1

A. ROMÂNIA DEVINE STAT INDEPENDENT

1. O nouă etapă a „chestiunii orientale”

- 1875 – o nouă etapă a „crizei orientale” cauzată de mişcările naţionale care se declanşează în Bosnia-
Herţegovina şi Bulgaria; otomanii reprimă mişcările, însă Rusia intervine în calitate de protectoare a
creştinilor din Balcani;

- Situaţia creată în Balcani a redeschis în România problema independenţei

- 1876 – noua Constituţie otomană califica România drept „provincie privilegiată”

- Întreaga societate românească dorea obţinerea independenţei de stat; existau mai multe opinii în ceea ce
priveşte căile de realizare a acesteia:

- liberalii → alianţa cu Rusia şi războiul

- conservatorii → alianţa cu Germania şi Austro-Ungaria şi diplomaţia

- Rusia se pregăteşte de război → vara anului 1876 are loc, la Reichstadt, întâlnirea dintre împăratul
Austro-Ungariei şi ţarul Alexandru al II-lea, în urma căreia cei doi ajung la un compromis: Rusia obţine
neutralitatea Austro-Ungarie în cazul unui conflict ruso-turc, în schimb primind Bosnia şi Herţegovina.

- În oct. 1876 au loc la Livadia, tratative între guvernul României prezidat de Ion C. Brătianu şi ţarul
Rusiei privind trecerea trupelor ţariste pe teritoriul ţării noastre

- La 4 aprilie 1877, se încheie Convenţia româno-rusă de la Bucureşti;

 prevederi:

- Rusia se obligă să respecte şi să menţină integritatea teritorială a României

- Rusia se obliga să suporte cheltuielile de transport

- Traseul trupelor ţariste era fixat în detaliu

- România urma să ia măsuri militare de apărare, decreta mobilizarea armatei (100.000 de

oameni) şi concentrarea trupelor în sudul ţării

- 12 aprilie 1877 – Rusia declară război Turciei

- Armata otomană bombardează localităţiile de pe malul stâng al Dunării

- Armata română răspunde bombardând Vidinul (26 aprilie 1877) => 27 aprilie Turcia declară suspendate
legăturile diplomatice cu România (practic se instalează o stare de război între cele două state)

- La 9 mai 1877 – Mihail Kogălniceanu (ministru de externe) a declarat independenţa României

 2

2. Participarea României la războiul din Peninsula Balcanică

- În vara anului 1877 înaintarea armatei ţariste este oprită la Plevna, de cucerirea căreia s-a dovedit că a
depins întreaga soartă a războiului (era înconjurată de 14 redute şi apărată de 50.000 de soldaţi conduşi de
vestitul gen. Osman Paşa)

- După mai multe asalturi ale armatei ţariste, eşuate, marele duce Nicolae, conducătorul armatei ţariste din
Balcani în cere principelui Carol I ajutorul

- Nu s-a încheiat o convenţie militară scrisă, doar una verbală => la 30 august 1877 are loc, sub
conducerea lui Carol I, primul asalt comun ruso-român asupra Plevnei => armata română reuşeşte să
cucerească reduta Griviţa I cu mari pierderi umane

- S-a decis asedierea Plevnei (pentru a întări blocada, la 9 nov. 1877, armata română a cucerit şi reduta
Rahova)

- La 28 nov. 1877 – Osman Paşa se predă (după cca. 3 luni de asediu)

- După victorie armata rusă se îndreaptă spre direcţia Sofia – Adrianopol, iar armata română spre direcţai
Vidin- Belogradcik

- Armata otomană este înfrântă pe toate fronturile => feb. 1878, Turcia cere pace

Tratatele de pace:

- s-au încheiat 2 tratate de pace

a. Tratatul de la San Stefano (feb. 1878)

- participă numai Rusia şi Turcia; România nu este acceptată la tratative

- tratatul recunoştea independenţa României şi Serbiei

- autonomia Bosniei şi Herţegovinei

- organizarea Marelui Principat al Bulgariei

- Turcia ceda Rusiei Dobrogea, Delta Dunării şi I. Şerpilor, însă Rusia îşi rezerva dreptul să schimbe acest
teritoriu cu sudul Basarabiei (jud. Cahul, Ismail şi Bolgrad, retrocedate Moldovei în 1856) => Rusia nu-şi
respecta angajamentele din convenţia din 4 aprilie 1877

- Marile puteri europene nemulţumite de puterea pe care o căpăta Rusia în urma acestui tratat de pace. La
insistenţele marilor puteri europene Rusia acceptă reluarea trataivelor de pace

b. Tratatul de la Berlin (iulie 1878)

 3

- participă toate cele 7 mari puteri europene

- recunoaşte independenţa Serbiei şi Muntenegrului

- Bosnia şi Herţegovina sunt cedate Austro-Ungariei

- principatul Bulgariei este redus teritorial până la munţii Balcanici

- la sud de acesta lua naştere Rumelia Orientală, ca zonă tampon

- Anglia primea I. Cipru

- Independenţa României era recunoscută condiţionat: abrogarea articolului 7 din Constituţia de la 1866
care acorda dreptul de cetăţenie doar creştinilor şi aceptarea retrocedării sudului Basarabiei către Rusia, în
compensaţie România primind Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor.

3. Importanţa cuceririi independenţei de stat a României

- pe plan intern a creat condiţiile întăririi regimului politic, accelerarea modernizării şi dezvoltarea
economică fără nicio constrângere externă

- se creau premisele desăvârşirii statului naţional

- a impulsionat lupta românilor din celelalte teritorii româneşti, aflate sub dominaţie străină

- la 14 martie 1881 România se proclamă Regat, iar Carol I primeşte titlul de rege

- pe plan extern ţara noastră devenea o ţară suverană cu drepturi depline în relaţiile
internaţionale