MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
I.P CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE
CATEDRA FINANȚE

STUDIU INDIVIDUAL LA TEORIA ECONOMICĂ II

IMPORTURILE REALIZATE DE RM IN ANII 2000 -

2016

A elaborat:
eleva grupei IPF 2105G,
Parascovia SIRGHI

A verificat:
Adelina MISTREANU

Chișinău- 2023
 CUPRINS

INTRODUCERE……………….…………………………………...……………………. 3
Capitolul I. DEZVOLTAREA ȘI PROGRESUL IMPORTULUI REALIZAT DE RM IN
ANII 2000-2016…………………………………………………………………………… 4
1.1. Ce este importul? ………………..…………..……………………………………….. 4
1.2. Bunuri importate………………………………………………………………………. 4
1.3. Importul din anii 2000-2013…………………………………………………………… 4
1.4. Taxele și alte plăti la import…………………………………………………………… 6
1.4.1. Taxa vamala…………………………………………………………………. 7
1.4.2. TVA…………………………………………………………………………. 7
1.4.3. Accizele……………………………………………………………………… 7
1.5. Lista documentelor și a datelor pentru import………………………………………… 8
Capitolul II. IMPORTUL RM DIN ANII 2000-1016 ABORDAT PRIN DATE
STATISTICE…………………………………………………………………………….. 9
2.1. Factorul geografic a importului realizat de RM……………………………………… 9
2.2. Structura și evoluția importului……………………………………………………… 11
2.2.1. Structura și analiza importului pe grupe de țări și in țările UE……………… 11
2.2.2. Evoluția importului prin indici valorici………………………………………12
2.2.3. Structura importului după transport ………………………………………….12
2.3. Mărfurile importate din UE in anii 2013-14-15………………………………………13
2.4. Studii de caz………………………………………………………………………….. 14
Bibliografie……………………………………………………………………………….. 16

2
 Introducere

Scopul prezentului document este de a realiza analiza importului Republicii Moldova

in anii 2000-2016 în contextul dezvoltării umane, deoarece atât importul , cat si exportul
reprezinta doua dintre principalele componente ale comertului international, fiind o tema
actuala in comerțul RM.
Obiectul investigat îl constituie importul realizat de RM in anii 2000-2016, drept baza
informațională servind acte normative și legi cu privire la importul realizat de RM.
La aceasta treapta informațională, putem acumula cunoștințe largi in domeniul
economic, și anume in sectorul importurilor realizate de RM in anii 2000-2016. Acest fapt
constituie un motiv in plus de a parcuge atent materialul, astfel studiind comerțul țării. In
acest mod vom rămâne cu mari cunoștințe despre comerțul (importul) Republicii Moldova.
Obiectivele urmărite in cadrul studiului:
• Prezentarea importului a RM;
• Abordarea temei studiului cu ajutorul imaginilor, graficelor, tabelelor, datelor
statistice;
• Prezentarea principalelor teorii ce indica progresul și dezvoltarea importului in RM.
In primul capitol va fi prezentată partea teoretica a temei studiate(importul). In acest
capitol va fi realizată o apreciere critica a importului, in care vor fi prezentate teorii , indicând
dezvoltarea și progresul adus de cercetările recente. Aceasta parte a referatului oferă
posibilitatea de a gândi critic candidatului, astfel exprimându-și propriul sau punct de vedere.
In al doilea capitol va fi reprezentata partea aplicată, care va conține studii de caz, date
statistice, indicatori ai temei studiate. In acest capitol vor fi prezentate și tabele, scheme, figuri
care vor face mai înțeles subiectul abordat, fiind o baza informațională.

