CURS 17

BACILI PATOGENI

Familia Enterobacteriaceae

Familia Enterobacteriaceae este o familie bacteriana care cuprinde un numar mare de specii de
bacilli Gram-negativi, nesporulati, mobile sau imobili, care traiesc in intestinul omului si
animalelor ( materiile fecale pot contine peste 10 enterocaterii/g). unele dintre aceste specii, de
ex. Escherichia coli, fac parte din flora normal a intestinului, fiind patogene doar in anumite
cazuri. Altele, ca Salmonella typhi si Shigella, sunt bacterii patogene pentru om.

Enterobacteriile se gasesc in mod obisnuit in aer, apa, sol, plante, unde sunt eliminate de oameni
si animale odata cu materiile fecale.

Familia cuprinde mai multe genuri, cele mai importante fiind: genul Escherichia, genul Shigella,
genul Salmonella, genul Klebsiella, genul Proteus.

Clasificarea enterobacteriilor in functie de capacitatea de fermentare a lactozei

Enterobacterii patogene: lactozo-negative:

- Salmonella
- Shigella

Enterobacterii conditionat-patogene sau nepatogene:

a). lactozo-pozitive: Escherichia, Klebseilla

b). lactozo-negative: Proteus

Genul Escherichia

Escherichia coli – este un bacil Gram-negativ, nesporulat, aerob, facultative anaerob.

Este saprofit al tubului digestive al omului si animalelor, de unde este eliminate in mediu odata
cu materiile fecale.

Populeaza intestinul uman chiar din primele zile dupa nastere.

Este principalul reprezentant al florei normale intestinale, prin inhibarea dezvoltarii florei
proteolitice si participarea la sintetizarea unor vitamin din grupul B si vitaminei K.

Rezistenta la factori fizici si chimici.

E. coli este distrus prin expunerea la 60 C timp de 50-60 de minute.

Este sensibil la actiunea dezinfectantelor: cloramina, formol, etc

Patogenitate.

Exista serotipuri enteropatogenecare pot determina aparitia unor epidemii diareice in randul nou-
nascutilor din maternitati.

Sursa de infectie.

Este reprezentata de bolnavi si de purtatorii de colibacili patogeni. Patrunderea germenilor in

organism se realizeaza pe cale digestiva.

Din punct de vedere clinic poate determina:

- Infectii uinare ( peste 90% din totalul infectiilor urinare);

- Gastroenterite;
- Peritonita;
- Meningita;
- Endocardite;
- Afectiuni urogenitale;
- Infectii de plaga.

Tulpinile care produc boli diareice sunt:

- E. coli enteropatogen- produce epidemii diareice in spitale, la nou-nascuti; clinic, se

caracterizeaza prin crampe abdominale, varsaturi, scaune diareice, fara sange;
- E. coli enteroinvaziv- produce o diaree asemanatoare dizenteriei; se manifesta prin febra,
dureri abdominale colicative, scaune cu mucus, sange si numeroase leucocite.
- E. coli enterotoxigen- produce o diaree asemanatoare holerei, numita diareea turistilor.
Apare la turisti sau alte categorii de persoane care consuma alimente procurate din
comertul stradal si fara sa se spele pe maini. Clinic, se manifesta prin dureri abdominale
colicaive, greata, varsaturi, diaree apoasa;
- E. coli enterohemoragic- produce o diaree hemoragica; clinic: scaune diareice si
hemoragii, dureri abdominale intense, de obicei afebrile.

Diagnosticul de laborator- consta in izolarea si identificarea germenului din produsele

patologice: urina, materii fecale, sange.

Tratament

Tratamentul infectiilor se face conform antibiogramei.

GENUL KLEBSIELLA

Sunt bacilli Gram-negativi, lactozo-pozitivi, imobili, nesporulati, incapsulati.

PATOGENITATE.

Klebsiella pneumonia- cel mai important reprezentant al genului Klebsiella, poate fi prezenta in
tractul respirator si in intestinul gros la aproximativ 50% din populatie.

Este incriminate in etiologia unor:

-infectii uinare;

-colite;

-enterocolite;

-pneumonii;

-bronsite;

-pleurezii;

-septicemii;

-meningita;

-peritonite;

-infectii ale tesuturilor moi;

-infectii de plaga;

-boala diareica la copii si nou-nascuti.

Speciile genului Klebseilla sunt frecvent implicate in determinarea infectiilor nosocomiale.

Diagnostic de laborator.- consta in izolarea si identificarea germenilor din diferite produse

patologice: sputa, urina, LCR, secretii purulente, etc.

Tratamentul – cuprinde administrarea unor antibiotic cu spectru larg, in conformitate cu

rezultatele antibiogramei.