivitatea se prezinta ca un fenomen la care participa nucleele atomilor instabili , care se dezintegreaza emitand particule sau radiatii. Razele a (*) sunt nuclee de heliu, putin penetrante. %le pot fi oprite chiar si de o foaie de hartie . Razele b (#) sunt electroni . %le pot fi blocate de o foaie de aluminiu . Razele g (1) sunt energie pura . %le pot fi blocate de plumb . 0utem directiona acest tip de radiatie si asupra altor atomi , asa cum am bombarda o tinta cu proiectile . 0articulele radioactive sunt proiectate cu putere asupra nucleelor tinta . %le umfla masa acestor nuclee sau le sparg in fragmente . 0rovocand aceste radiatii fizitienii au posibilitatea de a studia structura atomilor in instalatii numite acceleratoare. Atunci cand bombardam cu raze alfa anumiti atomi care nu sunt radioactivi. Acest fenomen se numeste radioactivitate artificiala.

Energia nucleara
Fuziunea sta la baza obtinerii energiei nucleare. Acest proces consta in absorbirea unui neutron de catre un nucleu atomic de dimensiuni mari cum este cel de uraniu, care va deveni astfel instabil. %l se va sparge in mai multe fragmente, cu dega7are mare de energie termica, ceea ce accelareza puternic fragmentele rezultate, care ating viteze foarte mari. &atorita vitezei lor mari, aceste fragmente, in urma fisiunii pot patrunde, la randul lor in alti atomi, unde provoaca alte fisiuni.

Intrebuintari ale energiei nucleare

8btinerea energiei electrice in centralele termo-electrice !n *,,3 e.istau 91$ de centrale nucleare operationale acoperind *: din necesarul energetic mondial. !ntr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi de uraniu-#1$. Aceasta este folosita pentru a produce abur care pune in miscare rotorul turbinelor, generand electricitate.U-#1$ este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar ;: din cantitatea totala de uraniu disponibil. Restul este izotopul U-#1+. Un izotop este o forma a unui element identica chimic cu

alti izotopi, dar cu masa atomica diferita. <a fel ca si combustibilii fosili, U-#1$ nu va dura o vesnicie. %.ista un anumit tip de reactor, numit reactor de crestere , care transforma U-#1+ intr-un alt element radioactiv, plutoniu-#1,. 0u-#1, poate fi utilizat pentru a genera caldura. 0ana acum doar sase tari au construit astfel de centrale e.perimentale. &intre acestea, reactorul nuclear 0heni. are cel mai mare succes. &aca acest tip de reactoarear deveni uzuale, rezervele mondiale de uraniu ar a7unge mii de ani.

Pro si contra energiei nucleare

%nergia nucleara prezinta numeroase avanta7e. %ste economica= o tona de U-#1$ produce mai multaa energie decat *# milioane de barili de petrol. %ate curata in timpul folosirii si nu polueaza atmosfera. &in pacate e.ista si cateva dezavanta7e. "entralele nucleare sunt foarte scumpe. 0roduc deseuri radioactive care trebuie sa fie depozitate sute de ani inainte de a deveni inofensive. Un accident nuclear, ca cel produs in*,+) la centrala nucleara de la "ernobal, in Ucraina, poate polua zone intinse si poate produce imbolnavirea sau chiar moartea a sute de persoane. "ercetarile se indreapa catre descoperirea de noi surse inepuizabile de energie. Unele dintre ele sunt de7a utilizate. %nergia eoliana (a vantului) afost folosita de sute de ani la propulsia corabiilor si la actionarea morilor de vant. >urbinele eoliene moderne au fost construite sa poata genera electricitate. &oar in california se gasesc *$333 de asemenea turbine. 8amenii de stiinta din SUA au calculat ca intreaga cantitate de energie ar putea fi generata de vant. %nergia solara este data de caldura soarelui. "aptatoarele solare sub forma unor panouri pot acoperi necesarul energetic al unei case. "elulele de combustie, realizate din siliciu, sunt utilizate pentru producerea energiei in spatiul cosmic.

Bomba atomica
!n anul *,9$, principiul fisiunii nucleare afost folosit si la un dispozitiv de o cu totul alta natura= bomba atomica. !n acest caz, reactia de fisiune nu este incetinita? ea se amplifica si are loc cu dega7are uriasa de energie. 0otentialul acestei arme a fost constientizat atunci cand pe data de ) august *,9$, a fost lansata asupra @iroshimei bomba atomica supranumita si <ittle boA . 8 gigantica sfera de foc a inceput sa se raspandeasca din punctul initial al e.ploziei. !ntr-o clipa au fost ucisi )) 333 de oameni, iar alti ), 333 au fost raniti. 0e o zona cu o raza de un 5ilometru de la locul e.ploziei, distrugerea a fost totala, >ot ce putea arde pe o raza de mai putin de # 5ilometri, a ars. Suflul e.ploziei a facut pagube ma7ore si la 1 5ilometri de locul e.ploziei. >rei zile mai tarziu, pe , august *,9$, deasupra ora7ului 7aponez 2agasa5i a fost detonata o bomba cu plutoniu, supranumita Fat guA). 1, 333 de oameni au fost ucisi, iar alti #$ 333 raniti. &e atunci nu s-a mai folosit niciodata o bomba atomica inpotriva oamenilor.