3
I. Dezvoltarea și progresul importului realizat de Rm in
anii 2000-2016
1.1. Ce este importul?
Importul reprezinta actiunea prin care un bun sau un serviciu produs intr-o tara a
fost transportat si/sau folosit in alta tara.
O tara este nevoita sa importe bunuri sau servicii pe care industriile sale interne nu le
poate produce la fel de eficient sau ieftin ca tara exportatoare. De asemenea, tarile pot
importa materii prime sau marfuri care nu sunt inaccesibile in interiorul granitelor proprii.
De exemplu, multe tari sunt nevoite sa importe petrol, deoarece nu il pot produce pe plan
intern sau nu pot produce suficient pentru satisfacerea cererii.
1.2. Bunuri importate
Petrol rafinat și uleiuri obținute din minerale bituminoase; Medicamente; Autoturisme și
alte autovehicule, inclusiv mașini de curse și tractoare; Sârmă, cablu și alți conductori
izolați;Instrumente optice, fotografice, cinematografice;
instecticide, rodenticide, erbicide și produse similare; Aparate electrice pentru comutarea
sau protejarea circuitelor electrice (comutatoare, relee, siguranțe etc.); Mașini
automate de prelucrare a datelor; Produse chimice; Altele
1.3. Importul din anii 2000-2013
În funcţie de rolul bunurilor în lanţul valoric
al producţiei (bunuri de capital, bunuri
intermediare, bunuri de consum final),
mărfurile importate în 2000 au constat
preponderent din bunuri intermediare,
utilizate la fabricarea altor bunuri (45.9) şi
într-o măsură mai mică din bunuri de
consum (29.1) şi bunuri de (11.8)
Diagrama 1.1.Structura importurilor de bunuri pe categoriile majore din Sistemul
conturilor naționale, 2000
Sursa: calculat in baza datelor BNS
Potrivit datelor BNS, în anul 2010, principalii furnizori de mărfuri pentru
Republica Moldova au fost România, Ucraina, Rusia, Germania, Italia, China, Turcia,
Polonia, Belarus, Ungaria, cota lor cumulativă atingând 78.2 la sută.

4
Astfel, importurile din România, majorându-se cu 16.2 la sută au atins 626.89 mil. USD,
principalele categorii de mărfuri importate fiind: uleiuri din petrol sau din minerale
bituminoase în valoare de 193.47 mil. USD; maşini şi aparate – 121.71 mil. USD (din
care fire, cabluri şi alte conductoare electrice – 39.57 mil. USD; piese izolante – 20.31
mil. USD); produse ale industriei chimice – 55.35 mil. USD, materiale plastice şi articole
din acestea – 30.81 mil. USD.
Din Ucraina s-au importat bunuri în valoare totală de 608.71 mil. USD, înregistrând o
majorare cu 16.5 la sută comparativ cu anul 2009. Categoriile principale de bunuri
importate au fost: produsele agro- alimentare care au însumat 183.59 mil. USD sau 30.2
la sută din totalul importurilor din această ţară; uleiuri din petrol sau din minerale
bituminoase – 80.86 mil. USD, a căror valoare a crescut cu 77.9 la sută comparativ cu
anul precedent; fontă, fier, oţel şi articole din acestea – 69.78 mil. USD; maşini şi aparate
– 45.91 mil. USD.
Importurile din Rusia au constituit în perioada de raportare 561.97 mil. USD, din care
57.7 la sută revin importurilor de gaz de sondă şi alte hidrocarburi gazoase – 324.32 mil.
USD. Alte categorii de mărfuri importate au fost: produse agroalimentare – 64.64 mil.
USD; produse ale industriei chimice – 41.06 mil. USD; maşini şi aparate – 32.72 mil.
USD.
Faţă de anul 2009, se constată o majorare a importurilor din Germania, cu 20.4 la sută,
totalizând 278.91 mil. USD. Această majorare a fost determinată de creşterea importurilor
de: maşini şi aparate – cu 28.4 la sută, însumând 69.64 mil. USD; vehicule terestre – cu
32.2 la sută (61.36 mil. USD); produse ale industriei chimice, în valoare de 37.83 mil.
USD.
Din Italia s-au importat mărfuri în valoare de 217.44 mil. USD, cu 16.9 la sută mai mult
comparativ cu anul precedent. În special s-au importat materiale textile şi articole din
acestea în valoare de 65.66 mil. USD; aparate şi dispozitive mecanice – 37.48 mil. USD;
medicamente – 22.68 mil. USD.
În structura importurilor pe categorii de bunuri, ponderea majoră – 20.9 la sută – revine
produselor minerale, valoarea acestora fiind de 807.09 mil. USD, din care importurile de
uleiuri din petrol şi minerale bituminoase au însumat 417.14 mil. USD, iar cele de gaz de
sondă şi alte hidrocarburi gazoase – 340.40 mil. USD.
Alte categorii de mărfuri importate în anul 2010 au fost: produse agroalimentare în valoare
de 591.54 mil. USD; maşini şi aparate – 576.47 mil. USD; produse ale industriei chimice
– 404.33 mil. USD; materii textile şi articole din acestea – 282.33 mil. USD; vehicule
5
terestre – 196.30 mil. USD; materiale plastice şi articole din acestea – 171.73 mil. USD;
fontă, fier şi articole din acestea – 167.21 mil. USD.

