MDED Evolutie Economie Raport Lunar 2023 11

Ministerul Dezvoltării
Economice și Digitalizării
Raport lunar privind evoluția

social-economică a Republicii
Moldova
CONFORM DATELOR DISPONIBILE LA 31.12.2023
Chișinău 2023
Raport lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova
Cuprins
Sumar executiv 2
1. Sectorul real 5
1.1. Produsul Intern Brut ........................................................................................................................................... 5
1.2. Industria ................................................................................................................................................................... 7
1.3. Agricultura .............................................................................................................................................................. 9
1.4. Transport .............................................................................................................................................................. 10
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii ......................................................................................................... 12
1.6. Investiții în active imobilizate ...................................................................................................................... 14
2. Sectorul monetar 17
2.1. Inflația .................................................................................................................................................................... 17
2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară .............................................................................................................. 19
2.3. Indicatorii monetari ......................................................................................................................................... 20
3. Finanțe publice 23
3.1. Bugetul public național ................................................................................................................................... 23
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern.................................................................................................... 25
4. Sectorul extern 26
4.1. Balanța de plăți externe .................................................................................................................................. 26
4.2. Comerțul internațional cu mărfuri ............................................................................................................. 31
5. Sectorul social 39
5.1. Piața muncii ......................................................................................................................................................... 39
5.2. Remunerarea muncii ........................................................................................................................................ 41
5.3. Veniturile și cheltuielile populației............................................................................................................. 42
1
Sumar executiv
Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat cu 0,4% în 9 luni 2023. Consecințele crizelor multiple
care au influențat economia în anul precedent menține în descreștere activitatea economică. Printre
sectoarele economice care au influențat cel mai negativ evoluția PIB se enumeră: comerț intern,
valoarea adăugată brută a căruia s-a diminuat cu 11%, industria prelucrătoare (-7,7%), construcții
(-8,6%) și sectorul energetic (-23%). Totuși, unele activități economice au fost în creștere în ianuarie-
septembrie: agricultura (+6,2%), servicii de sănătate și asistență socială (+14%), informații și
comunicații (+10,7%), învățământ (+2,6%), servicii de cazare și alimentație publică (+24,6%) etc. Pe
partea de utilizări, diminuarea PIB a fost influențată în cea mai mare măsură de impactul negativ
generat de consum, care s-a diminuat cu 3,5%, și de investiții (-3,8%), iar exportul net a avut un
impact pozitiv, argumentat de creșterea cu 2,4% a volumului exporturilor de bunuri și servicii
corelată cu o diminuare de 5,5% a volumului importurilor de bunuri și servicii.
Cererea externă anemică, consecințele crizei energetice, războiul din țara vecină sunt factorii
de bază ce continuă să afecteze sectorul industrial. În ianuarie-octombrie 2023 sectorul
industrial a descrescut cu 3,9% față de aceeași perioadă din anul 2022. Industria prelucrătoare este
ramura cea mai afectată de conflictul din regiune și conjunctura externă, descreșterea căreia (-5,4%)
a produs cel mai mare impact negativ asupra sectorului industrial. Totuși, sunt semnale de
îmbunătățire a situației, astfel încât începând cu luna septembrie industria a revenit pe o traiectorie
pozitivă, fapt ce se datorează atât sectorului manufacturier, precum și celui energetic.
Recolta globală înaltă a culturilor cerealiere a influențat creșterea volumului producției
agricole. Producția globală agricolă în toate categoriile de gospodării în ianuarie-septembrie 2023 a
constituit circa 29 mild. lei și a fost superioară celei obținute în perioada similară din anul 2022 cu
27,5% (în prețuri comparabile). Majorarea producției agricole a fost determinată de creșterea
producției vegetale cu 46,1%. Producția din sectorul zootehnic s-a diminuat cu 4,2%.
Temperarea fluxurilor comerciale internaționale a condus la micșorarea venitului din
vânzări în serviciile de transport cu 20,7% în luna octombrie curent, iar în 10 luni 2023 - cu 22,6%
(în termeni reali).
Diminuarea cererii de consum a populației și temperarea activității economice au redus
veniturile din vânzări în comerţ. Veniturile din vânzări în comerțul de bunuri cu amănuntul s-au
diminuat cu 1% în ianuarie-octombrie 2023, iar în comerțul de bunuri cu ridicata – cu 18%. Pe de
altă parte, în sectorul de prestare a serviciilor populației se atestă creștere cu 10,2%, fiind
impulsionată de cererea pentru activitățile de recreare, de agrement și activități de cazare și
alimentație publică. Serviciile prestate întreprinderilor se mențin în scădere (-7,3%).
Crizele actuale mențin investițiile pe o traiectorie descendentă. În ianuarie-septembrie 2023
volumul investițiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 2,1%, însumând circa 20,5 mild. lei.
Micșorarea investițiilor finanțate din credite și împrumuturi externe (-23,7%), precum și investițiilor
proprii ale agenților economici (-9,8%) au constituit factorii de bază care au influențat diminuarea
investițiilor. Totodată, investițiile finanțate din bugetul public național, după diminuarea
considerabilă din anul 2022, au înregistrat o creștere cu 45,8%, fiind direcționate preponderent în
infrastructura publică. Au fost în creștere și investițiile finanțate din împrumuturi interne (+5,8%),
precum și investițiile străine (+13,9%).
2
Rata anuală a inflației a intrat în intervalul de variație al țintei inflației stabilit de BNM. Rata
inflației anuală (noiembrie 2023 față de noiembrie 2022) constituie 5,5%. Cererea internă modestă
este factorul principal cu efect dezinflaționist. Totodată, diminuarea cererii externe și crearea
lanțurilor logistice noi au determinat scăderea prețurilor internaționale la resursele energetice,
produsele alimentare și materia primă cu efectul respectiv asupra prețurilor interne.
Leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul american și Euro. În ianuarie-noiembrie 2023
moneda națională a marcat o apreciere de 6,9% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,16
lei pentru 1 dolar american la 01.01.2023 până la 17,84 lei la 30.11.2023). Față de Euro leul
moldovenesc s-a apreciat cu 3,8%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la sfârșitul lunii
noiembrie 2023 a atins un record istoric 5159,7 mil. dolari (asigurând 6,6 luni de import),
majorându-se cu 15,3% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2022 şi cu 20,7% - față
de situația la 30.11.2022.
Se atestă semnale ale impactului relaxării politicii monetare. În contextul diminuării ratelor
dobânzilor, cererea la credite a intrat pe o traiectorie pozitivă, astfel încât în 11 luni creditele noi au
înregistrat majorare cu 6,3% față de perioada respectivă a anului 2022. Concomitent, dobânzile
relativ înalte au determinat creșterea depozitelor noi atrase cu 5,5%. Masa monetară M3 a constituit
la sfârșitul lunii noiembrie 2023 circa 140,2 mild. lei şi s-a majorat cu 17,8% față de aceeași dată a
anului 2022 și cu 13,6% de la începutul anului curent.
Veniturile bugetare se mențin în creștere. În ianuarie-noiembrie 2023 la bugetul public național
au fost încasate venituri în valoare de circa 90,5 mild. lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,6% (în
termeni nominali) comparativ cu perioada similară a anului 2022. Majorarea veniturilor a fost
determinată în mare parte de creșterea încasărilor din impozite și taxe la mărfurile produse și
serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, creșterii veniturilor salariale, rezultatelor
pozitive ale agenților economici etc. Totodată, au fost realizate cu 18,9% mai multe cheltuieli,
valoarea acestora însumând circa 102,9 mild. lei. Cea mai semnificativă contribuție la evoluția
cheltuielilor totale au avut-o cheltuielile pentru protecția socială, învățământ și ocrotirea sănătății.
Cumulativ în 11 luni 2023 deficitul bugetar a atins nivelul de circa -12,4 mild. lei și a fost în creștere
de 2,3 ori comparativ cu ianuarie-noiembrie 2022 (-5,4 mild. lei).
Datoria de stat administrată de Guvern este în ascensiune. La situația din 31 noiembrie 2023
soldul datoriei de stat a atins nivelul de 101,5 mild. lei și a fost în creștere cu 11,9% față de aceeași
situație a anului precedent. Datoria de stat internă însumează 39 mild. lei, în creștere cu 17,2% și
datoria de stat externă – 3,5 mild. dolari SUA (62,6 mild. lei), care a sporit cu 18,1% (cu 8,7% - în
monedă națională). Necesitatea de finanțare a deficitului bugetar înalt este factorul de bază care
menține în creștere nivelul de îndatorare a țării.
Deficitul contului curent al balanței de plăți externe s-a îmbunătățit. Cererea internă slabă și
prețurile internaționale reduse la resursele energetice și produsele alimentare au condus la
diminuarea cu 8,5% a deficitului contului curent al balanței de plăți în ianuarie-septembrie 2023,
constituind 12,9% în raport cu PIB. Volumul remiterilor personale primite din străinătate s-au
diminuat cu 4,5%, iar intrările de investiții străine directe au fost în scădere cu 40,5%.
3
Cererea externă slabă menține exporturile în diminuare. În ianuarie-octombrie exporturile au

