ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

STUDIU COMPARATIV ROMNIA - UNGARIA

Profesor:
Constantin Florentina
Student:
Gin Elena Loredana
Grupa 1322, Seria A

Bucureti, 2014

CUPRINS
CAP I. SCURTA PREZENTARE A TARILOR ANALIZATE
1.1 Romania
1.2 Ungaria
CAP II. INDICATORI LA NIVELUL ECONOMIEI NATIONALE
2.1 Suprafata
2.2 Populatia
2.3 PIB
2.4 PIB/locuitor
2.5 Rata inflatiei
2.6 Rata de ocupare a fortei de munca
2.7 Rata somajului
2.8 Salariu minim
2.9 Importuri. Exporturi. Balanta comerciala
CAP III. INDICATORI LA NIVELUL AGRICULTURI
3.1 Potential agricol
3.1.1 Suprafata agricola pe categori de folosinta
3.1.2 Suprafata irigata
2

3.1.3 Mecanizarea
3.1.4 Chimizarea
3.1.5 Efectivul de animale

CAP 1. SCURT PREZENTARE A TRILOR ANALIZATE

1.1. Romnia

Anul aderrii la UE: 2007

Capitala: Bucureti

Suprafaa total: 238 394 km

Populaia: 21,5 milioane

Moneda: leu romnesc

Spaiul Schengen: nu face parte

Situat n sud-estul Europei, Romnia are un relief muntos n

partea central i nordic, n timp vasta lunc a Dunrii domin sudul
rii. La vrsarea n Marea Neagr, fluviul formeaz o delt, care este n
prezent o rezervaie natural cu nenumrate specii de psri migratoare i
sedentare.Parlamentul

bicameral

al

Romniei

este

format

din Senat i Camera Deputailor. Membrii acestora sunt alei o dat la

patru ani.
Populaia este n proporie de 90% de naionalitate romn, cea
mai important minoritate fiind cea maghiar (7%). Limba romn
provine direct din latin, dei, din punct de vedere geografic, Romnia
este separat de rile vorbitoare de limbi romanice de ctre state ale cror limbi sunt slavice. Resursele naturale ale Romniei sunt bogate petrol, gaze naturale, crbuni, fier, cupru i bauxit. Principalele ramuri industriale sunt siderurgia, petrochimia i producia de utilaje
mecanice.
4

Printre specialitile culinare romneti se numr micii, sarmalele, friptura de porc cu ceap i usturoi, precum i gogoile cu brnz
i smntn.
Povetile de groaz despre Dracula au fost inspirate de voievodul romn Vlad Dracul, care a trit n secolul al XV-lea i al crui fiu,
Vlad epe, obinuia s trag n eap prizonierii capturai. Printre personalitile romne se numr scriitorul Eugen Ionescu, gimnasta
Nadia Comneci i compozitorul George Enescu.
1.2. Ungaria

Anul aderrii la UE: 2004

Capitala: Budapesta

Suprafaa total: 93 034 km

Populaia: 10 milioane

Moneda: forint (Ft)

Spaiul Schengen: face parte din spaiul Schengen din 2007

Ungaria este un stat fr ieire la mare, nvecinat cu Slovacia, Ucraina, Romnia,
Serbia, Croaia, Slovenia i Austria. Relieful su este n mare parte plat, cu mici masive
muntoase n nord. Lacul Balaton, destinaie turistic foarte popular, este cel mai mare
lac din Europa central.
Strmoii etnicilor unguri provin din triburile maghiare, care au migrat n
bazinul carpatic n anul 896. Ungaria a fost cretinat, n anul 1000, sub conducerea lui
tefan I, cunoscut i sub numele de Sfntul tefan. Limba maghiar nu seamn cu
niciuna dintre limbile rilor nvecinate, fiind nrudit, ntr-o mic msur, doar cu
finlandeza i estona.
5

Capitala rii, Budapesta, reunete de fapt dou foste orae distincte: Buda i Pesta. Situat de o parte i de alta a Dunrii, este bogat
din punct de vedere istoric i cultural i renumit pentru izvoarele sale termale. Ungaria are un parlament unicameral (sau adunare naional)
cu 386 de membri alei o dat la patru ani.
ara are resurse minerale limitate (bauxit, crbune i gaze naturale), dar beneficiaz de suprafee ntinse de soluri fertile i terenuri
arabile. Calitatea vinurilor maghiare este apreciat peste tot n Europa. Principalele produse exportate sunt echipamentele electrice i
electronice, uneltele i utilajele, precum i produsele alimentare i chimice.
Tradiia muzical a Ungariei a inspirat compozitorii de valoare ai acestei naiuni - Liszt, Bartk i Kodly. Alte personaliti
maghiare sunt Albert Szent-Gyrgyi, cel care a descoperit existena vitaminei C, scriitorul i ctigtorul Premiului Nobel pentru literatur,
Imre Kertsz, precum i regizorul Istvn Szab, ctigtor al Premiului Oscar.

CAP II. INDICATORI LA NIVELUL ECONOMIEI NAIONALE

2.1. Suprafaa
Tabel. 2.1Suprafaa pe categorii de utilitate -

Categorie
ara

Suprafaa
total

Suprafaa
artificial

Suprafaa
terenurilor
agricole

Suprafaa
mpdurit

Arbuti

Pune

Suprafaa
terenuri
goale

Suprafa
acvativ

Suprafa
teren umed

Romnia

238.394

5.676

85.769

74.638

4.156

59.559

1.734

4.822

2.040

Ungaria

93.034

10.850

53.380

19.270

925

7.588

367

654

Decalaj

145.360

-5.174

32.389

55.368
3.231
51.971
1.734
4.455
1.386
Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/agricultural/index_en.htm

300000
250000
200000

Se observ c suprafaa Romniei este mai

150000

mare decat suprafaa Ungariei. n cazul suprafaei

100000
Romnia
50000

Ungaria

artificiale Ungaria are o cot mai ridicat, iar n

cazul terenului gol are un avantaj deoarece
suprafaa terenurilor goale este 0 fa de Romnia.

2.2. Populaia
Tabel. 2.2
Locuitori la 1 ianuarie ara

Anul
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

21.772.774

21.711.252

21.658.528

21.610.213

21.565.119

21.528.627

21.498.616

21.462.186

21.413.815

21.355.849

21.305.097

Ungaria

10.174.853

10.142.362

10.116.742

10.097.549

10.076.581

10.066.158

10.045.401

10.020.975

10.014.324

9.985.722

9.931.925

Decalaj

11.597.921

11.568.890

11.541.786

11.512.664

11.488.538

11.462.469

11.453.215

11.441.211

11.399.491

11.370.127

11.373.172

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00118
2013

2012

Romania

2011
2010

Ungaria

2009
0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

2008

n decursul anilor analizai 2003 2013 populaia a sczut continuu n cadrul ambelor ri analizate. n cazul Romniei populaia a
sczut pn n anul 2013 cu 467.677 locuitori, n timp ce populaia Ungariei a nregistrat o scdere de 224.749 locuitori. Fcnd o
comparaie ntre cele doua tri, se observ c indiferent de scderile realizate n decursul anilor analizai, populaia Romniei este dubl fa
de populaia Ungariei, ambele sczand pana n anul 2013 cu aproape acelai procent. In comparaie cu Ue, Romania ocup locul 7 ca numr
de locuitori.
8

2.3. PIB
-

Tabelul 2.3
Mil. Euro

Anul

ara
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania 12.481,10 13.829,60 18.237,10 22.458,10 28.247,00 32.902,90 28.642,00 31.702,50 32.591,30 32.886,80 34.955,10
Ungaria

18.395,10 19.435,30 21.611,30 22.380,10 24.633,90 25.807,10 21.901,80 24.376,30 25.119,30 23.321,60 24.384,80