Diagrama 1.2..Importul de bunuri pe principalele Secțiuni, 2010 (sursa BNS)

o Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil.
dolari SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu
41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au
fost Ucraina, România și Rusia. În anul 2008, valoarea totală a importurilor
Republicii Moldova din România a fost de 449 milioane dolari.
o În anul 2013, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia
- 980 milioane dolari, România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane dolari,
Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari, Iran - 4,1 milioane
dolari.

Figura 1.1.Importul RM jn 2013 (sursa:BNS)

1.4. Taxele și alte plăți la import
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import
şi sînt aplicate măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă
circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone
după acordarea liberului de vamă.
6
 La trecerea frontierii vamale a bunurilor coform legislației în vigoare sunt percepute,
drepturile de import ținând cont de procedura inițiată de import/export. Astfel, sunt
percepute următoarele drepturi de import:
1) taxa vamală;
2) taxa pe valoarea adăugată;
3) accizele;
4) taxa pentru proceduri vamale;
5) alte sume prevăzute de legislație.
1.4.1. Taxa vamala
La importul mărfurilor în ţară se aplică taxe vamale. Acestea variază între 0 şi 15 procente.
Media simplă a tarifului în Republica Moldova este de 6,75%, în timp ce ponderea
tarifului în comerţ (calculată conform situaţiei din 2000) este de 4,8 la sută. Media
tarifului aplicat în Republica Moldova poate fi considerată mai mică, întrucît circa
50% din import revine CSI şi Romîniei, în cazul cărora acesta nu este supus
taxelor. Totodată, utilajul şi materia primă sînt scutite de taxe vamale. În
Republica Moldova se aplică o taxă de 0,25% din valoarea în vamă a mărfurilor
importate pentru efectuarea procedurilor vamale.
❖ Modul de introducere, plasare sub regim vamal de import a mijloacelor de
transport menționate şi de beneficiere de facilitatea fiscală respectivă este stabilit
de Guvern.
1.4.2. TVA
La importul mărfurilor se aplică T.V.A. în mărime de 20% din valoarea impozabilă a
mărfurilor (cota standard). Pentru unele categorii de mărfuri este stabilită o cotă redusă în
mărime de 8%. In mai multe situații, mărfurile sînt scutite de T.V.A..
➢ 8%- la pâine și la produsele de panificație,la laptele și produsele lactate livrate pe
teritoriul RM, cu excepția produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de
TVA.
➢ 5%- la gazele naturale și gazele lichefiate, atat la cele importate, cât sj la cele livate
pe teritoriul RM.
➢ Cota zero- la mărfurile și serviciile livrate in conformitate cu ART.104 al codului
fiscal.
1.4.3. Accizele