Lectiile Cernoblului
Omenirea ar trebui sa-si schimbe optica asupra a ceea ce se poate numi calamitate mondiala
&ill4An 6illiams

Am comemorat, de curnd, 15 ani de la catastrofa de la Cernobl, cel mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii. Explozia reactorului de la aceasta centrala nucleara din Belarus, n 198 , a dus la eli!erarea unor cantitati enorme de izotopi radioacti"i, aproximati" 1 #19 !ec$uereli, iar norul radioacti" a afectat zone ntinse din Belarus si nordul %crainei si o mica parte a teritoriului &usiei' un grad mai scazut de radioacti"itate a fost depistat pe toata emisfera nordica. (a nceput, raspunsul organizatiilor internationale fata de necesitatea de a studia consecintele exploziei pe termen lung asupra sanatatii a fost lipsit de coordonare si nu este nici in prezent adaptat cerintelor. )n 199#, *rganizatia +ondiala a ,anatatii a primit, din -aponia, .# de milioane / 011 milioane 23 pentru a in"estiga efectele asupra

sanatatii, dar donatia a fost controlata efecti" de catre un singur oficial, multi !ani au fost c4eltuiti fara 5ustificare, iar rezultatele au fost dezamagitoare. 6ot n 199#, Agentia 7nternationala pentru Energie Atomica a efectuat o in"estigatie separata. &ezultatele cu pri"ire la posi!ilele consecinte asupra sanatatii au fost, n general, linistitoare, cu toate ca se cunosteau cazuri de neoplasme tiroidiene la copii. ,%A si %niunea Europeana au semnat tratate separate cu gu"ernele implicate, permitndu8le sa in"estig4eze efectele asupra sanatatii. (a nceput, %niunea Europeana si filiala europeana a *+, au 5ucat un rol principal n atragerea atentiei asupra incidentei neoplasmului tiroidian la copii, dar ulterior au aparut studii separate ca, de exemplu, cel al 9undatiei +emoriale pentru ,anatate ,asa:a;a din -aponia. ,8au implicat, fiecare in parte, si %nesco, <rucea &osie 7nternationala, precum si mai multe alte organizatii si state. Au fost o!tinute mostre de tesut tiroidian de catre di"erse grupuri de cercetatori care, uneori, nici nu a"eau "reo apro!are gu"ernamentala' au existat si situatii n care diferite colecti"e de cercetare si8au pu!licat rezultatele experimentelor pe tumori fara sa stie ca aceleasi date fusesera o!tinute si de alti autori. )n cele din urma, corpul medical al oamenilor de stiinta reprezentnd asociatiile internationale pentru studierea tiroidei a luat initiati"a unei coordonari a cercetarilor in domeniu. (a treisprezece ani de la data petrecerii incidentului s8a a5uns la un acord ntre gu"ernele din Belarus, 9ederatia &usa si %craina, mpreuna cu 7nstitutul National de <ancer al ,%A, 9undatia +emoriala pentru ,anatate ,asa:a;a din -aponia si *+,, ceea ce a dus la crearea !ancilor pentru tumori. )n prezent, prin intermediul unui centru de coordonare din <am!ridge, cercetatorii au acces la o documentare completa asupra A=N8ului si A&N8ului din tesuturile tiroidiene normale si tumorale. (ipsa de cooperare dintre organizatiile internationale, manifestata n primii ani de dupa accidentul de la Cernobl, a fost influentata de mai multi factori. %nele organizatii nu doreau sa spri5ine studiile pentru care nu primisera fonduri suficiente, pe de8o parte si din cauza conflictelor dintre personalitati. *+, >ene"a a considerat oportun sa controleze coordonarea internationala, dar corpurile de finantatori s8au opus ideii de a renunta la control, date fiind pro!lemele cu care se confruntasera programele *+, anterioare. * prima dificultate ma5ora a reprezentat8o faptul ca multe persoane au anticipat un ritm scazut de crestere a incidentei