constituit 3358,2 mil. dolari SUA, în scădere cu 7,5%. Diminuarea cererii externe, a potențialului de
export (producția industrială în descreștere) și reducerea prețurilor externe sunt factorii de bază
care au influențat involuția exporturilor. Exporturile de mărfuri autohtone, cu o pondere de 69,6%
din total exporturi, au fost în scădere cu 7,6%, reexporturile de mărfuri străine s-au diminuat cu 7,2%.
Valoarea importurilor a scăzut cu 4,8% în 10 luni, însumând 7126,7 mil. dolari. Importurile au
depășit exporturile de 2,1 ori și, astfel, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit
47,1%. Soldul negativ al balanței comerciale s-a micșorat cu 2,3%.
Câștigul salarial mediu lunar brut, după scăderile din anul 2022 și semestrul I 2023,
înregistrează o creștere nesemnificativă de 1,2% în termeni reali. În ianuarie-septembrie 2023
câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională a constituit 12 006,2 lei și
s-a majorat cu 17,8% în termeni nominali față de ianuarie-septembrie 2022. În termeni reali câștigul
salarial s-a majorat cu 1,2% comparativ cu ianuarie-septembrie 2022. Exprimat în valută străină
acesta a constituit circa 607 Euro sau 658 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar
a constituit 10 059,6 lei, în creștere cu 18,5% în termeni nominali și cu 1,7% în termeni reali. În
sectorul real al economiei câștigul salarial a constituit 12 680,6 lei și s-a majorat cu 17,5% în termeni
nominali și cu 0,9% în termeni reali.
Mărimea medie a pensiei lunare la 01.10.2023 a constituit 3671,05 lei și s-a majorat cu 16,7% (în
termeni nominali) față de aceeași dată a anului 2022.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul
III 2023 a fost de circa 39,2 mii persoane și s-a majorat de circa 1,8 ori comparativ cu trimestrul III
2022 (22,3 mii).
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2023 a
constituit 4,1%, fiind mai înaltă cu 1,6 p.p. față de trimestrul III 2022 (2,5%).
Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-noiembrie 2023 a constituit
circa 24,5 mii persoane și a fost în descreștere cu 19,3% față de perioada similară a anului 2022.
Veniturile populației au crescut preponderent din contul prestațiilor sociale. Veniturile
disponibile lunare ale populaţiei în anul 2022 au constituit în medie pe o persoană 4 253 lei, în
creștere față de anul 2021 cu 21,2% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 5,9%.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 3 712 lei, cu
22,1% mai mult în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 5,1%. Populația cheltuie
aproape jumătate din veniturile sale pentru procurarea produselor alimentare.
Minimul de existență în semestrul I 2023 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2867,4
lei, în creştere faţă de semestrul I 2022 cu 15,4% (în termeni nominali), iar în termeni reali – o
diminuare de 4,0%.
4
1. Sectorul real
1.1. Produsul Intern Brut
Figura 1.1. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut în
Crizele anului precedent – seceta, creșterea anii 2021-2023 (%)
galopantă a prețurilor, războiul din țara vecină -
16.8 18.3
continuă să influențeze evoluția economiei 20
naționale. Astfel, Produsul intern brut (PIB), cel mai 15 11.7

8.7
important indicator macroeconomic care indică starea 10
actuală a economiei, se menține în descreștere, 5

2.6
1.2
diminuându-se cu 0,4% în perioada ianuarie- 0
-0.2 -2.4 -2.2
septembrie 2023. Totuși, de menționat că în trimestrul -5 -9.5 -8.7
III PIB s-a majorat cu 2,6%, fapt ce a atenuat ritmul de -10
descreștere. -15
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
Agricultura este ramura care a susținut economia în 2021 2022 2023
perioada ianuarie-septembrie. După seceta severă
din anul precedent, sectorul agricol s-a consolidat și a Sursă: Biroul Național de Statistică
generat o creștere a VAB de circa 29% și o contribuție Figura 1.2. Contribuția principalelor sectoare la evoluția PIB
semnificativă de 2,3 p.p. la PIB, determinată exclusiv de în ianuarie-septembrie 2023 (p.p.)
creșterea producției vegetale, în timp ce producția
animalieră a rămas în scădere. A fost în creștere roada Agricultură 2.3
la majoritatea culturilor agricole (grâu, orz, porumb,
Sănătate şi asistenţă socială 0.8
floarea soarelui, rapița, sfecla de zahăr, legume, fructe,
etc.). Informaţii şi comunicaţii 0.7
Având o pondere de circa 6% în PIB, serviciile prestate Tranzacţii imobiliare 0.3

de sectorul sănătate și asistență socială se mențin în HoReCa 0.3
creștere (+14%), iar contribuția generată e de circa 0,8 Administraţie publică şi apărare;
0.2
p.p. asigurări sociale obligatorii
Învăţământ 0.1
Totodată, sectorul TIC rămâne printre cele mai
Arta, activități de recreere și de
progresiste sectoare ale economiei naționale, fiind în agrement 0.1
creștere cu 11%, majorându-și ponderea până la 7% în Activităţi ale gospodăriilor casnice
0.1
în calitate de angajator de…
PIB. Evoluția constantă a acestei ramuri a economiei Activităţi profesionale, ştiinţifice
-0.1
naționale se datorează pe de o parte cererii crescânde şi tehnice
pentru serviciile de informatică, orientate Servicii administrative şi suport -0.1
preponderent spre export, iar pe de altă parte de
Transport şi depozitare -0.2
obiectivul general privind digitalizarea economiei – atât
a sectorului privat, cât și a administrației publice. Sector energetic -0.6
În pofida incertitudinilor majore cu care se confruntă Construcţii -0.6
economia și sentimentului economic destul de redus în Industria prelucrătoare -0.7

contextul războiului din țara vecină și a situației
Comerț intern -2.0
precare din regiune, sectorul imobiliar a înregistrat
creștere cu 5% a VAB în ianuarie-septembrie și o
contribuție la PIB de 0,3 p.p. Sursă: Biroul Național de Statistică
5
Se mențin pe o traiectorie pozitivă și serviciile prestate Figura 1.3. Evoluția trimestrială a Produsului intern brut pe
utilizări și contribuția componentelor în anii 2021-2023 (%)
de sectorul HoReCa (+25% creșterea VAB și 0,3 p.p.
contribuție).
30
Totuși, unele activități economice au fost în descreștere 16.5
18.9
20
și au avut impact negativ asupra PIB în ianuarie- 8.4
11.6
septembrie 2023, cea mai accentuată contribuție fiind 10