7
La vămuirea (devamarea) unui autovehicul în Republica Moldova, se percepe achitarea
accizelor care diferă în funcție de tipul motorului, de capacitatea cilindrică și anul de
fabricaţie a mașinii.
o Vehiculele cu sistem de propulsie plug-in-hybrid (care pot fi încărcate de la priză,
cota accizului se micșorează cu 50%
o Metode la planul cu motor full-hybrid, au cota accizului micșorată cu 25%;
o Pentru autoturismele cu sistem micro-hybrid şi mild-hybrid, cota accizului nu se
schimba;
o Pentru autoturismele cu motor 100% electric , nu se percep accize la import.
În Republica Moldova automobilele de lux sunt acelea ce au o valoare în vamă de peste
600 mii lei. Pentru automobilele de lux adițional se percepe un acciz suplimentar.
Suma accizului unic pentru auto de epoca:
• De la 30 ani până la 39 ani inclusiv - 40mii lei
• De la 40 ani până la 49 ani inclusiv - 50mii lei
• De la 50 ani și mai mult - 20mii lei
1.5. Lista documentelor și a datelor pentru import
Lista documentelor pentru import (eliberare pentru con- sum intern), prezentate
declarantului/brokerului:
1. Certificatul de înregistrare a persoanei juridice la organ- ele vamale (de acreditare);
2. Contractul de activitate economică externă cu anexele şi specificaţiile corespunzătoare;
3. Documentele de transport: factura, scrisoarea de tră- sură, factura de expediţie, CMR,
bonul de casă, factura de vânzare, copia facturii;
4. Documentul aferent livrării;
5. Actul de transfer în custodie sigură;
6. Contractul de transport, cererea de transport, factura de transport, certificatul de
finalizare, certificatul privind cheltuieli de transport şi alte documente;
7. Copia ordinului de plată (cu condiţia achitării în avans în mărime de 50%/100%);
8. Procura persoanei autorizate care reprezintă interesele persoanei juridice în organele
vamale.

8
 II. Importul RM din anii 2000-2016 abordat prin
date statistice
2.1. Factorul geografic a importul realizat de RM
Tabel 2.1.
Orientarea geografică a comerțului in anul 2000
Import %

Comunitatea statelor independente, total 33,5

Din care: Rusia 15,4
Ucraina 13,5
Belarus 4,1
Uniunea Europeană, total 29,1
Din care: Germania 10,4
Italia 6
Europa Centrala și de Est 24,47
România 15,4
Alte tari: 12,93
SUA 6,2
Sursa: elaborat de autor jn baza datelor din Departamentul Statistica și Sociologie
• La import situaţia rămîne aceeaşi: Comunitatea Statelor Independente (33,5%),
urmată de piaţa Uniunii Europene (29,1%) şi cea a Europei Centrale şi de Est
(24,47%)
• Cele expuse mai sus atestă faptul că, deşi indispensabilă dezvoltării economice,
activitatea comercială este limitată, iar importul atinge o rată impresionantă

Diagrama 2.1Importul de bunuri, pe zone geografice (mil. USD) 2000-2010(sursa:BNS)

9
 Tabelul 2.2.
Principalele ţări în efectuarea importurilor (preţuri CIF)
2001 2002 2003 2004 2005
Mil. USD
Total 892.24 1037.99 1402.35 1768.52 2292.24
Din care:
Ucraina 160.38 217.43 325.12 461.48 534.19
România 116.76 122.46 161.02 228.40 362.31
Rusia 138.70 159.25 217.45 243.89 303.41
Germania 92.12 90.14 136.20 160.38 173.64
Italia 56.38 74.85 95.05 109.56 124.64
Belarus 39.04 38.84 49.77 65.37 84.72
Turcia 18.81 27.65 39.24 59.79 81.42
Polonia 18.53 24.42 43.22 50.36 77.82
Franţa 20.67 18.23 24.34 37.23 47.21
Bulgaria 22.19 26.45 40.72 38.43 41.85
Ungaria 22.75 21.82 25.22 32.75 41.29
China 2.54 3.75 6.14 13.02 37.75
Belgia 13.12 14.76 19.65 22.93 35.78
Austria 13.99 13.47 18.08 23.21 35.58

Sursa: elaborat de autor in vaza informaților BNS, selecţii la import după principiul
ţării de livrare

Figura 2.1. Cifra de afaceri in import 2000-2016 (sursa: BNM)

10
 2.2. Structura și evoluția importului
2.2.1. Structura și analiza importului pe grupe de țări și in țările
UE

Figura 2.2. Structura importurilor pe principalele tari partenere (sursa:BNS)

Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2016, comparativ cu anul 2015,
relevă creșterea importurilor din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%),
Germania (+23,4%), Italia (+18,0%), Federația Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia
(+11,9%), Franța (+25,3%), Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%),
Bulgaria (+28,6%), Vietnam (de 1,7 ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%),
Spania (+21,6%), Japonia (+33,4%), Belgia (+25,5%), Austria (+8,9%), Grecia (+30,7%),
Slovacia (+32,8%), Coreea de Sud (+21,7%), India (+19,8%), Olanda (+10,0%) și
Taiwan, provincie a Chinei (+26,2%), care a favorizat majorarea pe total importuri cu
19,7%.
În același timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
(-7,9%), Israel (-21,2%), Hong Kong RAS a Chinei (-70,4%) și Lituania (-13,0%).

