Academia de Studii Economice din Moldova

Studiul individual
la Economia modială și integrarea europeană
Tema: Identificarea sectoarelor cu potențial de
export ale RM

Racu Sergiu
Grupa: FB-192

A verificat: Larisa Dodu-Gugea

Chișinău 2020
 CUPRINS

Introducere ...............................................................................................................3

1. Identificarea sectoarelor cu potențial de export ale RM...........................................4-5

2. Recomandări tehnice specifice unor sectoare……………………………………..6-7

3. Fructe- Organizarea si infrastructura post-recoltare…………………….…………7-8

4. Vinuri-investiții pentru o piață printețiosă................................................................8-9

5. Analiza SWOT în sectorul secerealilor în RM.........................................................10

Concluzie…………………………………………………………………………..11

Bibliografie…………………………………………………………………………12
 Introduere

În lumea contemporană, un stat nu poate exista desinestătător, nu se poate dezvolta într-o

economie închisă, în special, în cazul unor state cu resurse (atît materiale, cît și umane, financiare,
tehnologice ș.a.) modeste. Statele lumii se află într-o strînsă interacțiune economică și politică.
În lucrarea ce urmează, vom examina un aspect important economic, numit comerțul
internațional, care asigură schimbul de mărfuri și servicii între statele lumii. Comerțul internațional
se realizează prin intermediul a 2 operațiuni cu caracter diametral opus – import și export (de
mărfuri și servicii).
Importul reprezintă totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se introduc într-o
țară mărfuri produse și cumpărate din alte țări.
Exportul reprezintă operație cu caracter comercial, prin care o parte din mărfurile produse,
prelucrate, completate sau reparate într-o țară se vând pe piața altor țări.
Pentru Republica Moldova, relațiile comerciale cu statele lumii reprezintă trepte de
dezvoltare a economiei naționale. Prin intermediul operațiunilor de import statul procură resursele
necesare, în special, resursele de importanță strategică, iar prin intermediul exportului statul va
atrage în ecnomia națională resurse financiare ale altor state, care ar putea fi ulterior folosite pentru
achitarea operațiunilor de import. De aceea, balanța comercială a unui stat importator este în
permanent deficit, volumul resurselor financiare, sustrase din economie va deveni tot mai mare
pînăă la momentul, în care un stat nu va fi capabil să procure resursele de peste hotare.
Exportului îi revine un rol important de echilibrare a balanței comerciale.
Metodele de exportare a unui produs sau a unui bun, ori a informațiilor includ poșta,
livrarea manuală, cu transportul aerian, cu transportul naval, încărcarea pe un site de internet sau
descărcarea de pe un site de internet. Exporturile includ, de asemenea, distribuirea informațiilor
trimise ca e-mail, un atașament de e-mail, fax sau într-o conversație telefonică.

3
 1.Identificarea sectoarelor cu potential de export ale Republica Moldova.

În cadrul acestei analize se ilustrează modificările geografice şi de produs care au survenit

de pe urma liberalizării comerţului ţării. Ca şi alte economii în tranziţie, Moldova a urmat calea de
transformare a unei economii care a fost puternic integrată în sistemul economic şi de comerţ
sovietic la o economie liberă şi deschisă. Evoluţia comerţului extern a Moldovei reflectă calea
parcursă de economia ţării şi şocurile economice, prin care aceasta a trecut.

Tabel 1.1

Sectoarele de export din Republica Moldova.(mil.USD)