1.1 -0.9 2.6
-2.4 -2.2
generată de comerțul intern. În condițiile actuale, când 0
-10.3 -10.6
cererea de consum de bunuri din partea populației se -10
menține în descreștere, VAB în comerțul cu ridicata și
-20
cu amănuntul s-a diminuat cu 11% și a sustras 2 p.p. T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
din evoluția PIB. 2021 2022 2023
Fiind puternic influențat de majorarea costurilor de Export net Investiții Consum PIB
producție în contextul scumpirii materiilor prime și a Sursă: Biroul Național de Statistică
resurselor energetice și de perturbarea/blocarea Figura 1.4. Contribuția principalelor componente la evoluția
lanțurilor de aprovizionare, sectorul industrial a fost PIB în ianuarie-septembrie 2023 (p.p.)
în descreștere în perioada analizată și a sustras 1,3
p.p. din evoluția PIB. Cea mai negativă contribuție Export de servicii 0.9
asupra PIB a fost generată de industria prelucrătoare, Export de bunuri 0.1

VAB a căruia s-a diminuat cu 8%. Import de servicii -0.1
Incertitudinea majoră în contextul conflictului armat Consumul public -0.3

din țara vecină, menținerea prețurilor înalte la Consum privat de bunuri -0.6
materialele de construcții și limitările bugetare au Variaţia stocurilor -0.8
condus la micșorarea cererii pentru serviciile de
Formarea brută de capital fix -0.9
construcții. În rezultat, VAB creată de activitatea de
construcții s-a diminuat cu 9% și a sustras 0,6 p.p. din Consum privat de servicii -3.4
evoluția PIB. Import de bunuri-3.7
Pe partea cererii, descreșterea PIB a fost cauzată în

Sursă: Biroul Național de Statistică
cea mai mare măsură de reducerea consumului.
Diminuarea cererii de consum a contribuit cu -3,6 p.p. Figura 1.5. Evoluția trimestrială a formării brute de capital fix
la dinamica PIB, fiind explicată în mare măsură de și contribuția pe componente în anii 2021-2023 (p.p.)
reducerea consumului privat (-3,9%). Factorii de bază 21 20.7

care au diminuat consumul sunt aceiași: menținerea 16
prețurilor înalte, erodarea veniturilor disponibile ale 11
populației și înrăutățirea condițiilor de creditare în 6 4.3
contextul înăspririi politicii monetare din anul
1
precedent. -0.4
-4 -2.0 -4.4 -4.3
Exporturile au crescut cu 2,4% în ianuarie-septembrie -9 -8.6 -5.9
-7.7 -4.7
2023, preponderent din contul exportului de servicii, -14 -11.3
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
care s-a majorat cu 5,4%, în timp ce exportul de bunuri
2021 2022 2023
cu numai 0,5%. Totodată, importurile s-au diminuat cu
Alte
5,5%, influențate atât de importurile de bunuri Mașini și echipamente
(-6,2%), cât și de servicii (-1%). Prin urmare, aceste Construcții
Formarea brută de capital fix
evoluții au determinat un aport pozitiv de 4,8 p.p. a
exportului net asupra PIB. Sursă: Biroul Național de Statistică
6
Activitatea investițională s-a diminuat. Cu o pondere

de 20 % în PIB, formarea brută de capital fix a influențat
negativ PIB cu -1 p.p. Un impact substanțial a fost
generat de investițiile în mașini și echipamente, care s-
au diminuat cu 7,4% și au contribuit cu -0,5 p.p. la PIB,
iar investițiile în clădiri și construcții speciale au
descrescut cu 2,2% și au sustras 0,3 p.p. din PIB.
Totodată, variația stocurilor a influențat cu -0,8 p.p.
asupra PIB.
1.2. Industria
Figura 1.6. Evoluția lunară a sectorului industrial în anii 2022-

În lunile septembrie și octombrie se atestă primele
2023, %
semnale de revenire a sectorului industrial pe un
trend pozitiv (+9,7% cumulativ), deși efectele crizei 20
14.2 13.0
energetice, situația economică complicată din regiune, 15
8.1
diminuarea cererii externe și interne continuă să 10
2.9 4.1
creeze dificultăți companiilor industriale. Cu toate 5
1.5
acestea, în perioada ianuarie-octombrie 2023 a fost 0
-3.6
-3.2 0.1
-6.6 -6.8 -4.6 -4.0
înregistrată o descreștere cu 3,9% a producției -5 -7.6
-10.5
industriale. Micșorarea producției industriale a fost -10 -14.3 -13.4
-13.8
-7.6
-10.4 -10.4-10.9
generată de descreșterea producției în industria -15
extractivă și în industria prelucrătoare. Totodată, s-a -20

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
înregistrat creștere la producția și furnizarea de
2022 2023
energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat. Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Industria prelucrătoare este cea mai afectată

ramură a sectorului industrial, care s-a diminuat cu Figura 1.7. Evoluția sectorului industrial în ianuarie-
octombrie, anii 2017-2023, % față de anul precedent
5,4% în ianuarie-octombrie. Totuși, datele atestă o
ușoară îmbunătățire a situației, întrucât în luna 25
octombrie sectorul manufacturier a înregistrat
creștere cu 8,1%. 20
15 12.8
Industria alimentară, cu o pondere de 23% în structura
industriei prelucrătoare, s-a menținut pe o traiectorie 10
3.5 4.6
negativă în cele șapte luni ale acestui an (-21%). Însă, 5
3.3
lansarea campaniei de recoltare a producției agricole 0

vegetale și anul agricol mai productiv comparativ cu
-5
anul precedent sunt factorii care au favorizat revenirea -3.7 -3.9
industriei alimentare pe un trend pozitiv în lunile -10 -6.9
august-septembrie. Totuși, această revenire s-a dovedit -15

a fi temporară, întrucât în luna octombrie a înregistrat 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
din nou diminuare (-7,6%), numai 3 ramuri fiind în Extractivă Prelucrătoare
creștere: fabricarea produselor de morărit, a Sector energetic Industrie, total

amidonului și produselor din amidon (+27%),
producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a Sursă: Biroul Naţional de Statistică
7
produselor din carne (+3%), fabricarea produselor de Figura 1.8. Evoluția principalelor subramuri ale industriei
brutărie și a produselor făinoase (+2,4%). prelucrătoare în ianuarie-octombrie, 2023 (% față de a.p.)
Printre ramuri ale industriei alimentare care se mențin Alte mașini și utilaje cu destinație … 94.2
în declin se regăsesc:
Echipamente electrice 69
- fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor: Industria metalurgică 23.9
-37% Industria farmaceutică 22.3
- fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și
Fabricarea calculatoarelor si a… 9.2
animale: -32%
Alte activitati industriale 2.8
- prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor: -
20% Băuturi 0.6
- prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și Prelucrarea lemnului, fabricarea… -0.5
moluștelor: -11% Repararea, intretinerea si instalarea… -2.8
- fabricarea produselor lactate: -3% Construcțiil metalice și produse din metal -3.9
- fabricarea produselor de morărit, a amidonului și Ciment, var, ipsos, articole din beton,… -8.6
produselor din amidon: -2% Mobilă -9.1
Diminuarea cererii pentru produsele industriei textile Produse textile -9.2
a generat descreșterea producției în subramura de Articole din material plastic -10.4

fabricare a articolelor de îmbrăcăminte (-20%) și a Încălțăminte -11.5
produselor textile (-9%). Articole din hârtie și carton -12.7
Ramura de producere a mobilei a înregistrat creștere Industria alimentară -12.9
(+7,5%) pentru prima dată în acest an, iar cumulativ în Piese și accesorii pentru autovehicule și… -13.3
10 luni a rămas în declin (-9%), fiind puternic Articole de îmbrăcăminte -16.1
influențată de micșorarea cererii interne și externe, Tipărire și activități de servicii conexe …-19.2
precum și de costurile înalte de producere.
Substanțe și produse chimice-30.3
Printre alte ramuri importante ale industriei

prelucrătoare care au contribuit negativ la evoluția Sursă: Biroul Naţional de Statistică
sectorului industrial în ianuarie-octombrie 2023 se
evidențiază:
- fabricarea substanțelor și a produselor chimice
- fabricarea altor produse din minerale nemetalice
(ciment, var, ipsos, articole din beton, ciment și
ipsos)
- fabricarea articolelor din material plastic
- industria construcțiilor metalice și a produselor din
metal
- fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie
- tipărire și activități de servicii conexe tipăririi
- fabricarea încălțămintei
Industria de fabricare a mașinilor, utilajelor și
echipamentelor, a produselor farmaceutice, băturilor,
echipamentelor electrice reprezintă acele subramuri
ale industriei prelucrătoare care au avansat în acest an,
influențând pozitiv sectorul.
De asemenea, printre alte sectoare industriale care au
fost în creștere, dar au influențat mai puțin pozitiv
evoluția industriei prelucrătoare se enumeră industria
8
metalurgică (+24%) și fabricarea calculatoarelor și a