Decalaj

-5.914,00

-5.605,70

-3.374,20

78,00

3.613,10

7.095,80

6.740,20

7.326,20

7.472,00

9.565,20 10.570,30

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do

2013
Ungaria

2012
2011
2010
2009

Romania

2008
2007
0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

35.000,00

40.000,00

PIB-ul Ungariei pentru primii 3 ani analizati (2003,2004,2005) a fost mai mare decat PIB-ul Romniei, perioada n care PIB-ul celor
dou state a continuat s creasc. Anul 2006 a fost primul an n care Romania a nregistrat un PIB mai mare decat cel al Ungariei, ncepnd
cu acesta i pn n prezent Romania nregistreaza un PIB mai mare decat Ungaria. PIB-ul Romniei crescnd pn n anul 2013 cu mai mult
de jumtate, n timp ce, PIB-ul Ungariei a atins cota maxim n anul 2008, dup care a nceput s scad pn n 2011 cand s-a nregistrat
aproape valoarea din 2008.
9

2.4. PIB/locuitor
Tabelul 2.4
ara

EURO/locuitor -

Anul
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Romania

3.200

2.500

2.700

4.000

4.200

4.600

4.300

4.200

4.300

4.400

Ungaria

1.800

1.900

2.100

2.200

2.400

2.600

2.200

2.400

2.300

2.500

Decalaj

1.400

600

600

1.800

1.800

2.000

2.100

1.800

2.000

1.900

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00115

PIB/locuitor
Ungaria

2012
2011
2010
2009

Romania

2008
0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

5.000

2007

PIB-ul Romniei pe cap de locuitor este mai mare dect cel al Ungariei, ambele state au atins valorile maxime n anul 2008, dup
care PIB-ul a sczut constat pn n anul 2012 cnd din nou valorile au nregistrat valori mari. Cu toate c ambele state au nregistrat valori
cresctoarea i descresctoare mici, se observ ca PIB/locuitor al Romaniei este mai mare decat cel al Ungariei de dou ori. Romania
mpreun cu Bulgaria nregistreaz cel mai mic PIB pe cap de locuitor.
10

2.5. Rata inflaiei

Tabelul 2.5
- rata medie anuala de crestere % Anul
ara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

22,5

15,3

11,9

9,1

6,6

4,9

7,9

5,6

6,1

5,8

3,4

3,2

Ungaria

5,2

4,7

6,8

3,5

7,9

4,7

3,9

5,7

1,3

Decalaj

17,3

10,6

5,1

5,6

2,6

-3

1,9

1,6

1,4

1,9

-2,3

1,9

Sursa:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=tec00118

Rata inflatiei
Romania

Ungaria

22,50
15,30
11,90
9,10
5,20

2002

4,70
2003

6,80
3,50
2004

2005

6,60
4,00
2006

7,90
4,90
2007

7,90
6,00

2008

5,60
4,00
2009

6,10
4,70
2010

5,80
3,90
2011

5,70
3,40
2012

3,20
1,30
2013

n anul 2002 rata inflaiei a Romaniei a fost mult mai mare decat cea a Ungariei. n timp ce rata inlatiei din Romania a sczut destul
de rapid, cea a Ungariei a crescut ncet pn ce a atins punctul de maxim n anul 2007, an n care Romnia a atins punctul de minim, de aici
11

rata inflaiei din Ungaria ncepe s scad comparativ cu cea a Romniei care ncepe s creasc. n 2013 ambele state ating minimul ratei de
inflaie, rata din Romania fiind aproape dubl faa de cea a Ungariei.
2.6. Rata de ocupare a forei de munc
Tabelul 2.6
- %ara

Anul
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

63,7

63,5

63,6

64,8

64,4

64,4

63,5

63,3

62,8

63,8

63,9

Ungaria

62,4

62,1

62,2

62,6

62,6

61,9

60,5

60,4

60,7

62,1

63,2

Decalaj

1,3

1,4

1,4

2,2

1,8

2,5

2,9

2,1

1,7

0,7

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teilm020&tableSelection=1&plugin=1
66
65
64

2003

n cumparaie cu Ungaria rata de ocupare a forei

2004

de munc este mai mare n Romania, diferenta nu este

2005
2006

63
62
61
60

2007

n Romnia n anul 2006, din acest an ncepnd s scad

2008

pn n anul 2011 dup care a nceput s i mreasc

2009

procentul din nou. n Ungaria cota moxim a fost atins

2010

n anul 2013, pe parcursul perioadei nregistrnduse

2011

creteri i scderi minore asupra ratei de ocupare a fortei

2012

59

2013
58
Romania

Ungaria

12

foarte mare nsa este vizibil. Cota maxim a fost atins

de munca.

2.7. Rata omajului

Tabelul 2.7
-

Mil-

Anul

ara
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

699,7

776,5

704,5

728,4

640,9

575,5

680,7

725,1

730,2

701,2

729,4

Ungaria

241,2

241,2

302,2

316,7

312

329,1

420,7

474,8

467,9

475,6

448,9

Decalaj

290,09

321,93

233,12

230,00

205,42

174,87

161,80

152,72

156,06

147,43

162,49

Sursa:

800
700

2003

Dup cum se poate observa n graficul

2004

alturat rata somajului este dubla n Romania

2005

600

2006

500

2007

400
300

faa de Ungaria. n anul 2008 n Romania a fost

atinsa cota minima, dup acest an somajul a

2008

ncepu s creasc constant, ns anu a depit

2009

valoarea maxim care a fost atins n anul 2004.

2010
200
100
0
Romania

2011

n cazul Ungariei, somajul a crescut

2012

treptat din 2003 pana in anul 2006, cea mai mica

2013

rata a fost inregistrata n anul 2003,2004 iar

valoarea cea mai mare n anul 2010.

Ungaria

13

2.8. Salariul minim

Tabelul 2.8
- EUR/luna
Anul

ara

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

71,15

68,03

78,7

89,67

115,27

138,59

149,16

141,63

157,2

161,91

157,5

Ungaria

211,6

201,9

231,74

247,16

260,16

271,94

268,09

271,8

280,63

259,63

335,27

Decalaj

33,62

33,69

33,96

36,28

44,31

50,96

55,64

52,11

56,02

62,36

46,98

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tps00155&plugin=1

2013
Ungaria

2012
2011
2010
2009

Romania

2008
2007
0

50

100

150

200

250

300

350

400

Dup cum se poate observa n graficul anterior, salariul minim al Ungariei este dublu fa de cel al Romaniei. Maximul salariului
minim pe lun a fost ating n Ungaria n anul 2013, fiind cu aproape 40% mai mare decat cel din anul 2003, iar n cazul Romaniei maximul a
fost atins n anul 2012. Decalajul cel mai mare dintre cele doua state a fost atins n anul 2013, an n care Romnia a avut salariul minim mai
mic cu aproximativ 50% fa de cel al Ungariei. La nivel comparativ cu UE, Romania ocup locul 21 n ceea ce privete salariul minim, pe
primul loc aflandu-se Luxemburg-ul.
14

2.9. Importuri. Exporturi. Balana comercial

Tabelul 2.9
Anul

Tara
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Romania

9,30

14,10

7,60

10,40

7,80

8,30

-6,40

13,20

11,60

-1,50

13,50

Ungaria

6,20

15,00

11,30

19,10

15,00

5,70

-10,20

11,30

8,40

1,70

5,30

Decalaj

150,00

94,00

67,26

54,45

52,00

145,61

62,75

116,81

138,10

-88,24

254,72

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_exi_k&lang=en
Romania

Ungaria

19,10
14,1015,00

15,00
11,30
7,60

9,30
6,20

10,40

7,80

13,20
11,30
8,30

13,50

11,60
8,40

5,70

5,30
1,70

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012
-1,50

2013

-6,40
-10,20

Dup cum se poate observa n graficul anterior, importurile, exporturile i balana comercial, au crescut iniial n ambele tri,
atingnd valoarea maxim Romania n anul 2004, iar ungaria n anul 2006. Ambele ri au inregistrat valori cu minus n anul 2009, Romania
avnd un volum mai mic decat cel al Ungariei, decalajul fiind de 62,75 %.
15