2017 2018
I. Animale vii si produse ale regnului animal 47051,49 45519,83
II. Produse ale regnului vegetal 662534,98 686769,75
III. Grasimi si uleiuri de origine animala sau vegetala si produse
ale disocierii lor; grasimi alimentare prelucrate; ceara de origine
animala sau vegetala 53713,39 66852,14
IV. Produse alimentare; bauturi alcoolice, fara alcool otet; tutun 367572,58 368175
V. Produse minerale 28691,41 32147,54
VI. Produse ale industriei chimice sau ale industriilor conexe 98692,63 101757,17
VII. Materiale plastice si articole din acestea; cauciuc si articole
din cauciuc 33414,99 41443,28
VIII. Piei brute [materie prima], piei tabacite, blanuri naturale si
produse din acestea 20850,45 22384,89
IX. Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si articole
din pluta; articole din paie, impletituri de fibre vegetale sau de
nuiele 10520,82 17921,28
X. Pasta de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hirtie si
carton, reciclate din deseuri si maculatura; hirtie, carton
(maculatura si deseuri) si articole din acestea 13172,25 15343,17
XI. Materiale textile si articole din aceste materiale 346693,05 368753,95
XII. Incaltaminte, obiecte de acoperit capul; umbrele de soare;
bastoane; bice; cravase si parti ale acestora; pene si puf prelucrate
si articole din acestea; flori artificiale; articole din par uman 33996,51 36448,18
XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica sau din
materiale similare; produse ceramice; sticla si articole din sticla 42079,66 56284,84
XIV. Perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau
semipretioase, metale placate sau dublate cu metale pretioase si
articole din aceste materiale; imitatii de bijuterii; monede 1214,04 1593,34
XV. Metale comune si articole din metale comune 48312,71 47064,68
XVI. Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora;
aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 389651,23 564499,59
XVII. Vehicule, aeronave, vase si echipamente auxiliare de
transport 41392,65 22153,02

4
 XVIII. Instrumente si aparate optice, fotografice sau
cinematografice, aparate medicoï¿œchirurgicale; ceasornicarie;
instrumente muzicale; parti si accesorii ale acestora 30833,67 31047,94
XXI. Obiecte de arta, de colectie sau antichitati 3,5 127,06
Sursa: Elaborat de autor in baza datelor preluate din https://statbank.statistica.md/ .

Concluzie. In urma analizei acestui tabel am identificat ca la moment Republica Moldova

inregistreaza 19 sectoare principale de export cu potential de crestere. Cele mai dezvoltate si cu
potential de dezvoltare avansat sunt :

1. Exportul de produse ale regnului vegetal;

2. Exportul de masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora; aparate de
inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile;
3. Exportul de Materiale textile si articole din aceste material;

Observam ca unele sectoare au inregistrat diminuari in anul 2018 fata de 2017, cele mai
mari diminuari de export inregistinu-se in sectorul vehiculelor, aeronavelor, vaselor si
echipamentelor auxiliare de transport de la 41392,65 mil.USD la 22153,02 mil.USD.

Problema de prim rang in perioada actuala este exportul, care necesita o abordare mai
concretă şi serioasă. Motivul e ca aceasta este principalul imbold de dezvoltare a economiei
naţionale. Există cateva bariere de reglementare in calea comerţului, care erodează potenţialul de
export al Moldovei in sectoare economice de importanţă majoră. Mediul de reglementare din
Moldova creează bariere neoficiale in calea comerţului, diminuand competitivitatea produselor
agricole. Conform informaţiilor provenite de la unele firme de procesare a produselor agricole,
competitivitatea lor este diminuată din cauza barierelor puse de guvern in calea importurilor unor
inputuri agricole utilizate de producătorii autohtoni, chiar dacă aceste produse nu se produc in ţară.
In plus, fermierii se confruntă cu dificultăţi in obţinerea seminţelor importate, deoarece nu-şi pot
permite cheltuielile de testare şi certifi care a acestora conform standardelor din Moldova şi de
respectare a numeroaselor cerinţe sanitare şi fito-sanitare.

5
 2.Recomandări tehnice specifice unor sectoare.

a) Sectorul horticol (fructe și legume) Producătorii ar trebui să se orienteze către nișe de

produse scumpe pe piața UE/Occidentală – ex. nuci, fructe uscate, fructe de pădure (ex. scorușul,
măcieșul, păducelul). Firmele farmaceutice străine sunt interesate de fructele de pădure din
Moldova, deoarece acestea sunt ecologice. Există deja exemple de succes în acest sens .
De asemenea, fondurile europene și internaționale care vor susține dezvoltarea agriculturii
moldovenești în următoarea perioadă ar trebui să includă un sprijin complementar programelor de
finanțare a înființării culturilor, mai exact pe palierul de investiții în livezi – tehnologie, utilaje,
consultanță, cât și pentru industria prelucrătoare a nucilor, care are premisele unei dezvoltări
puternice în contextul pătrunderii mai accentuate pe piețele europene.
R. Moldova ar trebui să liberalizeze / armonizeze cu țările UE importul și folosirea speciilor
noi de plante. În prezent, fermierii pot primi subvenții pentru plantarea livezilor și viilor numai cu
răsad înregistrat în catalogul oficial. Lista speciilor admise este foarte mică comparativ cu UE și
țările vecine. Testarea și înregistrarea seminţelor pot dura până la doi ani, pe când testarea și
înregistrarea răsadului poate dura până la 5 ani. Toate cheltuielile legate de înregistrarea răsadului
trebuie să fie suportate de către importator/cel care înregistrează