neoplasmului tiroidian, cu o perioada de latenta de 1# ani' ei au manifestat o atitudine reticenta n ceea ce pri"este acceptarea rapoartelor unei cresteri accentuate la patru sau cinci ani dupa explozie. 7n anumite situatii, reticenta parea sa reflecte regula generala conform careia gradul de rigurozitate a datelor necesare pentru a accepta existenta unei legaturi intre cauza si efect este strns corelata cu interesul manifestat de indi"izi sau de organizatii fata de rezultatul cercetarii. =upa explozia de la Cernobl au aparut aproximati" . ### de cazuri de neoplasm tiroidian la persoanele care, n perioada expunerii la ni"eluri radioacti"e crescute, erau copii sau adolescenti.?89 =in fericire, nu s8au inregistrat dect putine decese n cazurile respecti"e 0E =emidc4i:, comunicare personala3. Nu tre!uie sa ne limitam, nsa, numai la efectele la ni"el tiroidian, desi primele emanatii noci"e a"eau o concentratie foarte mare de iod radioacti". ,8a pretins ca in rndul populatiei expuse s8a inregistrat att o crestere a incidentei afectiunilor de natura imunitara si a malformatiilor congenitale, ct si o di"ersitate a formelor de cancer' lipsesc, nsa, studiile adec"ate. (a fel, la copiii ai caror parinti au fost expusi la radiatii, exista do"ezi ale cresterii insta!ilitatii microsatelite.1# Nu sunt cunoscute efectele pe termen lung ale traiului ntr8un mediu contaminat cu cesiu81@?' ar putea aparea si efecte tardi"e ale iodului radioacti" ca, de exemplu, la ni"elul snului. Este necesar sa se studieze, la ni"el international, toate efectele pe care explozia de la Cernobl le8a exercitat pe termen lung asupra sanatatii' tre!uie incluse confirmari ale diagnosticelor initiale, rolul unor determinari sigure si corelarea incidentului cu "alorile dozimetrice. Aentru desfasurarea unui astfel de studiu ar fi necesar sa se aloce doar o mica parte din fondurile pe care *ccidentul le ofera %crainei pentru a nc4ide si ultimul dintre cele patru reactoare de la Cernobl. )n lipsa unui studiu adec"at nu se "a putea face o e"aluare autorizata a tuturor consecintelor' drept urmare, s8ar putea ca unele grupuri sa accepte neconditionat cele mai gra"e dintre efectele pretinse, iar altele sa afirme ca pe termen lung nu au fost decelate dect cazuri de neoplasm tiroidian. %n alt exemplu al corelatiei dintre gradul de rigurozitate a datelor stiintifice si interesul fata de rezultatele cercetarii ni8l ofera raspunsul la pro!lemele ncalzirii glo!ale. Este important sa ne intre!am nu daca exista efecti" o corelatie intre cauza si efect, ci

daca este sau nu posi!il ca influenta acti"itatii umane asupra fenomenului de ncalzire glo!ala sa 5ustifice modificarea acestei acti"itati. &aspunsul este, categoric, da, si, in acest sens, gradul n care contri!utia acti"itatii nucleare ar putea reduce ncalzirea glo!ala tre!uie supus unei dez!ateri serioase, !azate pe compararea tuturor efectelor exercitate de generatoarele de energie con"entionala si nucleara asupra sanatatii. ,unt, insa, greu de depasit dificultatile create att de exagerarea pretinselor consecinte ale Cernoblului asupra sanatatii, ct si de erorile si musamalizarile care apar c4iar la ni"elul industriei nucleare. Este putin pro!a!il ca explozia de la Cernobl sa reprezinte ultimul dezastru nuclear ma5or' indu!ita!il, "or mai aparea si alte e"enimente care sa impuna o reactie la ni"el mondial. Agentiile internationale au ntmpinat dificultati considera!ile n gestionarea unui e"eniment cu semnificatie mondiala, sur"enit n cadrul unui puteri mondiale izolata stiintific si supusa ea insasi unor uriase sc4im!ari economice si politice. Aentru a e"ita astfel de confuzii, pe "iitor e !ine sa fie a"uta in "edere posi!ilitatea aparitiei unor situatii conflictuale ntre su"eranitatea tarii unde s8a produs incidentul si importanta lui pentru restul lumii, asigurndu8se o in"estigatie impartiala. )n ceea ce pri"este consecintele unor atare incidente asupra sanatatii, este e"ident rolul conducator al *+, care, fata de 198 , si8a sc4im!at considera!il optica in aceasta pri"inta. Este oportuna implicarea organizatiei nu att in coordonarea, ct in facilitarea cercetarilor, care ar putea sa fie controlate de grupuri de experti independente, selectate de organizatiile stiintifice internationale de profil, precum si de statele care fie sunt interesate direct, fie doar finanteaza studiile. Este necesar sa tragem n"ataminte din accidentul de la Cernobl si sa 4otarm cum anume sa coordonam implicarea statelor lumii n in"estigarea unor dezastre ma5ore, astfel nct de !eneficiile o!tinute sa se !ucure att tara afectata, ct si ntreaga omenire. Bom reusi, astfel, sa reducem riscul producerii unor noi dezastre si sa ne dez"oltam capacitatea de8a gasi solutiile adec"ate in cazul in care apar consecinte nedorite. <ercetarile efectuate de =C au fost finantate de <omisia Europeana. Aarticiparea lui la conferinte a fost spri5inita de <omisia Europeana, *+, si 9undatia ,asa:a;a. A fost implicat n infiintarea Bancii de 6umori de la Cernobl 0spri5inita de organizatiile mentionate, precum si de N<73, fiind si presedinte al

proiectelor ei stiintifice. Nu a primit nici o recompensa personala de la nici una dintre organizatiile mentionate n editorial.