CAP III. INDICATORI LA NIVELUL AGRICULTURII

3.1. Potenialul agricol
3.1.1. Suprafaa agricol pe categorii de folosin
Suprafaa agricol
Tabelul 3.1
- 1000 ha
Anul

Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Ungaria

5.849,00

5.865,00

5.864,00

5.863,00

5.809,00

5.807,00

5.790,00

5.783,00

5.343,00

5.337,00

Romania

14.818,00

14.800,00

14.130,00

14.180,00

14.039,00

13.630,00

13.634,00

13.621,00

14.156,00

13.982,00

253,34

252,34

240,96

241,86

241,68

234,72

235,47

235,54

264,94

261,98

Decalaj

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RL/E
Dup cum se poate observa n graficul alturat suprafaa

15.000,00

agricol a Romaniei este dubla fa de suprafaa agricola a

Ungariei. Din anul 2002 pn n 2001, se observ o diminuare a

10.000,00
Ungaria
5.000,00

suprafeei cu 1000 ha, n timp ce n Ungaria diminuarea este de

Romania

aproximativ 5000 ha. Comparativ cu UE, Romnia ocup locul 6

cu privire la suprafaa agricol.

0,00

16

Teren arabil
Tabelul 3.2
- 1000 ha
Anul

Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Ungaria

4606,00

4597,00

4598,00

4601,00

4597,00

4592,00

4585,00

4585,00

4392,00

4395,00

Romania

9376,00

9377,00

8915,00

8985,00

8939,00

8675,00

8721,00

8789,00

9146,00

8995,00

Decalaj

203,56

203,98

193,89

195,28

194,45

188,92

190,21

191,69

208,24

204,66

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RL/E
Pe toat perioada analizat terenul arabil din

10000,00

Romania este superior celui din Ungaria, suprafaa

9000,00
8000,00

acestuia fiind dubl. Maximul de teren arabil a fost

7000,00

atins n Romania n anul 2003, dup urmnd scderi si

creteri minore, cea mai mica suprafata a terenului

6000,00
5000,00

Ungaria

4000,00

Romania

arabil a fost nregistrat n anul 2007. n cazul Ungariei

maxima a fost atins n anul 2002, iar valoarea minim

3000,00

n anul 2010, diminuarea terenului arabil nu a suferit

2000,00

diminuar majore, asceta scznd anual cu 2%.

1000,00
0,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

17

Vii i livezi
Tabelul 3.3
-

1000 ha

Anul
Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Ungaria

180,00

206,00

206,00

205,00

197,00

198,00

195,00

194,00

188,00

183,00

Romania

483,00

465,00

429,00

510,00

469,00

461,00

463,00

460,00

463,00

444,00

Decalaj

268,33

225,73

208,25

248,78

238,07

232,83

237,44

237,11

246,28

242,62

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RL/E

2011
Romania

2010
2009
2008
2007

Ungaria

2006
2005
0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

Dup cum se poate observa n graficul anterior, suprafaa cultivat cu vii i livezi din Romnia este de 4 ori mai mare dect cea din
Ungaria. n decursul anilor suprafaa viilor i livezilor a sczut n ambele tri, cotele maxime au fost atinse n 2005 n Romania i n 2003 n
Ungaria. Din punct de vedere al acestui criteriu, Romnia ocup locul 2 n clasamentul UE. Tinand cont de suprafata totala a Ungariei,
conform statisticilor comparative cu UE, ungaria se plaseaza imediat dup Romania n ceea ce priveste suprafata de vii si livezi.
18

Puni i fnee
Tabelul 3.4
-

1000 ha -

Anul

Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Ungaria

1.063,00

1.062,00

1.060,00

1.057,00

1.015,00

1.017,00

1.010,00

1.004,00

763,00

759,00

Romania

4.959,00

4.958,00

4.786,00

4.685,00

4.631,00

4.494,00

4.450,00

4.372,00

4.547,00

4.543,00

466,51

466,85

451,51

443,24

456,26

441,89

440,59

435,46

595,94

598,55

Decalaj

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RL/E
2011
2010
Romania

2009
2008
2007
2006

Ungaria

2005
2004
0,00

500,00

1.000,00

1.500,00

2.000,00

2.500,00

3.000,00

3.500,00

4.000,00

4.500,00

5.000,00

2003

Romnia comparativ cu Ungaria are o suprafa de vii i livezi de 5 ori mai mare. Potentialul maxmim cu privire la acest criteriu a
fost atins n Romania n anul 2002, dup aceea urmand diminuarea anual a suprafeei, pn in anul 2011 nregistrndu-se o scadere cu 400
mii de hectare, in timp ce in Ungaria suprafata a sczut n anul 2011 cu 300 mi de hectare fata de anul de baza al analizei 2002.
19

3.1.2 Suprafaa irigat

Tabel 3.5
-

1000 ha

Anul
Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

0,00

149,00

119,92

75,10

77,92

120,89

80,04

106,76

44,90

95,20

Romania

488,00

569,00

327,00

46,00

96,50

320,30

257,00

296,00

83,30

103,40

Decalaj

488,00

420,00

207,08

-29,10

18,58

199,41

176,96

189,24

38,40

8,20

Ungaria

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RL/E
600,00

Suprafaa irigat a nceput sa fie nregistrat n

Ungaria din anul 2003, avand un volum de 149 mii
hectare, care pana n anul 2011 a sczut cu aproape
jumatate.

500,00
400,00
300,00
200,00
100,00
0,00
2002

2003

2004

2005

2006

Ungaria

2007

2008

2009

2010

Romania

20

2011

n Romania cea mai mare suprafata irigata a fost

nregistrata n anul 2003, iar cea mai mica in anul 2005.
Dupa anul 2005 suprafata irigata a inceput sa creasca
dustul de mult, 2006 crescand cu jumatate iar n 2007 cu
300mii hectare

3.1.3 Mecanizare
Numrul de tractoare
Tabelul 3.6
Tara

Bucai

Anul
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Ungaria

123.537,00

128.250,00

Romania

160.053,00

164.221,00

169.240,00

169.177,00

171.811,00

173.043,00

174.563,00

174.003,00

174.790,00

176.841,00

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/I/RM/E
Numrul total de tractoare nregistrat n perioada 2000 2009 este reprezentat n Romania de 1.707.742 bucati, n timp ce n Ungaria
se nregistreaz un numr de 251.787 bucati. Dup cum se observ i n tabel, Ungaria a fost nregistrat ca avand tractoare doar n anul
2000 i 2005, n timp ce n celelalte perioaden numrul nu a fost dat. Cu toatea acestea din 2000 pn n 2005 se observ o cretere a
numrului de tractoare n Ungaria cu 4.713 buci. n timp ce n Romania numrul de tractoare a continuat s cresc, fa de anul 2000 se
nregistreaz n anul 2009 o cretere cu 16.788 bucai.

21

ncrctura pe tractor
Tabelul 3.7
-ha/tractorAnul
Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

0,0375

Romania

0,0583

0,0582

0,0544

0,0549

0,0539

0,0525

0,0525

0,0523

Decalaj

0,0583

0,0582

0,0544

0,0174

0,0539

0,0525

0,0525

0,0523

Ungaria

Sursa: calculaii proprii utilizand date din tabelul 3.3, 3.2, 3.6

Romania
0,06
0,058
0,056
0,054

Romania

0,052
0,05
0,048
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

n cazul Romaniei se poate observa o evolutie a incarcaturii pe tractor, deoarece aceasta a nregistrat din 2002 pana n 2009 date
statistice, n timp ce n Ungaria doar n anul 2005 a fost folosit ca baza de calcul, in ceilalti ani neinregistrandu-se date statistice cu privire la
numarul de tractoare. Dup cum se poate observa n Romania ncepand cu anul 2002 se poate observa diminuarea anuala a incarcaturii pe
tractor, aceasta datorandu-se atat scaderii numarului de tractoare cat si a suprafetei agricole.