produselor electronice și optice (+9%).
Factorii de bază care influențează evoluția
sectorului industrial:
Diminuarea cererii externe din partea țărilor
partenere ale Republicii Moldova.
Scăderea cererii interne în contextul reducerii
veniturilor disponibile ale populației.
Perturbarea lanțurilor de producție și de
aprovizionare cu materie primă în contextul
conflictului armat din Ucraina.
Majorarea producției agricole vegetale.
1.3. Agricultura
Figura 1.9. Evoluția producției agricole în ianuarie-
În ianuarie-septembrie 2023, producția globală agricolă septembrie, 2018-2023
s-a majorat cu 27,5% (în termeni reali), însumând circa în % față de perioada respectivă a anului precedent
29 mild. lei. Creșterea producţiei globale agricole a fost 60 60
determinată de majorarea producției vegetale. 45 45
Producția vegetală s-a majorat cu 46,1%. 30 20.5
27.5
30
Producția animalieră a scăzut cu 4,2%. 15 15
3.2
0.2
0 0
Majoritatea culturilor agricole au înregistrat creșteri și -15 -15

-27.6 -18.3
au influențat pozitiv producția vegetală în perioada
-30 -30
ianuarie-septembrie 2023: 2018 2019 2020 2021 2022 2023
- grâu de toamnă și primăvară (în creștere de 1,8 ori) Productia vegetala

Productia animaliera
- orz de toamnă și primăvară (+1,8 ori); Productia globala agricola - total (axa dreaptă)
- porumb pentru boabe (+1,7 ori); Sursă: Biroul Național de Statistică

- rapiță (+2,7ori); Figura 1.10. Gradul de influență a producției vegetale la
- sfecla de zahăr (+2,4 ori); creșterea (+), scăderea (-) volumului producției agricole, p.p.
(ianuarie-septembrie 2023)
- floarea soarelui (+39,1%);
Producția vegetală
- culturi bostănoase (+37,3%) 46.1
- fructe (+16,3%); Grâu - total 16.6

Floarea soarelui - total 8.3
- legume (+9,2%) etc. Rapiţă - total 7.3
Porumb - total 7.0
Culturile agricole care au înregistrat descreșteri ale Orz - total 2.5
roadei medii la hectar și au contribuit negativ la evoluția Fructe - total 1.4
producției vegetale: Legume- total 1.1
Culturi etero-oleaginoase- total
- nuci de cultură (ân scădere de 15,6 ori); 0.3
Culturi bostănoase - total 0.3
- struguri (-0,7%); Sfeclă de zahăr 0.2
- pomușoare de cultură (-1%). Alte 1.7

Struguri- total -0.1
Nuci de cultură -0.6
9
Scăderea producției animaliere a fost determinată de Figura 1.11. Gradul de influență a producției animaliere la
descreșteri la toate categoriile: creșterea (+), scăderea (-) volumului producției agricole, p.p.
(ianuarie-septembrie 2023)
- producția de miere de albine (-14,3%);
- producția în masă vie a vitelor și păsărilor (-5%); Total producţia animalieră -4.2
- producția de ouă (-2,1%); Vite şi păsări - total -2.9
- producția de lapte (-0,7%). Miere de albine

-0.9
Lapte - total -0.2
Factorul principal care determină evoluțiile negative în
Ouă (mii.buc.)-total -0.2
sectorul zootehnic este scăderea continuă a efectivului
de animale (bovine, porcine, ovine și caprine). Sursă: Biroul Național de Statistică
Situaţia în sectorul zootehnic continuă să fie Figura 1.12. Efectivul de animale la situația din 1 octombrie
2020-2023, mii capete
determinată de situaţia din gospodăriile populaţiei, în
700 634.2
care s-a produs o mare parte a producţiei animaliere 600
567.5 595.5 570.2
(producţia laptelui – 84,9%, producţia de ouă – 56,5%, 500 411.2 386.3 397.1
creşterea vitelor şi păsărilor – 46,4%). Acestea au 400
369.6
înregistrat scăderi ale volumului producţiei (creşterii) 300
vitelor şi păsărilor (în masă vie) cu 5,5%, producţiei de 200 115 103.7 105.8 104
100
lapte – cu 2,5% și producției de ouă - cu 9%. 0
01.10.2020 01.10.2021 01.10.2022 01.10.2023
Este pozitiv faptul că în întreprinderile agricole Bovine Porcine Ovine și caprine
(inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care au la Sursă: Biroul Național de Statistică
bilanț animale) la situația din 1 octombrie 2023
comparativ cu data similară a anului 2022, a fost
înregistrată o majorare a efectivului de animale: bovine
– cu 11,6% (inclusiv vaci – cu 15,5%), ovine și caprine –
cu 8,9%, păsări – cu 9,3%, fapt ce a rezultat cu o
majorare de 16% a producției de lapte și cu 5,2% a
producției de ouă în aceste gospodării. Totodată,
creșterea efectivului în întreprinderile agricole nu
recuperează scăderile efectivului de animale
înregistrate în gospodăriile populației.
Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului agricol în ianuarie-septembrie 2023:

Micșorarea efectivului de animale de toate tipurile, cu excepția efectivului păsări (+9,3%)
Productivitatea scăzută a vacilor.
Concentrarea efectivului de vaci în gospodăriile individuale ale populației (circa 83%).
Creșterea numărului de vaci în cadrul întreprinderilor agricole (+15,5% la situația din 1 octombrie 2023
comparativ cu 1 octombrie 2022).
1.4. Transport
Venitul din vânzări în serviciile de transport s-a
diminuat în luna octombrie cu 20,7%, iar în ianuarie-
octombrie 2023 - cu 22,6% (în termeni reali).
Pe tipuri de transport s-au obținut următoarele
rezultate (în prețuri comparabile):
10
Transporturi terestre și transporturi prin Figura 1.13. Evoluția lunară a veniturilor din vânzări a
conducte: -21,1% în luna octombrie; -26,2% în întreprinderilor din domeniul transporturilor în anul 2023
109.9
ianuarie-octombrie 2023; 2500
94.6
89.2
110
86.9
2000 79.3 90
Transporturi aeriene: -19,6% în luna octombrie; - 74.5 72.9 72.7
66.1
8,8% în ianuarie-octombrie 2023; 1500 57.4 70
Transporturi pe apă: +76,9% în luna octombrie; 1000 50
+45,4% în ianuarie-octombrie 2023. 500 30

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
Cererea populației pentru serviciile de transport Transporturi aeriene, mil. lei
public este în creștere. În 9 luni 2023 numărul de Transporturi pe apă, mil.lei
pasageri a crescut cu 15,3% comparativ cu 9 luni 2022, Transporturi terestre şi transporturi prin conducte, mil.lei
fiind transportați în total circa 200,1 mil. pasageri. Total, % (creștere reală)