Figura 2.3.Evoluția lunară a importurilor de mărfuri( sursa: BNS)

11
Figura 2.4. Evoluția importurilor RM pe grupe de țări,% (sursa:BNS)
Importurile in Republica Moldova in 2015 relevă micșorarea livrărilor din Uniunea
Europeană (cu 24%) și din CSI (cu 30%). Această evoluție a fost influențată de deprecierea
monedei naționale care a dus la scumpirea produselor de import și scăderea cererii interne.
La moment importurile din CSI au o pondere de 26% din total importurile, iar importurile
din UE ocupă 49% din total importurile in Republica Moldova. Deci, după destinație
geografică importul este diversificat.
După structura importurilor, putem deduce o concluzie, că Uniunea Europeană este
importantă din persspectiva importurilor de materie primă necesare companiilor industrial
autohtone, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra producției și exportul.

Figura 2.5.Structura importurilor pe grupe de țări(sursa:BNS)

➢ Importurile de bunuri înregistrate în statistica vamală s-au majorat cu 17.6 la sută,
în particular majorându-se importurile din Uniunea Europeană – cu 20.9%.
2.2.2. Evoluția importurilor prin indicii valorici

12
 Figura 2.6. Evoluția indicilor valorici ai importurilor (sursa:BNS)
Majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport
rutier (83,4% în total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,6%), maritim
(2,8%) și aerian (2,7%), iar instalațiilor fixe de transport le-a revenit o cotă de 4,7% în
total importuri.
2.2.3. Structura importului după transport

Figura 2.7. Structura importurilor după modul de transport (sursa BNS)

Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-28) s-au cifrat la 2389,1 mil. dolari
SUA (cu 21,1% mai mult față de anul 2016), deținând o pondere de 49,4% în total importuri
(49,1% - în anul 2016).
Importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de 1206,1 mil. dolari SUA
(cu 17,4% mai mare decât în anul 2016), care echivalează cu o cotă de 25,0% în total
importuri (25,6% - în anul 2016).
2.3. Mărfurile importate din UE in anii 2013-14-15