22

3.1.4 Chimizarea
Consumul de ngrminte chimice pe categori
-tabelul 3.8-ToneTara

Anul

Fertilizator
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

303,00

289,00

293,00

260,00

289,00

320,00

316,91

269,60

263,80

296,90

Ungaria

Nitrogen

Ungaria

Fosfat

62,00

67,00

75,00

61,00

75,00

87,00

61,11

37,99

32,32

43,75

Ungaria

Potasiu

72,00

83,00

85,00

71,00

92,00

100,00

65,35

40,32

47,96

49,71

437,00

439,00

453,00

392,00

456,00

507,00

443,37

347,91

344,08

390,36

239,07

252,14

270,13

299,20

252,20

265,49

279,89

296,06

305,76

313,33

Total Fertilizator Ungaria

Romania

Nitrogen

Romania

Fosfat

72,99

95,07

94,07

138,14

93,85

103,32

102,42

100,55

123,33

126,25

Romania

Potasiu

14,05

15,05

15,80

24,06

16,84

18,41

15,68

29,61

51,50

47,36

Total Fertilizator Romania

326,11

362,26

380,00

461,39

362,88

387,22

397,99

426,21

480,59

486,94

Decalaj

74,62

82,52

83,89

117,7

79,58

76,37

89,76

122,5

1,472536

124,7

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/R/RF/E

23

Consumul de ngraaminte chimice la hectar

Tabelul 3.9
Tara

ngminte chimice/ ha-

Anul
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Ungaria

0,0747

0,0749

0,0773

0,0669

0,0785

0,0873

0,0766

0,0602

0,0644

0,0731

Romania

0,0220

0,0245

0,0269

0,0325

0,0258

0,0284

0,0292

0,0313

0,0339

0,0348

Decalaj

29,4561

32,7011

34,8127

48,6660

32,9279

32,5391

38,1207

52,0117

52,7181

47,6144

Sursa: Calculaii proprii utiliznd tabelele 3.8 respectiv tabelul 3.1

2011
Romania

2010
2009
2008

Ungaria

2007
0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

0,08

0,09

0,1

2006

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QA/E
Consumul de ingrasaminte chimice, este dat prin cantitatea de ingrasaminte chimice, prin substanta activa distribuita la un hectar.
Consumul de ingrasaminte chimice in Romania a oscilat in perioada 2002-2011 intre 20tone/ha 35 tone/ha. Cantitatea maxima de
ingrasaminte chimice a fost administrata in anul 2011, si anume 34 tone/ha iar cea mai mica, in urma cu 9 ani, in anul 2002, de 22 tone/ha.
In Ungaria, conform tabelului 3.8. cantitatea de ingrasaminte a scazut de la 437 tone/ha in anul 2002 pana la 390,36 tone/ha in anul
2011, cu mici majorri la nivelul anului 2006, 2007 cand a ajuns la 456 tone/ha respective 507.

24

In urma comparatiei pe verticala, se observa o diferenta mare intre cele doua tari. De exemplu, in anul 2002, cantitatea de
ingrasaminte la hectar in Ungaria fost de aproape 5 ori mai mare decat cantitatea de ingrasaminte chimice din Romania. Aceste diferente
sunt probabil foarte mari, datorita nivelului diferit de dezvoltare economica al fiecarei tari.

3.1.5 Efectivul de animale

Bovine
Tabelul 4.0
-

capete-

Anul

Tara
Ungaria
Romania
Decalaj

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

783.000

770.000

739.000

723.000

708.000

702.000

705.000

701.000

700.000

682.000

694.000

2.800.000

2.878.000

2.897.000

2.808.000

2.862.000

2.934.000

2.819.000

2.684.000

2.512.300

2.001.105

1.988.939

358

374

392

388

404

418

400

383

359

293

287

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QA/E
Numrul de bovine crescute pe teritoriul Romaniei este triplu

2002

3.000.000

2003

2.500.000

fata de cele crescute n Ungaria. n cazul romaniei s-au inregistrat

2004

cresteri din anul 2002 pana in anul 2004 dupa care numarul a inceput

2005

sa flueze cand crescator cand descrescator, numarul maxim a fost

1.500.000

2006

inregistrat in anul 2007 iar minim n 2012. n cazul Ungari numarul

1.000.000

2007

de bovine a sczut progresiv pana in anul 2012, cand s-a inregistrat

2.000.000

2008

500.000

2009

0
Romania

Ungaria

2010

cel mai mic numar de animale. Facand o comparatie cu celelelte state

membre UE, Romania ca numar de bovine ocupa locul 10.
25

Capre
Tabelul 4.1
-capeteAnul

Tara
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Ungaria

90,200

86,600

85,200

74,000

79,000

70,000

67,000

66,000

58,000

75,000

80,000

Romania

525,100

633,000

678,000

661,000

687,000

727,000

865,000

898,000

917,300

1,240,786

1,236,143

582,15

730,95

795,77

893,24

869,62

1038,57

1291,04

1360,61

1581,55

1654,38

1545,18

Decalaj

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QA/E
2012
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002

Romania

Ungaria

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

La nivel european, Romania ocup locul 4 din punct de vedere al numarului de capete de caprine.

26

1.400.000

Porci
Tabelul 4.2
-capeteTara

2002

Ungaria

2003

2004

2005

2006

Anul
2007

2008

2009

2010

2011

2012

4.822.000 5.082.000 4.913.000 4.059.000 3.853.000 3.987.000 3.871.000 3.383.000 3.247.000 3.169.000 3.025.000

Romania 4.447.000 5.058.000 5.145.000 6.495.000 6.622.000 6.815.000 6.565.000 6.174.000 5.793.400 5.428.272 5.363.797
Decalaj

92,22

99,53

104,72

160,01

171,87
170,93
169,59
182,50
178,42
171,29
177,32
Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QA/E

2012
Ungaria

2011
2010
2009
2008

Romania

2007
2006
0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

Dup cum se poate observa n graficul alturat, n timp ce n Romania numarul de porci crestea destul de repede, n Ungaria numarul
aceleiasi categorii de animale a nceput sa scada. Cotele maxime i maxime ale Romaniei au fost atinse n anul 2007 respectiv anul 2002,
iar n Ungaria maxima este atinsa n anul 2003 iar cota minima n anul 2012. La nivel european, Romania ocup locul 7 din punct de vedere
al numarului porcine, crescute pe teritoriul Trii.

27

Oi
Tabelul 4.3
-capeteAnul
Tara

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Ungaria

1.136.000

1.103.000

1.296.000

1.397.000

1.405.000

1.298.000

1.231.000

1.236.000

1.223.000

1.181.000

1.081.000

Romania

7.251.200

7.312.000

7.447.000

7.425.000

7.611.000

7.678.000

8.469.000

8.882.000

9.141.500

8.417.437

8.533.434

638

663

575

531

542

592

688

719

747

713

789

Decalaj

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QA/E
2012
Romania

2011
2010
2009

Ungaria

2008
0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

8.000.000

9.000.000

10.000.000

2007

Numrul de oi crescute pe teritoriul trilor analizate, este dup cum se poate observa nregistrat i n graficul de mai sus ca este
nregistrat n Romania. Numarul de oi din Romania este de apropae 7 ori mai mare decat cel din Ungaria. Cel mai mare numar de oi a fost
inregistrat in Romania n anul 2010, iar n Ungaria n anul 2006.

La nivel european, Romania ocup locul 4 din punct de vedere al

numarului de capete de ovine.