Pe moduri de transport în ianuarie-septembrie 2023 se
atestă creșterea numărului de pasageri transportați Figura 1.14. Evoluția trimestrială a numărului de pasageri
practic pe toate căile: feroviar (în creștere cu 36,1%), transportați în anii 2022-2023, mil. persoane/%
rutier (autobuze și microbuze) - cu 16,2%, electric 50 150
139.6
(troleibuze) – cu 14,9%, aerian – cu 8,8%. Numărul 40 140
pasagerilor transportați cu transportul pe căi navigabile 130.3
30 124.0 130
interioare (fluvial) a scăzut cu 0,8%. 121.6
20 113.3 114.2 120
Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile
10 104.1 110
de transport în ianuarie-septembrie 2023 s-a diminuat
cu 8,3%, determinat în totalitate de scăderile 0 100
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
înregistrate în transportul feroviar (-2,7%), transportul 2022 2023
rutier (-9,7%) și transportul fluvial (-1,4%). Majorarea Feroviar Autobuze
volumului mărfurilor efectuate cu transportul aerian Naval intern Aerian
(+21,3%) nu a avut influență asupra volumului total de Sursă: Biroul Național de Statistică
mărfuri transportate, fapt determinat de ponderea
nesemnificativă a acestuia în structura serviciilor de Figura 1.15. Evoluția trimestrială a volumului de mărfuri
transportate în anii 2022-2023, mii tone/%
transport.
Factorii de bază care au determinat evoluțiile în 6000.0 148.1 160
5000.0
sectorul transporturilor: 140
4000.0
Diminuarea fluxurilor comerciale internaționale, 3000.0 120
100.9
inclusiv a reexporturilor de produse petroliere 2000.0 97.9 96.1
89.6
96.7
87.7 100
către Ucraina. 1000.0
0.0 80
Cererea din partea populației pentru serviciile de T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
transport public. 2022 2023
Feroviar Rutier
Sporirea accesibilității și competitivității serviciilor Naval intern Aerian
de transport public. Total, % (axa dreaptă)
11
1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii1

Comerțul intern de bunuri cu amănuntul: Figura 1.16. Evoluția lunară a volumului vânzărilor de bunuri
cu amănuntul și serviciilor prestate populației, %
octombrie: 8,6 mil.lei, +4,5% (în prețuri
comparabile); 50
46.6
ianuarie-octombrie: 78,2 mil.lei, -1,3% (în prețuri 40

31.1
comparabile). 23.8
30
20.0
Cererea de consum a populației este în scădere, 20 11.6
17.6
15.2 15.2
12.8
9.4 10.411.4 10.2
fiind influențată de prețurile ridicate și diminuarea 10
8.1
6.0 5.9
8.1 6.9 6.9
3.2
veniturilor reale. În ianuarie-octombrie 2023 în -3.9
0.7 4.5
0
comerțul de bunuri cu amănuntul au fost înregistrate 2.8
0.5
3.6
1.2 2.2
5.6
3.2
-1.6 -0.9
venituri din vânzări în sumă de 78,2 mil.lei, ceea ce este -10
-5.3 -3.9-4.7 -4.2-5.6 -2.5 -1.9 -4.5-4.6
-6.6
-9.0
cu 8,5% mai mult (în termeni nominali) decât în aceeași -20 -12.8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
perioadă a anului 2022. În termerni reali (deflatat la
2022 2023
IPC), veniturile din vânzări s-au diminuat cu 1,3%, fapt Comerț de bunuri cu amănuntul Servicii prestate populației
ce sugerează că populația a achitat mai mult, dar
cantitativ a consumat mai puțin în perioada analizată. Sursă: Biroul Național de Statistică
Serviciile prestate populației:

Figura 1.17. Structura serviciilor prestate populației
octombrie: 2,8 mil. lei, +12,4% (în prețuri
în ianuarie-octombrie 2023 (%)
comparabile); Servicii de Alte activităţi de
ianuarie-octombrie: 24,3 mil. lei, +10,2% (în reparații, 1 servicii, 2
prețuri comparabile). HoReCa, 29
Serviciile de piață prestate populației se mențin în Activităţi de

creștere, dar ritmurile se temperează. În perioada recreare, de
agrement, 40
ianuarie-octombrie 2023 veniturile din vânzări în
sectorul de prestare a serviciilor de piață populației au
constituit 24,3 mil. lei și s-au majorat cu 10,2% (în Servicii turistice, 7
Învăţămînt, 2
termeni reali) comparativ cu perioada similară din anul Sănătate, 19
precedent. Sursă: Biroul Național de Statistică
În structura serviciilor prestate populației predomină
activitățile de recreare, de agrement – 40%, activități de
cazare și alimentație publică – 29%, servicii de sănătate
- 19%, activități ale agențiilor turistice și ale
turoperatorilor – 7%, învățământ – 2%, alte activități de
servicii – 2%, reparații de calculatoare, de articole
personale și de uz gospodăresc – 1%.
În contextul ameliorării situației epidemiologice, s-a
majorat cererea pentru serviciile de cazare și alimentație
publică (+19%), serviciile de recreare și agrement
(+8%), serviciile agențiilor turistice și tur-operatorilor
(+18%), alte activități de servicii (+25%). Totodată,
1Începând cu anul 2023, datele statistice privind vânzările (livrările) de mărfuri și servicii sunt elaborate de către Biroul Național de
Statistică în baza declarațiilor TVA colectate de către Serviciul Fiscal de Stat de la plătitori TVA.
12
este în descreștere cererea pentru serviciile de Figura 1.18. Contribuția (+/-) principalelor componente la
evoluția serviciilor prestate populației în ianuarie-octombrie
învățământ (-12%) și veterinare (-67%). 2023, p.p.
Comerțul de bunuri cu ridicata:
Total 10.2
octombrie: 14,4 mil. lei, -10% în termeni reali
Activităţi de cazare şi alimentaţie
(deflatat la IPC); publică
4.9
Activităţi de recreare, de
ianuarie-octombrie: 135 mil. lei, -18% (în termeni agrement
2.7
reali). Activităţi ale agenţiilor turistice şi

2.6
ale turoperatorilor; alte servicii…
Activitatea întreprinderilor din sectorul comerț s-a
Alte activităţi de servicii 0.4
diminuat semnificativ. În contextul crizelor actuale și
reducerii cererii de consum, volumul tranzacțiilor Învăţămînt -0.2
comerciale ale întreprinderilor s-a redus cu circa 18%
Activităţi veterinare -0.2
în ianuarie-octombrie 2023, inclusiv cu circa 10% în
luna octombrie. Sănătate 0.0
Serviciile prestate întreprinderilor:

octombrie: 6,1 mil. lei, +0,4% în termeni reali
(deflatat la IPC); Figura 1.19. Evoluția lunară a veniturilor din vânzări în
comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, %
ianuarie-octombrie: 58,4 mil. lei, -7,3% (în
termeni reali). 80 69.5
62.8 59
60 49.3
44.9 45.1
40 56.5
Temperarea activității economice are impact 18.4
13.2
negativ și asupra volumului serviciilor prestate 20 33.3
-3.8
3.4 5.6 5.2
-3.9-3.3
0.4
-5.9
întreprinderilor. În ianuarie-octombrie 2023 0
18.1 -9.8 -12.0 -10.9-7.4
-14.0
-15.1
7.1 9.2
veniturile încasate din serviciile prestate -20
-0.9
-10.9-7.8 -10.0
întreprinderilor au însumat 58,4 mil.lei, în diminuare cu -40
-15.6
-26.8
-20.7
-22.5
-24.5 -21.8 -24.0
-16.5
-27.5
-30.7
7,3% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar în -36.8 -39.8
-34.9
-60
luna octombrie au fost în creștere (+0,4%). 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2022 2023
Ponderea cea mai mare în structura serviciilor prestate
întreprinderilor revine serviciilor de transport și Comerț de bunuri cu ridicata
depozitare - 42%, informații și comunicații – 32%, Servicii prestate întreprinderilor
tranzacții imobiliare - 12%, activități profesionale,
științifice și tehnice – 7%, activități de servicii Sursă: Biroul Național de Statistică
administrative și activități de servicii suport- 6%. Figura 1.20. Structura serviciilor prestate întreprinderilor în
ianuarie-octombrie 2023 (%)
La evoluția veniturilor din vânzări în sectorul de
Activităţi
prestare a serviciilor întreprinderilor cel mai profesionale, Servicii administrative şi
ştiinţifice şi activităţi de servicii suport , 6
negativ au contribuit serviciile prestate de sectorul tehnice, 7
transport și depozitare veniturile cărora s-au diminuat
Tranzacţii
cu 11%, involuție determinată de diminuarea fluxurilor imobiliare , Transport și
12 depozitare,
comerciale, după care serviciile prestate de sectorul 42
imobiliar (-24%) și activităţile profesionale, ştiinţifice şi

tehnice (-6%). Totuși, două tipuri de servicii sunt în
creștere: sectorul IT (+2,6%) și activităţi de servicii
administrative şi activităţi de servicii suport (+10%). Informații și
comunicații,
32
13
Factorii de bază care au influențat evoluția Figura 1.21. Contribuția principalelor componente la
comerțului intern de bunuri și servicii în ianuarie- creșterea (+), descreșterea (-) serviciilor prestate
întreprinderilor în ianuarie-octombrie 2023, p.p.
octombrie 2023 au fost:
Menținerea prețurilor înalte la bunuri și servicii. Total -7.3
Erodarea puterii de cumpărare a populației în

