COLEGIUL NATIONAL HOREA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN ALBA IULIA

PROIECT PSIHOLOGIE
ELEV ȘI ASISTENT CLASA a- X -a F:
ANTONIU-ILIE ARDELEAN
MARTINEL
PROFESOR COORDONATOR: LIVIA- IOANA DIOȘAN

An școlar: 2020 -2021

COMUNICAREA ȘI
LIMBAJUL
 Noțiuni de bază
 Limbajul și comunicarea constituie
mecanismele psihice aflate cel mai mult
la îndemâna individului pentru a-și regla
propria conduită.

 Comunicarea este definită cel mai adesea

ca o formă particulară a relației de
schimb între două sau mai multe
persoane, două sau mai multe grupuri.
Tipuri de schimburi sau comunicări

În concepția lui Claude Levi –Strauss, în societate sunt

posibile trei tipuri de schimburi (sau de comunicări):

 Schimbul femeilor între grupuri (datorat regulilor

rudeniei)

 Schimbul bunurilor materiale (datorat regulilor

economice)

 Schimbul mesajelor într-o limbă comună

interlocutorilor (datorat regulilor lingvistice)
 Esențiale în actul comunicării

 Relația dintre indivizi sau grupuri

 Schimbul, transmiterea și receptarea de semnificații
 Modificarea voită sau nu a comportamentului celor
angajați

Comunicarea:
o Vehiculează imagini, noțiuni, idei
o Facilitează manifestarea conduitelor afective
o Produce disonanța sau consonanța psihică
o Efecte de acceptare sau refuz
o Concordanță sau neconcordanță
 Comunicarea

Toată viața noastră psihică este implicată în

comunicarea specific umană.

În general se comunică trei tipuri de

informații:
 cognitive (conținutul semnelor lingvistive)
 indicale (scopul definirii în timpul comunicării)
 injonctive ( schimburi între interlocutori)

Clasificarea mijloacelor de comunicare:

 lingvistice
 paralingvistice
Limbă și limbaj

o Limba este totalitatea mijloacelor lingvistice.

o Limbajul este definit ca fiind activitatea psihică de

comunicare între oameni prin intermediul limbii.

De Vito stabilea cinci scopuri esențiale ale comunicării:

 descoperirea personală
 descoperirea lumii externe
 stabilirea relațiilor cu sens
 schimbarea atitudinilor și comportamentelor
 joc și distracții
 Criterii de clasificare a comunicării
 După numărul de persoane implicate în comunicare :
 Interpersonală ( între două persoane)
 De grup
 Intragrup
 Intergrup

 După instrumentele ( mijloacele comunicării):

 Verbală
 Nonverbală

 După prezența/ absența unor obiective:

 Incidentală
 Consumatorie
 Instrumentală – cele mai mari virtuți reglatorii
 Comunicare - comuniune
Comunicarea nonverbală
 Prin intermediul mijloacelor nonverbale:
 Comunicarea prin corp:
 Aparența fizică, gesturi, expresia feței ( mimica)

 Comunicarea prin spațiu și teritoriu:

 Modul de delimitare și organizare a spațiului
”comunică” informații despre individ
 Pot fi identificate trei tipuri de teritorii : tribale,
familiale și personale

 Comunicarea prin imagine:

 Mai puțin interactivă, dar mai eficientă
( afectează un număr mai mare de persoane)
 Comunicarea verbală ( limbajul)
 ”Vehicul ce transportă intenții, atitudini, un simplu
mijloc de transmitere a informațiilor, care circulă
fără rezistență de la un sistem cognitiv la altul”
(Beauvois, Ghiglione, 1981)

 Limbajul
- tip aparte de conduită verbală ,care se
subsumează familiei conduitelor simbolice

 Analizând
problema achiziției limbajului, identificăm
următoarele teorii:
 Nativiste – se centrează pe rolul echipamentelor
biologice înnăscute ( laringe, faringe, ariile specializate
pentru vorbire din creier)
 Teoriile învățării limbajului
Funcțiile comunicării și limbajului
 Ceamai importantă funcție este cea reglatoare – schimbul de mesaje generează modificări
cognitive, de atitudine, afective, etc.

 Funcția reglatoare se evidențiază cel mai bine în cadrul proceselor de persuasiune – argumentarea

 Gerard Wackenheim - limbajul și comunicarea îndeplinesc funcții în raport cu :

Individul
 Integrare in mediu
 Dezvăluire și autdezvăluire
 Valorizatoare
 Reglatoare a conduitei altora
Grupul
 Terapeutică
• Productiv-eficientă
• Facilitatoare a coeziunii
grupului
• Valorizare a grupului
• De rezolvare a
problemelor grupului
 Language-dependent
Recall of Autobiographical Memories
 Articolul a fost scris de către Viorica Marian și Ulric
Neisser, fiind publicat în ”Journal of Experimental
Psychology: General”

 Dependența de limbaj poate să apară în mai multe cazuri, de

exemplu atunci când suntem înconjurați de ”baby talk”, un
discurs adresat direct copiilor,

 Amintirile pot fi ușor influențate, influențând și limbajul.

 Două studii ale memoriei autobiografice au explorat ipoteza

că amintirile devin mai accesibile atunci când mediul
lingvistic la primire se potrivește cu mediul lingvistic codat.
 Experimentul nr. 1
 Persoane care vorbeau Rusă și Engleză au fost întrebate dacă
își pot aminti experiențe din viața lor, ca răspuns al unor
cuvinte primite.

 Au participat 20 de studenți (9 femei și 11 bărbați). Toți

participanții imigraseră în SUA. Media vârstei între ei a fost
de 21.8 ani.

 Patru persoane au indicat că Rusa este limba pe care ar

prefera-o, 12 participanți au indicat că engleza ar fi limba
preferată și 4 participanți au răspuns neutru.

 Au fost utilizate 16 perechi de cuvinte în engleză și rusă.

Jumătate au primit primul set în rusă și pe al doilea în
engleză, iar cealaltă jumătate a primit exact opusul primei
grupe.

 Participanții au fost intervievați individual, interviul având

două părți, una în limba rusă și alta în engleză.
Rezultatele Experimentului nr. 1

 Rezultatele au susținut ipoteza

amintirilor care se bazează pe limba
vorbită.

 Participanții și-au amintit mai multe

lucruri din perioada în care vorbeau
rusă atunci când erau întrebați în
aceeași limbă, și mai bine perioada
limbii engleze atunci când erau
întrebați în engleză.
 Experimentul nr. 2

 În al doilea experiment, limba interviului a variat într-un mod

independent asupra întrebărilor.

 Au fost organizate două părți ale interviului în limbi diferite, dar

câteodată limbile folosite nu corespundeau tot timpul cu ceea ce
știau participanții.

 Ambele variabile, într-un final, au depins de influența autobiografică

a amintirilor.

 Memoria autobiografică este influențată de limbaj. Nu numai că noi

folosim cuvinte ca să exprimăm ce ne amintim dar și amintirile
includ destul de des conversații sau alte forme ale limbajului.
 Concluzii

 Aceste descoperiri arată că limbajul,

atunci când este recepționat, ca și
alte forme din context, joacă un rol
semnificativ în determinarea a ceea
ce va fi amintit și ce nu.

 Fenomenul limbajului dependent de

memorie poate fi folositor la studiile
care se ocupă de complexitatea
relațiilor dintre memorie, limbaj și
cogniție.
Time for
games...
 Bibliografie

1. Marian, V., & Neisser, U. (2000). Language-

dependent recall of autobiographical
memories. Journal of Experimental Psychology:
General, 129(3), 361.

2. Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei. Editura

Universitară.