b) Carne. Procesul armonizării legislației europene în acest sector trebuie să continue (în
acest moment mai mult de 75% din legislație este deja armonizată). Provocarea pentru exportul
produselor animaliere în Uniunea Europeană vine din direcția adoptării de facto de către agenții
economici a standardelor europene. Astfel, sunt necesare:
1. Iniţierea consultărilor publice pentru anularea progresivă a standardelor GOST;
2. Crearea unor platforme pentru parteneriate publice-private, adiţionale la instrumentele
de finanţare oferite de UE, pentru sprijinirea financiară a agenţilor economici în particular în
procesul de preluare şi implementare a standardelor europene;
3. Facilitarea unui acces sporit pentru agenţii economici interesaţi de standardele europene,
prin vizualizarea sumarelor acestora, dar şi prin aplicarea unor tarife speciale atractive cu scopul
promovării achiziţionării standardelor de către agenţii economici;
4. Elaborarea unui mecanism ce ar permite monitorizarea procesului de implementare a
standardelor europene, cu accentul pe standardele care sunt obligatorii, fie ca urmare a faptului că
sunt parte a reglementărilor tehnice, sau pentru că entităţile economice s-au obligat să le respecte.
Acest mecanism ar putea să implice laboratoarele, organismele de certificare, inclusiv Agenţia
pentru Protecţia Consumatorului.

c) Vinuri. Necesitatea susținerii producătorilor moldoveni să își se înregistreze producția

ca denumire de origine protejată (DOP) / indicație geografică protejată (IGP). Deocamdată, în
6
Republica Moldova sunt înregistrate DOP doar două mărci de vin și patru IGP.
La nivel european, sistemul de indicaţii geografice este foarte bine reglementat, iar calitatea
produselor cu indicaţii geografice este recunoscută de consumatorii din UE, dat fiind că aceasta
este garantată de nişte organe de stat din ţara de origine. Astfel, aceste certificări conferă plus
valoare acestor produse și ele pot fi vândute la un preţ mai ridicat.
De asemenea, crearea mărcii naționale „Agricultura Ecologică – Republica Moldova”
reprezintă o oportunitate pentru certificare în agricultură ecologică a multor producători moldoveni
care îndeplinesc condițiile necesare. Aceasta ar conferi valoare adăugată la export pe piața
europeană, în special în sectoarele cu înaltă valoare în care producătorii moldoveni sunt
competitive (fructe, legume, vinuri) etc.

Motivele pentru slaba prezență a vinurilor moldovenești pe piața europeană Până în 2006,
sectorul vinicol moldovenesc s-a bazat pe exportul în Federaţia Rusă de vin de calitate inferioară,
semidulce şi ieftin, numărul consumatorilor în această ţară, precum şi în alte state din CSI fiind în
creştere. Vinurile de calitate mai bună şi potrivite gusturilor consumatorilor din UE au constituit o
mică parte a sectorului vinicol din Republica Moldova.
În 2012 s-a reformat legislația care reglementa sectorul vitivinicol, intrând în vigoare în
februarie 2013. Noua lege cadru a vinului a armonizat reglementările naționale ale sectorului cu
cele ale Uniunii Europene și cu standardele internaționale în vigoare. De exemplu, au fost adoptate
norme de etichetare clare și proceduri mai eficiente de evaluare a calității. Numeroase practici
legislative costisitoare și greoaie, cum ar fi procedura de acordare a licențelor, au fost eliminate.
În acest moment, problemele ce ţin de furnizarea vinului moldovenesc pe pieţele din UE
nu sunt legate de respectarea reglementărilor specifice fitosanitare, cât de specificul producției
(vinurile moldovenești sunt mai dulci, nu corespund gusturilor europene care preferă vinurile mai
seci), de lipsa competitivității în privința prețurilor, de concurența semnificativă din partea altor
regiuni (UE şi non-UE).

3.Fructe- organizarea si infrastructura post-recoltare.