Transport și depozitare
contextul diminuării veniturilor reale disponibile. -4.7
Temperarea fluxurilor comerciale internaționale. Tranzacţii imobiliare -3.7

Ameliorarea situației pandemice.
Activităţi profesionale, ştiinţifice
-0.4
şi tehnice
Informații și comunicații 0.7
Activităţi de servicii
0.8
administrative şi activităţi de…
-8 -6 -4 -2 0 2
1.6. Investiții în active imobilizate

Figura 1.22. Evoluția volumului investițiilor în ianuarie-
Volumul investițiilor în ianuarie-septembrie 2023 septembrie 2018-2023, %
a însumat circa 20,5 mild. lei și s-a diminuat cu
20 15.6 16.6
2,1%, determinat de evoluția negativă a investițiilor 13.5
finanțate din sursele proprii ale agenților economici și 10
din împrumuturile externe. 0
Investițiile finanțate din sursele proprii ale -10

-4.4 -2.1
agenților economici au avut cea mai mare -9.2
contribuție negativă la diminuarea investițiilor în -20

2018 2019 2020 2021 2022 2023
ianuarie-septembrie 2023. Cu o pondere de circa Contribuța investițiilor din alte surse, p.p.
60% în total, acestea s-au diminuat cu 9,8%, Contribuția investițiilor private p.p.
contribuind cu 6,4 p.p. la diminuarea totală a Contribuția investițiilor publice p.p.
Evoluția investițiilor imobilizate, %
investițiilor. Această situație este explicată de
incertitudinile în rândul investitorilor, create de Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MDED
războiul din țara vecină, precum și de scumpirea Figura 1.23. Evoluția trimestrială a volumului investițiilor
surselor de creditare, influențată de politica monetară după sursele de finanțare, 2020-2023, %
antiinflaționistă din anul 2022. 60 46.5
Investițiile realizate din împrumuturi externe (6,2%

din total) s-au micșorat cu 23,7%, contribuind cu 1,9 30
10.0
14.8 12.6
p.p. la diminuarea totală a investițiilor. Aceste investiții -1.5 -0.4 -2.0 -3.2
2.0
-9.9 -7.2
sunt orientate preponderent în infrastructura publică, 0
-18.5
-11.5
-15.5
-22.3
fiind o sursă importantă de finanțare.
-30
Investițiile publice (din bugetul de stat și bugetele
Trim. I
Trim IV
Trim. I
Trim IV
Trim. I
Trim IV
Trim. I
Trim. II
Trim III
Trim. II
Trim III
Trim. II
Trim III
Trim. II
Trim III
locale) s-au majorat cu 45,8%, fiind orientate

preponderent în infrastructura publică. Au crescut 2020 2021 2022 2023
investițiile din bugetul de stat (+1,7 ori) și din bugetele Ate investiții
Investitii din surse proprii ale agenților economici
unităților administrativ-teritoriale (+26,1%). Investitii publice
Investiţii în active imobilizate, total
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MDED
14
Investițiile în infrastructura publică au fost susținute și

de finanțările din Fondul rutier, care au crescut cu Figura 1.24. Sursele de finanțare ale investițiilor după
contribuția acestora la evoluția investițiilor, în ianuarie-
18,4% în ianuarie-septembrie, 2023. septembrie 2023
De asemenea, investițiile finanțate din împrumuturi (p.p, + influență pozitivă; - influență negativă)
interne au înregistrat o creștere de 5,8%, iar cele din

Total investiții imobilizate -2.1
surse străine - cu 13,9%.
Surse proprii ale agenților economici-6.4
În 9 luni 2023, după sursele de finanțare, investițiile
au înregistrat următoarele evoluții: Credite și împrumuturi externe -1.9
- surse proprii ale agenților economici: -9,8% Alte surse -0.1
(12275,5 mil. lei, contribuția -6,4 p.p.); Surse străine 0.4
- credite și împrumuturi externe: -23,7% (1273,5

Credite și împrumuturi interne 0.5
mil. lei, contribuția -1,9 p.p.);
Fondul rutier 0.6
- surse străine: +13,9% (759,5 mil. lei, contribuția
+0,4 p.p.); Bugetul de stat și bugetul UAT 4.7
- credite și împrumuturi interne: +5,8% (1206,5

Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele MDED
mil. lei, contribuția +0,5 p.p.);
- fondul rutier: +18,4% (778,6,2 mil. lei, contribuția Figura 1.25. Structura investițiilor după sursele de finanțare în
+0,6 p.p.); ianuarie-septembrie 2022-2023, %
- bugetul public național: +45,8% (3118,1 mil. lei, 100 1.3

3.2
1.2
3.7
3.1
contribuția +4,5 p.p.). 8.0
3.8
6.2 Alte surse
Pe categorii de active s-au micșorat investițiile în 80 9.3 10.0

Surse din străinătate
clădiri rezidențiale și nerezidențiale și construcții 10.2
15.2
inginerești. 60 Fondul rutier
Investițiile în sectorul construcțiilor, cu o pondere de

Credite si imprumuturi
46,6% din volumul total, s-au diminuat în ianuarie- externe
40
septembrie 2023 cu 11,9%. Au scăzut investițiile în
64.9 Credite si imprumuturi
toate tipurile de construcții, însă cel mai semnificativ 59.8
interne
au scăzut investițiile în clădirile rezidențiale (-26,3%), 20

Bugetul de stat și
fiind constrânse de majorarea ratelor dobânzii la bugetele UAT
creditele ipotecare în contextul politicii monetare Surse proprii ale agenților

0 economici
restrictive din anul 2022. 2022 2023
Totodată, investițiile în mașini și utilaje, care au o Sursă: Biroul Național de Statistică

importanță semnificativă pentru dezvoltarea
Figura 1.26. Gradul de influență asupra evoluției investițiilor
sectorului real al economiei, s-au majorat cu 6,3%. De
pe tipuri de active, ianuarie-septembrie 2023
asemenea, au crescut investițiile în mijloace de (+ influență pozitivă; - influență negativă)
transport (+4,1%) și în terenuri (+25,2%).
Total investiții imobilizate -2.1
Analiza investițiilor după tipurile de active indică Cladiri rezidentiale (de locuit) -4
următoarele evoluții: Constructii ingineresti -1.1
- clădiri de locuit (rezidențiale): -26,3% (2352,9 Cladiri nerezidentiale -1.1
mil. lei, contribuția -4 p.p.); Alte active 0.4
- construcții inginerești: -5% (2950,5 mil. lei, Imobilizări necorporale 0.4
contribuția -1,1 p.p.); Mijloace de transport 0.5

Terenuri 0.9
- clădiri nerezidențiale: -7% (2950,5 mil. lei,
Masini și utilaje 1.8
contribuția -1,1 p.p.);
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele MDED
15
- imobilizări necorporale: +16,8% (620,1 mil. lei,

Figura 1.27. Structura investițiilor după tipuri de active în
contribuția +0,4 p.p.); ianuarie-septembrie 2022-2023, %
- mijloace de transport: +4,1% (2426,4 mil. lei, 100 0.4
1
2.5
0.6
2
3.0
contribuția +0,5 p.p.); 3.6 4.6 Active biologice
imobilizate
- terenuri: +25,2% (934,1 mil. lei, contribuția +0,9 14.6 11.5 Alte active
80
p.p.);
11.7 11.8 Imobilizări necorporale
- mașini, utilaje și instalații: +6,3% (6526,5 mil. lei,
contribuția +1,8 p.p.). 60 Terenuri
14.5 14.4
Factorii principali care au influențat activitatea