28

Efectivul de animale la 100 de hectare

-

Tabelul 4.4
capete/100 ha-

Anul
Tara

Animale

Criteriu
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2.800.000

2.878.000

2.897.000

2.808.000

2.862.000

2.934.000

2.819.000

2.684.000

2.512.300

2.001.105

Cap/100ha

18.896

19.446

20.502

19.803

20.386

21.526

20.676

19.705

17.747

14.312

Capete

525.100

633.000

678.000

661.000

687.000

727.000

865.000

898.000

917.300

1.240.786

3.544

4.277

4.798

4.661

4.894

5.334

6.344

6.593

6.480

8.874

4.447.000

5.058.000

5.145.000

6.495.000

6.622.000

6.815.000

6.565.000

6.174.000

5.793.400

5.428.272

30.011

34.176

36.412

45.804

47.169

50.000

48.152

45.327

40.925

38.823

7.251.200

7.312.000

7.447.000

7.425.000

7.611.000

7.678.000

8.469.000

8.882.000

9.141.500

8.417.437

48.935

49.405

52.703

52.362

54.213

56.332

62.117

65.208

64.577

60.202

14.818

14.800

14.130

14.180

14.039

13.630

13.634

13.621

14.156

13.982

Capete
Bovine

Caprine
Cap/100ha
Capete

Romania
Porcine

Cap/100ha
Capete
Ovine
Cap/100ha
Suprafata agricola

In cazul Romaniei, numarul de bovine la hectar a oscilat progresiv, intre 14 mil.animale si aproximativ 21 mil animale la hectar.
Caprinele in anul 2002 erau 35 iar in 2011 au fost aproape de 3 ori mai multe. La categoria porci si oi, se pare ca Romania sta foarte bine, la
oi s-a inregistrat un trend crescator, de la aproximativ 489 mii.de capete/ha in anul 2002, la 602 de mii de capete/ha in 2011. Numarul de
porci a fost cel mai mare la nivelul anului 2007, insa in ceilalti ani, nu a fost sub 30 de mii.

29

Tabelul 4.5
-capeteTara

Animale

Bovine

Caprine
Ungaria

Porcine

Ovine

Criteriu

Anul
2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Capete

783000

770000

739000

723000

708000

702000

705000

701000

700000

682000

Cap/100ha

13.387

13.129

12.602

12.332

12.188

12.089

12.176

12.122

13.101

12.779

Capete

90.200

86600

85200

74000

79000

70000

67000

66000

58000

75000

Cap/100ha

1.542

1.477

1.453

1.262

1.360

1.205

1.157

1.141

1.086

1.405

4.822.000

5.082.000

4.913.000

4.059.000

3.853.000

3.987.000

3.871.000

3.383.000

3.247.000

3.169.000

82.441

86.650

83.782

69.231

66.328

68.659

66.857

58.499

60.771

59.378

1.136.000

1.103.000

1.296.000

1.397.000

1.405.000

1.298.000

1.231.000

1.236.000

1.223.000

1.181.000

19.422

18.806

22.101

23.827

24.187

22.352

21.261

21.373

22.890

22.129

5.849

5.865

5.864

5.863

5.809

5.807

5.790

5.783

5.343

5.337

Capete
Cap/100ha
Capete
Cap/100ha

Suprafata agricola

n cazul Ungariei numrul de bovine a sczut cate putin n fiecare an media fiind de 20 mil capete, numrul nregistrat la 100ha este
s-am modificat pe parcursul anilor analizati foarte putin, crescand si scazand cu o medie de 500 capete, cea mai mare pondere la hectar fiind
inregistrata n anul 2002 i cea mai mica n 2007. n cazul caprinelor maxima a fost atinsa in anul 2002 si minima in anul 2010, pondere la
100 ha nu difera foarte mult de la an la an, minama de crestere fiind de 300 capete. n ceeaa ce priveste porcinele, Ungaria sta cel mai bine
inregistrand un numar de animale de 2 respectiv 3 ori mai mare decat numarul de bovine si caprine, diferenta la 100 de hectare de la an la an
inregistrand o modificare de 2000 de capete valoare minima si 30mii numar maxim, nici la categoria oi nu sta prost Ungaria nregistrand un
efectiv de animale mai mic cu 3 mil fata de numarul de porci.

30

3.2. Rezultate economice

3.2.1 Productiile medii la principalele culturi vegetale
Tabelul 4.6
-kg/haTara

Criteriu

2003

2004

2005

2006

39.591,23

70.012,28

75.571,18

68.164,55

351.503,43

569.420,59

570.359,16

19.405,66

24.724,03

Grau

26.408,39

Porumb

Porumb

Ungaria

Sfecla
de
zahar
Floarea
soarelui

Sfecla
de
Romania zahar
Floarea
soarelui
Grau

Anul
2007

2008

2009

2010

2011

2012

37.326,60

74.652,69

63.945,01

64.745,18

64.975,61

39.844,54

524.093,49

410.873,79

596.668,75

536.010,18

590.909,16

570.666,67

444.913,29

21.675,05

22.103,26

20.676,88

26.702,24

23.476,14

19.336,08

23.721,66

21.404,49

51.174,14

44.999,85

40.719,20

35.875,27

50.023,88

38.546,29

37.037,74

41.993,87

35.183,44

30.704,28

45.497,41

39.816,26

35.753,80

17.029,53

32.271,39

34.168,65

43.175,53

45.292,34

21.869,80

201.517,03

323.938,46

291.594,93

294.311,48

263.277,08

348.898,98

386.072,69

387.430,06

351.402,96

265.859,50

13.061,18

16.829,69

14.010,17

15.544,36

7.306,47

14.465,29

14.427,24

16.066,58

18.014,72

13.131,75

17.570,17

34.774,53

29.984,79

27.736,93

16.100,42

34.221,71

24.304,63

26.999,99

36.650,27

26.592,72

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QC/E

31

Ungaria

Grau

2012
2011
2010

Floarea soarelui

2009

2008

Sfecla de zahar

2007
Porumb

2006
2005
0,00

100.000,00

200.000,00

300.000,00

400.000,00

500.000,00

600.000,00

700.000,00

Dup cum se poate observa n graficul alturat, cea mai mare cantitate de plante n cazul Ungariei este inregistrat de sfecla de zahar,
n timp ce porumbul, floarea-soarelui si graul sunt aproepe la acelasi nivel. n cazul tuturor plantelor, de-a lungul perioadei se poate observa
o crestere seminifacativa. Cantitatile maxime au foat atinse n anul 2005 porumb, 2008 sfecla de zahar i floarea soarelui i n anul 2004
pentru grau.n 2012 cantitatea de porumb inregistrata este 300 kg mai mare decat cea din 2003, nregistranduse scaderi semnificative,
datorate atat productiei cat si diminuari terenului agricol. La fel se poate abserva si n cazul celorlalte plante, acestea au aproape aceeasi
limita in anul 2012 cu cea din anul 2003, diferentele fiind foarte mici, de 1-2%.