13
 Tabel 2.3.
Top-6 grupe de mărfuri importate din țările Uniunii Europene in 2013, 2014, 2015
conform clasificării standard de comerț internațional, mill Dolari SUA
Cod Denumirea grupei de mărfuri 2013 2014 2015
CSI
0-9 IMPORT-total 2472111,6 2567695,4 1954156,0
33 Petrol, produse petroliere și 447808,3 494037,9 321911,1
produse înrudite
77 Mașini și aparate electrice si 210885,9 178844,0 157353,0
părți ale acestora
54 Produse medicinale Și 164170,4 182518,3 127949,0
farmaceutice
78 Vehicule rutiere 171502,7 177238,2 118084,3
65 Fire, țesături, articole textile 144137,8 137110,4 110179,3
necuprinse in alta parte și
produse conexe
74 Mașini și aparate industriale cu 106673,9 104998,0 82771,9
aplicații generale, părți si piete
detașate ale acestor masini
Sursa: elaborată de autor pe baza datelor Biroului național de Statistica
Un argument în favoarea creşterii puternice a importurilor ar fi model de succes a
dezvoltarii ţărilor emergente, care aduce un dezechilibru comercial prin majorarea cotei
„importurilor de dezvoltare” aşa ca echipamente, tehnologii. Acestea din urmă provoacă
dezechilibre pe termen scurt, însă, în viziune îndelungată, propulsează creșterea economică
şi conduc la vitalizarea producției, cu efecte benefice.
Într-o perspectivă pozitivă, pentru a diminua riscurile unor şocuri comerciale eventuale și
pentru a consolida o poziție pe piața UE, Republica Moldova trebuie să tindă spre asigurarea
unei oferte competitive sub aspect preţ-calitate, susținută de politici inteligente şi activități
pro-active şi eficiente de marketing, dar şi de investiţii serioase în asigurarea conformităţii
sub aspect tehnic şi competitivității adecvate a produselor autohtone destinate spre export.
2.4. Studii de caz
Studiu de caz 1:
Să admitem că pe teritoriul Moldovei prețul de piață al cartofilor este de 4 lei. În portal
ultimul import de cartofi poate fi stabilit la prețul de 15 lei, și drepturile de import pot fi
14
calculate de la prețul de 15 lei (pentru persoanele fizice care dețin gospodării pe malul stîng
și livrează propria producție pe malul drept). Prețurile la această categorie de marfă din start
vor fi majorate decât cele de pe piețele autorizate din Moldova. Acesta este primul efect
negativ asupra producătorilor din gos- podăriile de pe malul stîng. Producătorul producției
proprii încă nu a ajuns cu marfa pe piețele autorizate, dar deja a achitat impozitul. Următorul
impact negativ este reflectat în prețul comercial real: persoana e pusă în situația de a vinde
produsele sub sinecostul lor, deoarece prețurile mărfii nu pot concura cu cele de pe piață. A
reveni cu marfa nelivrată pe malul drept înapoi pe malul stîng ar însemna achitarea
drepturilor de import pe malul stîng, plus la toate sunt necesare documente de proveniență
a mărfii, adică de procurare.
Studiu de caz 2:
Entitatea economică „X” din Moldova a importat de la entitatea economică „Z” din
România marfă în valoare de 5000 EURO, condiții de livrare EXW, prețul serviciilor de
transport 120 EURO. Cursul oficial al BNM la data importului constituia 20,5856 lei pentru
1 EURO. Procedurile vamale conform legii cu privire la tariful vamal constituie 0,4%. Dat
fiind faptul că entitatea economică „X” a prezentat certifcatul EUR1, taxa vamală nu se
calculează. valoarea statistică în vamă este formată din prețul bunurilor de la furnizor
conform documentelor de însoțire și valoarea cheltuielilor de transport. Ulterior drept bază
impozabilă cu TvA va servi: valoarea mărfii importate, inclusiv cheltuielile de transport,
proceduri vamale, taxa vamală și accizele (dacă sunt calculate conform legii). În situația
prezentată de mai sus se constată că: valoarea mărfii importate evaluată în lei la curs BNM
la data devamării este 102 928 lei/ 4957,61 euro; serviciile de transport - 2470,27 lei/ 122,03
euro; procedurile vamale - 421,59 lei / 20,81 euro, TvA – 21 163,97 lei/ 1045,51 euro Astfel,
în Declarața vamală drepturile de import se vor repartiza în modul următor:
• 010 – procedurile vamale - 421,59 lei/ 20,81 euro
• 020 – taxa vamală – în situația prezentată entitatea dispune de certificatul EUR1, fiind
scutită de taxa vamală
• 028- accizele se aplică doar pentru marfă accizată
• 030 – taxa pe valoare adăugată - 21163,97 lei / 1045,51 euro

15
 Bibliografie
I. Legi și acte normative
1.1. Legea Republicii Moldova cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi
tranzitului de mărfuri strategice Nr. 1163 din 26-07-2000; Publicat: 27-10-2000 în
Monitorul Oficial Nr. 137-138 art. 970
II. Webografie
2.1.Biroul Național de Statistica(comerț exterior)
https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/19
2.2. Banca Naționala a Moldovei ( Balanța de plăți a RM)
https://www.bnm.md/files/import/index_11326.pdf
2.3.https://dhl.md/informatie-vamala-pentru-persoane-fizice/
2.4. https://monitorul.fisc.md/catalog/tematic/import_/
2.5. https://trade.gov.md/ro/articles/titlul-ro
2.6.https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_780_1.pd
f

16