Cladiri rezidentiale (de
investițională în ianuarie-septembrie 2023 au fost: locuit)
20.6 20.8
40
dezvoltara proiectelor investițiionale în Mijloace de transport
infrastructura publică;
Cladiri nerezidentiale
îmbunătățirea condițiilor de creditare în 20

contextuul diminuării ratelor dobânzilor; 30.8 31.8 Constructii speciale
(ingineresti)
incertitudinile în rândul investitorilor create de Masini și utilaje
conflictul armat din Ucraina. 0

2022 2023
16
2. Sectorul monetar
2.1. Inflația
Figura 2.1. Dinamica ratei anuale a inflației , %
În luna noiembrie 2023 rata inflației anuală a 40
constituit 5,5% (față de noiembrie 2022), fiind în 35 31.4 30.2
27.3 25.9
intervalul de variație al țintei inflației stabilite de 30
25 22.0
BNM (5% +/- 1,5%). Reducerea cererii interne, 20
19.5 18.5
17.3 16.3 18.1 16.3
precum și aprecierea monedei naționale au fost factorii 15
13.4 12.4 13.2
10.5 9.6 10.8
9.0 9.7 8.6
principali cu efect dezinflaționist pe plan intern. 10 7.6 6.1 6.3
5.5 5.5
4.8
5
Totodată, contractarea cererii externe și crearea 0
11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
lanțurilor logistice noi au determinat scăderea
2022 2023
prețurilor internaționale la resursele energetice, Rata inflației de bază Rata inflației
produsele alimentare și materia primă, cu impactul Sursă: Biroul Naţional de Statistică

respectiv asupra prețurilor interne. Figura 2.2. Contribuția principalelor componente
la rata inflației față de decembrie a anului precedent (p.p.)
Rata inflației de la începutul anului (noiembrie
2023 față de decembrie 2022) a constituit 4,7%, fiind 5 4.5 5.0 4.4
3.6 3.5
4.0 4.5 4.7
4
mult mai joasă decât în noiembrie 2022 (29,3%). 3 2.2
Printre componentele de bază care au majorat indicele 2
1.4
0.5
prețurilor de consum se enumeră tariful la încălzirea 1
0
centrală, gazele naturale prin rețea, servicii de -1
transport, prețurile la fructe, legume , confecții etc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Servicii cu plată prestate populației
10 11
Mărfurile nealimentare
Prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu Produsele alimentare
3,8% și au contribuit cu 1,4 p.p. la creșterea IPC Sursă: Biroul Naţional de Statistică
general. Cererea internă modestă, aprecierea monedei
Figura 2.3. Contribuția prețurilor la principalele produse,
naționale, anul agricol bun și temperarea presiunilor mărfuri și servicii la creșterea totală a IPC general,
din partea costurilor au contribuit la încetinirea noiembrie față de decembrie 2022, p.p.
creșterii prețurilor. Au scăzut prețurile la ulei vegetal – Încalzire centrală 0.81
cu 19,7%, cartofi – cu 5%, zahăr – cu 3,5%, ouă - cu Transportul de pasageri 0.37
Fructe 0.33
2,1% și produse de morărit și de panificație – cu 0,9%. Gaze naturale prin reţea 0.28
Totodată, s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu Confecții 0.26

Legume 0.21
10%; pește și conserve din pește – cu 9,5%, legume – Carne, preparate şi conserve din carne 0.21
cu 6,9%. Încălțăminte 0.20
Apă și canalizare 0.18
Alimentaţia publică 0.16
Lapte şi produse lactate 0.12
Medicamente 0.09
Materiale de construcţie 0.04
Pâine 0.04
Combustibili și carburanți 0.01
Ouă -0.01
Zahăr -0.02
Ulei vegetal -0.14
Energie electrică-1.18
-1.5 -1.0 -0.5 0.0 0.5 1.0 1.5
17
Figura 2.4. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la Figura 2.5. Creșterea (+) /scăderea (-) prețurilor la
principalele produse alimentare, principalele mărfuri nealimentare,
luna noiembrie față de decembrie 2022, % noiembrie față de decembrie 2022, %
Fructe proaspete 10.0 Țigări 16.8

Pește și conserve din pește 9.5 Încălțăminte 8.9
Legume Tricotaje 5.7

6.9
Confecții 5.5
Carne, preparate și conserve din carne 2.8
Materiale de construcție 4.2
Lapte și produse lactate 2.5
Mobilă 3.1
Unt 2.5
Frigidere și congelatoare 2.9
Margarină și alte grăsimi vegetale -0.9
Țesături 2.3
Produse de morărit și de panificație -0.9 Medicamente 2.2
Ouă -2.1 Televizoare 1.9
Zahăr -3.5 Mașini de spălat rufe, vase 1.8
Cartofi -5.0 Combustibili și carburanți 0.3
Ulei vegetal -19.7 Autoturisme noi -6.7
-30 -20 -10 0 10 20 -10 -5 0 5 10 15 20
Sursă: Biroul Naţional de Statistică Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Sporirea prețurilor la mărfurile nealimentare cu Figura 2.6. Creșterea (+) /scaderea (-) tarifelor la principalele
4,2% a contribuit cu 1,7 p.p. la IPC. Majorarea cotei servicii prestate populației,
accizelor la țigări a fost factorul principal care a luna noiembrie față de decembrie 2022, %
Încalzire centralizată 81.7
determinat creșterea prețurilor la mărfurile Apă caldă 77.9
nealimentare (0,3 p.p.). Cele mai accentuate creșteri de Apă și canalizare
Transport
21.1
20.5
preț se atestă la țigări - cu 16,8%; încălțăminte – cu Intreținerea și repararea locuinței 15.6
Pachete de servicii turistice 14.7
8,9%; confecții - cu 5,5%; materiale de construcții - cu Educație și invățămînt 14.3
4,2%; mobilă – cu 3,1% etc. Concomitent, s-au Gaze naturale din rețea
Repararea obiectelor de uz casnic
13.9
8.7
diminuat prețurile la autoturisme noi cu 6,7%. Alimentația publică 5.8
Sănătate 2.2
Anularea în luna aprilie a compensațiilor acordate Poșta și telecomunicații
Chiria -0.4
0.7
de către Guvern pentru timpul de iarnă este Energie electrică -40.7
factorul principal care a determinat majorarea -50 0 50 100
tarifelor la servicii cu 6,6%, contribuind cu 1,6 p.p. Sursă: Biroul Naţional de Statistică
la IPC. Creșterea tarifelor pentru încălzirea
centralizată a influențat IPC cu 0,8 p.p., pentru gazele Figura 2.7. Dinamica indicilor prețurilor internaționale la
principalele grupe de produse (2010=100), %
naturale - cu 0,3 p.p., pentru apă și canalizare – cu 0,2
180
p.p., pentru apă caldă – cu 0,1 p.p. Concomitent, tarifele
la energia electrică au avut contribuție negativă de -1,2 139
p.p, urmare ajustării tarifelor la energia electrică de 140 131
119
către ANRE pe parcursul anului curent. 111 109
118
116
103 109 106
97 101
Încetinirea bruscă a creșterii economice globale și 100 95
materializarea riscurilor de intrare în recesiune sunt

factorii de bază care temperează presiunile asupra 60
prețurilor. 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2022 2023
Conform datelor Băncii Mondiale, indicele prețului
mediu la resursele energetice, după creșterea Resurse energetice
Produse alimentare (ex. băuturi)
înregistrată pe parcursul lunilor iulie-septembrie, a Materia primă în agricultură (ex. lemn)
scăzut în octombrie-noiembrie cu 9,8%, în general Metale comune (exl. fier)
Metale prețioase
datorită diminuării prețului la petrol. Totodată, nivelul
acestuia este cu 18,9% mai mic față de luna decembrie Sursă: https://www.worldbank.org/en/research/commodity-
2022 și cu 38,8% - față de iunie 2022 (atunci când a fost markets
18
atins cel mai înalt nivel al prețurilor). De asemenea, de

la începutul anului, prețurile la materia primă agricolă
(exclusiv lemn) s-au micșorat cu 1,4%, la produsele
alimentare (exclusiv băuturi) – cu 4,5%, la metale
comune – cu 9,6%. Concomitent, prețurile la metale
prețioase s-au majorat cu 8,5%.
2.2. Cursul de schimb şi piaţa valutară
Leul moldovenesc s-a apreciat față de dolarul american Figura 2.8. Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale
faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
și Euro. În ianuarie-noiembrie 2023 moneda națională
a marcat o apreciere de 6,9% față de dolarul SUA în 21
termeni nominali (de la 19,16 lei pentru 1 dolar 30-11-
american la 01.01.2023 până la 17,84 lei la 20 2023, 19.60
30.11.2023). Față de Euro leul moldovenesc s-a

apreciat cu 3,8%. 19
30-11-2023,
17.84
Factorii de influență asupra cursului de schimb 18
fluctuațiile dolarului SUA și a monedei Euro pe