32

Romania

Floarea soarelui

2012
2011
2010

Grau

2009
Sfecla de zahar

2008
2007

Porumb

2006
0,00

50.000,00

100.000,00

150.000,00

200.000,00

250.000,00

300.000,00

350.000,00

400.000,00

450.000,00

2005

Romania a nregistrat cele mai mari cantitati pentru sfecla de zahar la fel ca n cazul Ungariei, n timp ce, celelelte plante raman la un
nivel inferior. Dup cum se poate observa n cazul tuturor plantelor, din 2003 au fost inregistrate cresteri progresive, care au scazut brusc n
anul 2007, an in care a fost nregistrata cantitatea minima pentru floarea soarelui, grau si porumb.
Tabelul 4.7
Criteriu

2003
-8.886,95

2004
-24.514,87

2005
-35.754,92

2006
-32.410,75

Anul
2007
2008
-20.297,07 -42.381,30

2009
-29.776,36

2010
-21.569,65

2011
-19.683,27

2012
-17.974,74

Decalaj Porumb
Romania Sfecla
de zahar 149.986,40 245.482,13 278.764,23 229.782,01 147.596,71 247.769,77 149.937,49 203.479,10 219.263,71 179.053,79
Ungaria
Floarea
soarelui
-6.344,48
-7.894,34
-7.664,88
-6.558,90 -13.370,41 -12.236,95
-9.048,90
-3.269,50
-5.706,94
-8.272,74
Grau
-8.838,22 -16.399,61 -15.015,06 -12.982,27 -19.774,85 -15.802,17 -14.241,66 -10.037,75
-5.343,60
-8.590,72

Comparativ cu Ungaria, Romania este inferioasa, se poate observa usor ca pe parcursul tuturor anilor analizati si pe toate categoriile
de plante, Ungaria nregistreaza valori de doua ori mai mari decat cele ale Romaniei. Cu toate ca Romania are o suprafata mai mare de teren
agricol, se pare ca Ungaria obtine o productie industriala.
33

Randamentul la hectar, de 2,4 tone, este la mai puin de jumtate din randamentul mediu al Uniunii Europene, astfel se plaseaza pe
locul 7 din punct de vedere al productiei de grau. n ceea ce priveste productia de porumb ocup locul 3, productia de sfecla de zahar
plaseaza Romania pe locul 4 la nivel UE.
3.2.2 Productia pe locuitor la principalele produse vegetale
Tabelul 4.8
-toneTara

Ungaria

Criteriu
Porumb
Sfecla
de
zahar
Floarea
Soarelui

Grau
Porumb
Sfecla
de
Romania zahar
Floarea
Soarelui
Grau

2003
4.532.147

2004
8.332.448

2005
90.504

2006
8.281.666

2007
4.026.734

2008
8.897.138

2009
7.528.380

2010
6.984.872

2011
79.920

2012
4.741.500

1.812.422

3.527.105

3.515.865

2.454.225

1.692.800

573.160

737.014

818.941

8560

769.700

9920

1.186.180

1.107.907

1.180.659

1.060.457

1.468.100

1.256.185

969.718

1.374.784

1.316.545

2.941.248
9.576.985

66.820
14.541.564

5.088.219
10.388.499

4.376.235
8.984.729

3.986.708
3.853.920

5.630.833
7.849.080

4.419.163
7.973.258

3.745.190
9.042.032

41.070
11.717.591

37.400
5.953.352

764.475

672.723

729.658

1.152.200

748.839

706.660

816.814

837.895

660.497

719.788

1.506.400

1.557.813

1.340.940

1.526.232

546.922

1.169.940

1.098.047

1.262.926

1.789.326

1.398.203

2.479.052

7.812.428

7.340.664

5.526.190

3.044.460

7.180.980

5.202.526

5.811.810

7.131.590

5.297.748

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QC/E

34

Tabelul 4.9
-tone/locuitorProductia totala/locuitor

Romania

Porumb

0,440

0,670

0,480

0,416

0,179

0,365

0,371

0,421

0,547

0,279

Sfecla de zahar

0,035

0,031

0,034

0,053

0,035

0,033

0,038

0,039

0,031

0,034

Floarea Soarelui

0,069

0,072

0,062

0,071

0,025

0,054

0,051

0,059

0,084

0,065

Grau

0,114

0,360

0,339

0,256

0,141

0,334

0,242

0,271

0,333

0,248

Sursa: calculatii propri

Romania
2012

Grau

2011
2010
Floarea Soarelui

2009
2008
2007

Sfecla de zahar

2006
2005
Porumb

2004
2003
0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

Dup cum se poate observa n graficul de mai sus, porumbul este principala planta cultivata care are o productie uriasa atat la hectar
cat si pe locuitor, cresterea din 2004 s-a datorat diminuarii numarului de locuitori si cresteri productiei, iar cresterea brusca din anul 2007 a
35

avut la baza scaderea excesiva a productiei. Graul se afla pe locul urmator, nregistrand cantitati foarte mari pe cap de locuitot, la fel ca si in
cazul porumbului cota maxima a fost atinsa in anul 2004, iar cea minima in 2007 motivele fiind cresterea sau scaderea populatiei sau a
productiei. Floarea soarelui si sfecla de zahar se afla aproape la acelasi nivel, productia lor atat la hectar cat si pe cap de locuitor fiind foarte
mica, unul din motivele principale care stau la baza productiei mici, este reprezentat de suprafata alocata cultivarii acestor plante, acestea
avand si anumite criterii specifice de dezvoltare.
Tabelul 5.0
Productia totala/locuitor

Ungaria

Porumb

0,445

0,822

0,009

0,820

0,400

0,884

0,749

0,697

0,008

0,475

Sfecla de zahar

0,178

0,348

0,348

0,243

0,168

0,057

0,073

0,082

0,001

0,077

Floarea Soarelui

0,001

0,117

0,110

0,117

0,105

0,146

0,125

0,097

0,137

0,132

Grau

0,289

0,007

0,503

0,433

0,396

0,559

0,440

0,374

0,004

0,004

Sursa: calculatii proprii

1

La fel ca si in cazul Romaniei, porumbul

0,9
2003

si graul sunt principalele grupe de plante

2004

cultivate. Cresterile si scaderile inregistrate se

0,7

2005

datoreaza atat scaderii numarului de locuitori cat

0,6

2006

si diminuarii suprafetei cultivate.n ceea ce

0,5

2007

0,8

2008

0,4

2009

0,3

2010

0,2
0,1
0
Porumb

Sfecla de zahar

Floarea Soarelui

36

Grau

priveste productia de porumb pe locuitor cea mai

mica valoare a fost nregistrata n anul 2005 si
2011, la grau n anul 2004 iar la sfecla de zahar

2011

n anul 2011, singura care si-a pastrat acealeasi

2012

valori pe parcursul perioadei analizate este

floarea soarelui care dup anul 2003 cand a avut cea mai mica productie / locuitor a crescut considerabil si a scazut cu valori foarte mici.
3.2.3 Producii medii la principalele produse de origine animal
Tabelul 5.1
Tara
Ungaria
Romania

Criteriu
Lapte

Decalaj
Carne
Ungaria
de
Romania
bovine
Decalaj
Romania
Ungaria

Carne
de porc

Decalaj

Anul
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

56.260,22

54.131,49

55.905,48

55.211,83

57.212,20

57.158,11

54.266,02

54.003,08

55.420,00

54.990,03

28.633,43

31.153,51

31.456,03

36.257,25

33.865,45

34.261,96

34.586,40

30.601,15

37.759,12

37.006,09

50,89

57,55

56,27

65,67

59,19

59,94

63,73

56,67

68,13

67,30

1.987,19

2.520,74

2.661,25

2.662,38

2.651,64

2.563,88

2.589,24

2.527,57

2.570,53

2.589,64

1.679,35

1.590,57

1.500,65

1.377,73

1.383,76

1.390,07

1.629,96

1.636,27

1.626,35

1.619,01

84,51

63,10

56,39

51,75

52,19

54,22

62,95

64,74

63,27

62,52

844,46

815,64

811,74

826,14

830,53

829,99

825,89

816,16

819,5

826,08

946,62

919,5

922,63

929,95

928,05

922,06

931,44

919,18

927,43

928,72

89,21

88,70

87,98

88,84

89,49

90,01

88,67

88,79

88,36

88,95

Sursa: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/download/Q/QL/E

37

Romania/ Ungaria
Decalaj Lapte

89,21
84,51

88,7

63,1
57,55
50,89

2003

2004

87,98

88,84

Decalaj carne bovine

89,49

90,01

59,19
52,19

59,94
54,22

65,67
56,39
56,27

2005

51,75

2006

2007

2008

Decalaj carne porc

88,67

88,79

63,73
62,95

64,74
56,67

2009

2010

88,36

88,95

68,13
63,27

67,3
62,52

2011

2012

Dup cum se poate observa n graficul alaturat Romania nu a nregistrat n cursul perioadei de analizate, cantitati mai mari decat
Ungaria. Dup cum se poate prea bine observa n tabelul 5.1 valorile nregistrate de romania din punct de vedere al laptelui, acestea sunt
aporoximativ 51% mai mici decat cele ale Ungariei.n cazul carcaselor cu carne de porc si bacine decalajul nu este foarte mare, deoarece
Romania este aoprpe la acelasi nivel cu Ungaria diferenta fiind doar de 1-2%. nsa n cazul carnii de bovine se pot obsrva si diferente mai
mari. Aceste diferente pot avea la baza numarul mic de animale crescute n Romania, sau productivitatea sczut a acestora.