Studiile Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură au demonstrat că,

luând în considerare o întreagă serie de indicatori (în primul rând legați de structura costurilor de
producție), avantajele competitive de comerț internațional ale Republicii Moldova se află în
producția culturilor agricole cu valoare însemnată – fructe și legume (în special mere, struguri de
masă, nuci, roșii) – care se cultivă cu predilecție în condiții optime în exploatații agricole mici,
precum sunt cele ale Moldovei.
Peste 80% din suprafața cultivată în Republica Moldova este acoperită de culturi cu
valoare scăzută (cum ar fi cereale, plante oleaginoase, sfeclă de zahăr și culturi furajere), în timp
7
ce fructele și legumele ocupă mai puțin de 20%, chiar dacă condiţiile pedo-climatice sunt foarte
bune. Suprafaţa totală a plantaţiilor de fructe şi nuci este de 125,3 mii ha, inclusiv 116,6 mii hectare
de pomi fructiferi, 8,2 mii hectare de nuci, şi 0,5 mii hectare de arbuşti cu fructe de pădure, care
împreună constituie circa 6.5% din suprafaţa terenurilor agricole. Fructele principale plantate sunt
merele, acoperind aproximativ 65 000 hectare, urmate de sâmburoase, 40 000 hectare în mare
măsură prune şi cireşi.
R. Moldova produce anual aproximativ 1 milion de tone de fructe şi legume, iar Ministerul
Agriculturii estimează că până în anul 2020 această cantitate poate fi dublată. 80% din producția
horticolă (fructe și legume atât proaspete, cât și congelate, uscate, procesate, nuci) provin din
gospodăriile individuale și din exploatațiile de semi-subzistență (mai mici de 10 ha). Dintre
acestea, datele statistice arată că la nivel agregat, în 2013, o covârșitoare proporție de 97,1% din
volumul producției, în valoare de 106 milioane dolari, a fost exportată pe piața CSI, doar 2,5%
mergând către țările UE. Doar anul trecut s-au exportat în Rusia 180 000 de tone de mere din cele
200 000, cât au totalizat exporturile.
Din totalul producției de fructe, aproximativ jumătate se consumă pe piața internă, cealaltă
jumătate se exportă către Rusia, și mai puțin de 5% din volume merg către alte țări (Uniunea
Europeană). Aproximativ 45% din volumul total de fructe este prelucrat. Fructele şi legumele
principale prelucrate sunt roşiile de câmp şi merele, care sunt transformate în pastă de tomate,
piureuri pentru copii, gemuri, conserve. Mai mult de 90% din producția prelucrată este destinată
exportului, dar și acesta este orientat către piața CSI.
În 2013 Republica Moldova a produs 416.000 tone de fructe în stare proaspătă, dintre care
consumul intern a fost de 194.843 tone, export către Federația Rusă - 200.354 tone, exporturi către
alte țări fiind de 20.803 tone.

4.Vinuri- Investitii pentru o piata pretentioasa.

Republica Moldova are o industrie a vinului bine dezvoltată, cu tradiție. Viile acoperă circa
139,9 mii hectare din suprafața țării, cea mai mare parte fiind în proprietate privată. În prezent,
191 de fabrici de vin dețin licențe de producție și produc 20 - 25 milioane de decalitri de vinuri în
vrac.
Astfel, Republica Moldova se clasează printre primele 10 țări producătoare și exportatoare
de vinuri din lume. Ponderea vinurilor în exportul total al Moldovei a fost 25% în anul 2004 şi
35% în anul 2005, cu o scădere ulterioară la 13% în 2007 şi 11% în 2011.
Această scădere bruscă după 2006 a fost cauzată de faptul că, din punct de vedere istoric,
Rusia a fost dintotdeauna piaţa-cheie pentru exportul vinului moldovenesc, iar procesul de
europenizare și ieșire din sfera de influență a ”tutorelui” aflat aproape în poziție de monopson1 a
8
generat repetate sancțiuni economice în acest sector, sub forma embargourilor la importul vinurilor
moldovenești.
Primul embargou din partea Rusiei a survenit în 2006, se pare din cauza divergențelor între
Chișinău și Moscova pe dosarul transnistrean. Atunci producătorii moldoveni au pierdut
aproximativ 105 milioane de dolari, iar producția pe plan național a fost redusă considerabil. La
acel moment, interdicția a reprezentat un semnal de alarmă pentru vitivinicultori, forțându-i să
caute alte piețe de desfacere - exporturile de vin au crescut cu aproximativ 10% în țări precum
Japonia și China. Un raport oficial afirma la acel moment că „fabricile de vin importante au fost
supuse unui proces de restructurare dureros fiind nevoite să dezvolte produse potrivite pentru
piețele occidentale”.
Au mai urmat embargouri de scurtă durată în 2009 și 2011. Cu toate acestea, Rusia a rămas
partenerul comercial numărul unu (urmată de Belarus și Ucraina) până în septembrie 2013. Atunci,
cu două luni înainte de summit-ul de la Vilnius al Parteneriatului Estic, în cadrul căruia R. Moldova
a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a interzis total importurile de vin din
Republica Moldova. În decembrie 2013, ministrul Agriculturii Vasile Bumacov estima sumele
pierdute în acest răstimp la 20 de milioane de dolari (potrivit ministrului, mare parte din această
sumă reprezenta contravaloarea vinurilor spumante moldovenești care se consumă în timpul
sărbătorilor de iarnă).