38

3.2.4 Productii totale pe locuitor la principalele produse animale

Tabelul 5.2
-1000nr, toneTara

2.003
3.433.065

2.004
3.264.666

2.005
2.963.602

2.006
2.955.986

Anul
2.007
2.008
2.843.000 2.878.627

6.028.000

6.702.000

7.107.000

7.133.000

6.225.832

6.671.917

5.945.660

5.950.700

6.085.500

6.234.200

Oua

2.594.935

3.437.334

4.143.398

4.177.014

3.382.832

3.793.290

3.139.060

3.220.700

3.625.950

3.876.300

Carne vaca
Carne Porc
Lapte
Carne vaca
Carne porc

60.510
510.320
2.036.620
185.400
532.516

46.180
539.590
1.894.602
161.618
374.039

32.446
453.892
1.928.739
190.196
436.424

33.546
489.127
1.844.075
159.313
451.832

34.519
499.437
1.842.233
164.642
470.223

32.121
461.175
1.840.491
149.660
439.029

30.167
453.484
1.758.219
155.199
470.567

27.598
452.073
1.684.896
154.464
428.891

26.432
434.707
1.712.478
142.306
454.415

25.394
393.712
1.798.174
114.464
442.942

Lapte
Carne vaca

4.852.149
124.890

5.053.100
115.438

5.007.800
157.750

6.011.452
125.767

5.652.143
130.123

5.468.209
117.539

5.208.712
125.032

4.410.844
126.866

4.526.563
115.874

4.329.713
89.070

Carne porc

22.196

-165.551

-17.468

-37.295

-29.214

-22.146

17.083

-23.182

19.708

49.230

2.815.529

3.158.498

3.079.061

4.167.377

3.809.910

3.627.718

3.450.493

2.725.948

2.814.085

2.531.539

Criteriu

Ungaria
Romania
Decalaj
Romania/
Ungaria
Ungaria

Romania

Decalaj
Romania/
Ungaria

Oua

Lapte

2.009
2.806.600

2.010
2.730.000

2.011
2.459.550

2.012
2.357.900

Dup cum se poate vedea n tabelul de mai sus, potentialul Romaniei la productia de oua este foarte mare, chiar dublu fata de
productia inregistrata de Ungaria. cea mai mare diferenta dintre cele doua tari este nregistrata n anul 2005 cand productia Romaniai a
crescut considerabil de mult, devenind de 4 ori mai mare decat cea a Ungariei. n ceea ce priveste carnea de vaca si laptele, tot Romania este
cea care nregistreaza valori uriase de la an la an. Cu toate ca n anul 2012 se poate observa n cazul ambelor produse ca potentialul a scazut
foarte mult fata de anul 2003.

39

ns domeniul n care Ungaria se afla la un nivel mai ridicat decat Romania este productia de carne de porc, n afara de 4 ani din
perioada analizata n care Romania a reusit sa depaseasca cantitatile nregistrate de Ungaria, restul sunt anilor inregistreaza valori mult mai
mici decat ale ungariei. Ca diferenta procentuala n anul 2004 productia de carne de porc din Ungaria este mai mare decat cea din Romania
cu aproape 50%.
Tabelul 5.3
Tara

Criteriu

Anul
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Productia totala / locuitor

Ungaria

Romania

Carne vaca

0,3374

0,3219

0,2929

0,2927

0,2821

0,286

0,2794

0,2724

0,2456

0,2361

Carne porc

0,0059

0,0046

0,0032

0,0033

0,0034

0,0032

0,003

0,0028

0,0026

0,0025

Lapte

0,0502

0,0532

0,0449

0,0484

0,0496

0,0458

0,0451

0,0451

0,0434

0,0394

oua

0,2002

0,1868

0,1906

0,1826

0,1828

0,1828

0,175

0,1681

0,171

0,1801

Carne vaca

0,0085

0,0074

0,0088

0,0074

0,0076

0,007

0,0072

0,0072

0,0066

0,0054

Carne porc

0,0245

0,0172

0,0202

0,0209

0,0218

0,0204

0,0219

0,02

0,0212

0,0207

Lapte

0,2229

0,2327

0,2312

0,2782

0,2621

0,254

0,2423

0,2055

0,2114

0,2027

oua

0,0057

0,0053

0,0073

0,0058

0,006

0,0055

0,0058

0,0059

0,0054

0,0042

Dup cum se poate observa n tabelul de mai sus, productia decarnea de vaca din Ungaria este mult mai mare decat cea din Romania,
aceasta diferenta se observa pe tot parcursul timpului analizat. Valori mari n ceea ce priveste Romania sunt nregistrate n cazul categoriilor
de produse carne de porc si lapte, aici romania depaseste Ungaria cu o productie de 40 de ori mai mare. Diferentele apar din nou n cazul
productiei de oua, Ungaria depasind Romania diferenta dintre cele doua fiind de 35 de ori mai mare.

40

Capitolul IV Consum alimentar la principalele produse agricole i alimentare

De-a lungul timpului, sectorul agroalimentar s-a bucurat de o imagine pozitiva in randul consumatorilor. Situatia s-a schimbat in
ultimii ani, odata cu dezvoltarea sa fara precedent, cu introducerea intensiva si extensiva in productie a celor mai noi cuceriri stiintifice.
Desigur, progresele inregistrate in productia agroalimentara au fost percepute, intr-o prima faza, ca fiind benefice pentru consumatori, insa,
in timp, acestia descopera si valentele negative ale tehnologiilor moderne.
Din perspectiva consumatorilor, apar o serie de riscuri generate de activitatea de industrializare a produselor alimentare. Principalele
planuri in care acestea se manifesta sunt: sanitar, tehnologic si stiintific, nutritional si al protectiei mediului. Astfel, cu toate progresele
inregistrate, consumatorii resimt o nesiguranta sporita, consecinta, in principal, a conditiilor de producere, transport etc.: probleme de igiena,
contaminari bacteriologice, contaminari ale alimentelor cu diferite substante, probleme legate de ingredientele utilizate.
Pe planul protectiei mediului, se manifesta atat problema calitatii inputurilor utilizate in productia agroalimentara, cat si problema
deseurilor rezultate din procesele de productie, comercializare sau consum.
Manifestarea acestor riscuri a transformat consumatorul dintr-o persoana optimista si increzatoare, intr-una susceptibila si extrem de
neincrezatoare. Pentru a solutiona aceasta problema, filierele agroalimentare vor trebui sa fie mai atente la revendicarile si cererile
consumatorilor, la temerile formulate de catre acestia.
Revendicarile cele mai recente ale consumatorilor se refera, in principal, la: informare, calitate, tehnologii si sisteme de productie
care sa dovedeasca respect fata de mediu si, nu in ultimul rand, corectitudine in ceea ce priveste etichetarea produselor.
In perioada actuala, rolul si importanta consumatorului au crescut permanent in ansamblul agroalimentarului. Cantitatile de produse
alimentare consumate au crescut, iar cerintele lor fata de aceste produse sunt din ce in ce mai complexe si diverse. Consumatorii doresc sa
consume produse agroalimentare sanatoase si ieftine, corespunzatoare cerintelor si preferintelor fiecaruia. Studierea consumului reprezinta o
componenta importanta a oricarei cercetari de piata. Din perspectiva consumului alimentar, se impune necesitatea studierii stiintifice a
acestuia si a stabilirii, atat a modalitatilor concrete de satisfacere, cat si a posibilitatilor de diversificare a acestuia. Un consum alimentar
echilibrat presupune existenta, la dispozitia consumatorului, a unui venit suficient, iar analiza filierelor agroalimentare nu poate fi realizata
fara o studiere atenta a consumului alimentar.
Agricultura, de-a lungul timpului, a avut drept obiectiv esential satisfacerea nevoilor de consum alimentar ale populatiei. In timp au
fost elaborate mai multe astfel de modele, pornind de la nevoile alimentare ale populatiei, si de la costurile de productie ale diverselor
41

produse alimentare. Aplicabilitatea acestor modele este insa restransa, avand in vedere faptul ca preferintele alimentare sunt diferite. In
realitate, s-a demonstrat faptul ca semnificatia culturala a alimentatiei este la fel de importanta, in unele cazuri chiar si mai importanta
comparativ cu latura sa functionala.
Un alt aspect al studierii consumului alimentar abordat de economisti se refera la costurile satisfacerii acestuia, altfel spus la partea
din venit alocata cheltuielilor alimentare. Relevanta in acest sens poate fi considerata legea lui Engel, care spune ca pe masura ce venitul
unei gospodarii creste, partea din el consacrata cheltuielilor alimentare ramane relativ stabila din punct de vedere absolut, dar sub aspect
relativ prezinta o tendinta de scadere (elasticitatea consumului alimentar in raport cu venitul este pozitiva si subunitara).
De asemenea, prezinta un interes deosebit surprinderea tendintelor care se manifesta in perioada actuala in ceea ce priveste consumul
alimentar. Dorintele, preferintele si asteptarile consumatorilor sunt complexe si diverse, rezultand de aici necesitatea unei analize
corespunzatoare a consumului in contextul sistemului agroalimentar.
Un alt domeniu important al analizei poate fi considerat acela al calitatii produselor alimentare. Obiectiv, analiza calitatii produselor
alimentare se realizeaza prin intermediul a doua mari categorii de metode: de laborator (fizice, chimice, fizico-chimice, tehnologice si
biologice) si organoleptice. Metodele de laborator, indiferent de locul si momentul in care se efectueaza analizele, ofera rezultate riguroase si
comparabile. In practica, mai ales cand analizam caracteristici cum ar fi mirosul, gustul sau culoarea, ele sunt combinate cu cele
organoleptice, bazate pe utilizarea unor organe senzoriale ale omului in aprecierea calitatii produselor alimentare. Chiar si in conditiile in
care dispunem de metode concrete de cuantificare, problema calitatii produselor alimentare implica o doza ridicata de subiectivism.
In concluzie, apreciem ca studierea completa si complexa a consumului alimentar al populatiei nu poate fi facuta decat printr-o
abordare de tip interdisciplinar.

42

Capitolul V Principalele reglementari pe piata Agricola si comerciala

Politica agricol i comercial pentru reglementarea pieelor agricole s-a concentrat pe 2 direcii principale i anume:
1.
2.

Reglementarea pieelor agricole, inclusiv prin stabilirea unui sistem stabil i neutru, cu o protecie moderat faa de
importuri i far restricii la export.
Participarea la negocierea de noi Acorduri de Comer Liber i implementarea prevederilor Acordurilor existente.

Activitatea s-a desfurat printr-o relaie de parteneriat i colaborare att cu asociaiile profesionale de profil, ct i cu celelalte
institutii guvernamentale.
In vederea reglementrii pieei produselor agroalimentare, MAPAM a acionat pentru organizarea i funcionarea pieei produselor
agricole i alimentare, statuat prin prevederile Legii privind organizarea i funcionarea pieelor agricole i alimentare nr.73/2002, pentru
crearea organismelor instituionale necesare implementrii Legii nr.73/2002 (Comitetul Interministerial de coordonare), nfiinarea i
autorizarea unui numar de ase organizaii interprofesionale pe produs sau grup de produse (zahr, carne de porc, vie-vin, orz-bere, lapte,
cereale).
Msuri legislative i institutionale de reglementare a pietei produselor agricole si alimentare prin elaborarea si implementarea
legislatiei privind:
-

organizarea pietei cerealelor, si instituirea Sistemului National de Gradare a cerealelor;

organizarea pietei semintelor de consum,
organizarea pietei tutunului,
organizarea pietei viei si vinului ;
organizarea pietei legumelor de camp ;
Legea creditului agricol pentru productie si a pachetului de acte normative secundare pentru aplicarea prevederilor acesteia.
In acelasi timp, MAPAM a fost nevoit sa intervina pe piata produselor agroalimentare in mod deosebit pentru:

pentru reglementarea pietei zaharului, au fost efectuate ajustari ale regimului de import
Reglementarea pietei cerealelor afectata de calamitati pentru asigurarea cantitatilor de grau pentru sectorul de panificatie si a
necesarului de furaje in sectorul de crestere a pasarilor si porcilor;
au fost eliminate taxele vamale la importul de grau de panificatie si cereale destinate furajarii animalelor (porumb, orz, secara);
43

s-a restrictionat exportul de grau, pentru retinerea in tara a productiei interne;

Reglementarea pietei carnii de porc
Interventia asupra regimului de import in acest sector a urmarit reglementarea a doua situatii:

Pentru restabilirea echilibrului pe piata si crearea conditiilor de concurenta normala intre marfa romaneasca si cea importata din
Polonia, a fost instituita temporar o masura de salvgardare, intre 18 iulie si 6 octombrie 2003, constand in majorarea taxei vamale
aplicate la importul sortimentelor de carne de la 20% la 45%
Necesitatea completarii din import a ofertei de carne materie prima pentru industria de procesare, care nu este asigurata in totalitate
din productia interna. In acest scop, au fost eliminate temporar taxele vamale la importul unor sortimente de carne de porc congelata.

Masurile au vizat evitarea cresterii, pe seama platii taxelor vamale de import, a preturilor la consumator, pentru paine, carne si
produse din carne.
In colaborare cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Economiei si Comertului s-a introdus un sistem de monitorizare a
importurilor, din punct de vedere cantitativ si al preturilor, la carne de pasare, carne de porc, porci vii si zahar. Prin acest sistem se urmareste
obtinerea informatiilor de comert exterior imediat dupa realizarea operatiunilor comerciale, ceea ce creeaza premisele pentru interventia
operativa, prin masuri de politica comerciala, pentru corectarea eventualelor disfunctionalitatea pe care importul produselor respective l-ar
putea produce pe piata romaneasca.
In domeniul Acordurilor de Comert Liber obiectivul principal are in vedere crearea cadrului juridic favorabil imbunatatirii conditiilor
de acces al produselor agroalimentare romanesti pe pietele externe si pe aceasta cale, oportunitati sporite pentru dezvoltarea exportului. In
acest sens s-a actionat pentru:
- continuarea procesului de liberalizare a comertului agricol cu UE, prin extinderea nomenclatorului de produse vizat si adancirea
facilitatilor tarifare.
- obtinerea de concesii pentru unele produse agroalimentare de interes la export, prin negocierea si incheierea de noi Acorduri de
Comert Liber (cu Macedonia, Albania, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru).
Astfel, au fost obtinute reduceri sau exceptari de taxe vamale, precum si noi posibilitati de crestere a exportului pe pietele respective
pentru cereale, animale vii, unele categorii de legume si fructe, vin, branzeturi.
44