9
 5. Analiza SWOT în sectorul cerealelor in RM.

Figura 5.1

Sursa: Preluata de pe https://unctad.org/

10
 Concluzie

Cerințele la exportul produselor moldovenești către țările CSI sunt indubitabil mai scăzute
decât cele ale UE, ceea ce va face ca Republica Moldova să își mențină colaborarea economică cu
acest spațiu, cu care producătorii moldoveni sunt mult mai familiarizați (de exemplu, în luna
august 2014 exporturile de mere moldovenești către Belarus au crescut de 24 de ori, iar cele de
prune de șase ori, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut). De asemenea, în acest moment
au loc eforturi diplomatice intense de a găsi piețe de desfacere mai puțin tradiționale pentru R.
Moldova, cum ar fi India sau țările din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, este cert faptul că
adevăratul rezervor de potențial de creștere a agriculturii în special și de dezvoltare economică în
perioada ce va urma va veni din direcția Uniunii Europene.

Un stat nu poate exista desinestătător, nu se poate dezvolta într-o economie închisă, în

special, în cazul unor state cu resurse (atît materiale, cît și umane, financiare, tehnologice ș.a.)
modeste. Statele lumii se află într-o strînsă interacțiune economică și politică.
Pentru Republica Moldova, relațiile comerciale cu statele lumii reprezintă trepte de
dezvoltare a economiei naționale. Prin intermediul operațiunilor de import statul procură resursele
necesare, în special, resursele de importanță strategică, iar prin intermediul exportului statul va
atrage în ecnomia națională resurse financiare ale altor state, care ar putea fi ulterior folosite pentru
achitarea operațiunilor de import. De aceea, balanța comercială a unui stat importator este în
permanent deficit, volumul resurselor financiare, sustrase din economie va deveni tot mai mare
pînăă la momentul, în care un stat nu va fi capabil să procure resursele de peste hotare. Exportului
îi revine un rol important de echilibrare a balanței comerciale.

11
 BIBLIOGRAFIE

1. MEGA. Analiza creșterii economice în Moldova – nr.1 – 2009.

2. MEGA. Analiza creșterii economice în Moldova – nr.2 – 2009.
3. Expert-Grup. Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea
Europeană: Fezabilitatea, perspectivele şi impactul potenţial.
4. Biroul Național de Statistică // statistica.md.
5. Banca Națională a Moldovei // bnm.md.
6. Adept, Expert-Grup. Planul de acțiuni: Uniunea Europeană – Republica Moldova.
Ghid. 7. Programul de asistență pentru fermieri privați. Potențialul de export al produselor
agricole și alimentare autohtone.
8. Organizația de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor din Moldova //
http://www.miepo.md/.
9. Situaţia importului şi exportului la fructe şi legume în Moldova – 2007-2008.
10. http://www.reintegrarea.gov.md/index1_1.php?control_rom=1&id=55.
11. Alex Oprunenco. Comerțul extern deficitar. //
http://www.expertgrup.org/?go=news&n=82&nt=4.
12. http://www.expert-grup.org/?go=news&n=73&nt=4.
13. Transportul de mărfuri – cel mai sensibil faţă de şocurile externe. //
http://www.expertgrup.org/?go=news&n=69&nt=4.
14. Alex Oprunenco. Comerțul extern o convalescență timidă. //
http://www.expertgrup.org/?go=news&n=117&nt=4.

15. https://statbank.statistica.md/

16. https://unctad.org/

12