17
piețele valutare internaționale;
oferta de valută mai mare decât cererea pe piața
valutară internă; Lei/USD Lei/EUR
intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața Sursă: Banca Naţională a Moldovei
valutară internă sub formă de cumpărări de valută.
În ianuarie-noiembrie 2023 oferta netă de valută
Figura 2.9. Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină
de la persoanele fizice a depășit cererea netă de
din partea agenților economici prin oferta netă de valută
valută din partea agenților economici cu 1,8%. străină de la persoanele fizice, %
Oferta netă de la persoanele fizice a constituit 2639 500 250
mil. dolari și s-a majorat cu 21,1% față de ianuarie-
noiembrie 2022. 400 200
143
Cererea netă de valută din partea persoanelor 300
113 115 114 114
99 105
150
95 89 96 95
juridice a constituit 2592,4 mil. dolari și s-a 200
82
100
56
diminuat cu 6,1%.
100 50
În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută a
0 0
crescut cu 9,6%, iar cererea netă de valută s-a diminuat 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
cu 0,7%. În aceste condiții în luna noiembrie BNM a 2022 2023
intervenit pe piața valutară locală prin procurări nete Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil. dolari
de valută în volum de 5 mil. dolari SUA. SUA
Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la Gradul de acoperire, % (axa dreaptă)
sfârșitul lunii noiembrie 2023 a atins un nou record
istoric 5159,7 mil. dolari (asigurând 6,6 luni de Sursă: Banca Naţională a Moldovei
import), majorându-se cu 15,3% comparativ cu nivelul
înregistrat la sfârșitul anului 2022 şi cu 20,7% - față de
situația la 30.11.2022.
19
Factorii principali de modificare a stocului Figura 2.10. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a
activelor valutare de rezervă: Moldovei, mil. dolari SUA
plățile aferente serviciului datoriei publice externe
5160
6000
5080
5027
4903
4882
4868
4853
4818
a Republicii Moldova (543,8 mil. dolari);
4679
4603
4542
4474
4274
5000
deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor 4000

componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA (154,5 mil. dolari); 3000
2000
ieșirile nete aferente rezervelor obligatorii în
valută ale băncilor licențiate (83,1 mil. dolari); 1000
înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea 0
Ministerului Finanțelor și pentru suport bugetar

(658,8 mil dolari);
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
intervențiile pe piața valutară internă sub formă de
cumpărări de valută (334,9 mil dolari);
aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor
componente ale rezervelor valutare în raport cu
dolarul SUA (206,1 mil dolari).
2.3. Indicatorii monetari

Figura 2.11. Evoluția ratei de bază și a ratelor dobânzii la
depozite și credite, %
Conform deciziei BNM din 07.11.2023, rata de bază 30
a fost micșorată până la 4,5%. Inversarea traiectoriei Înăsprirea politicii monetare 21.5
18.5 20.0
17.0
15.5
inflației anuale și conturarea unor presiuni 20 12.5
10.5
14.0
10.0
8.5
dezinflaționiste pronunțate din partea cererii agregate 10 5.5
6.5 6.0 4.5
sunt factorii de bază care au determinat BNM să 0

relaxeze politica monetară. 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2021 2022 2023
Portofoliul total de credite bancare la finele lunii Rata de bază Rd la depozitele în lei
Rd la depozitele în valută Rd la creditele în lei
noiembrie 2023 s-a majorat cu 2,8% de la Rd la creditele în valută
începutul anului, soldul total însumând 63,4 mild. lei. Sursă: Banca Națională a Moldovei
Majorarea portofoliului de credite s-a datorat creșterii
Figura 2.12. Portofoliul de credite
creditării persoanelor fizice. pe sectorul bancar la sfârșitul perioadei, mil. lei
Cu o pondere de 60,4% din portofoliul total, soldul
Comerţ 13880
portofoliului de credite acordate agenților economici 13972
Procurarea/construcţia imobilului 12293
a însumat la sfârșitul lunii noiembrie 38,2 mild. lei, 10009
13094
De consum 11156
micșorându-se de la începutul anului cu 0,3%. Agricultură 4466
4522
Micșorarea portofoliului de credite acordate Industria alimentară 4400
4325
persoanelor juridice a fost determinată de creditele Alte credite 3185
3181
acordate industriei alimentare, care, având o pondere Industria productivă 2660
2576
de 11,3% din total, s-au redus de la începutul anului cu Mediul financiar nebancar 2469
2538
1,7%, iar cele acordate în domeniul construcțiiilor Prestarea serviciilor 2287
2295
(3,2%) – cu 12,7%. Totodată, creditele direcționate Transport, telecomunicaţii şi… 2001
2053
comerțului (36,5%) s-au majorat cu 0,7%, iar cele Persoanelor fizice care practică… 1632
1754
1417
acordate agriculturii (11,8%) – cu 1,3%. Construcţii 1237
Industria energetică 927
662
Cererea la credite din partea persoanelor juridice
Decembrie 2022 Noiembrie 2023
stagnează. Volumul creditelor noi acordate
persoanelor juridice în ianuarie-noiembrie s-a majorat
20
cu 0,9% față de perioada respectivă din 2022, Figura 2.13. Dinamica lunară a ratelor dobânzilor și creditelor
noi acordate persoanelor juridice
constituind 34,2 mild. lei. Cererea pentru credite noi
mil. lei %
crește ușor preponderent datorită creditării sectorului 4000 20
agricol, comerțului și mediului financiar nebancar. 3000 13.84 13.2813.45 13.67 13.78 12.84 12.67
12.05 11.47 11.1010.88
15
10.36 10.14
Rata dobânzii la creditele acordate în monedă 2000
5.94 5.97 6.33 6.45 6.67 6.95 6.48 6.67
10
4.61 5.07 5.70 5.66 5.73
națională (60,2% din suma totală) s-a micșorat în luna 1000 5
noiembrie cu 3,1 p.p. comparativ cu decembrie 2022, 0 0

11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
iar la creditele acordate în valută străină s-a majorat cu
2022 2023
1,6 p.p. Volum, mil.lei
Rata la credite acordate în moneda naţională, %
La finele lunii noiembrie 2023 portofoliul de credite Rata la credite acordate în valută, %
acordate persoanelor fizice a atins 25,1 mild. lei, fiind Sursă: Banca Naţională a Moldovei
în creștere cu 8% de la începutul anului. Majorarea Figura 2.14. Dinamica lunară a ratelor dobânzilor și
portofoliului de credite a fost condiționată de creditele creditelor noi acordate persoanelor fizice
direcționate spre consum (44,4% din total), și creditele mil. lei %
acordate pentru procurarea/construcția imobilului 1600

15.2 16.5 16.4 16.0 15.5 15.1
20
14.3 13.3
(52,1%), care au crescut cu 11,5% și 6,5%, respectiv, în 1200 11.9 11.5 11.5
11.2 11.2
15
timp ce alte credite (3,5%) s-au diminuat cu 8,1%. 8.1 7.7 8.1 8.0 8.0 10.1 8.4
800 6.7 7.1 8.2 7.1 8.4 8.5 10
400 5
În ianuarie-noiembrie curent volumul creditelor noi
acordate persoanelor fizice s-a majorat cu 26% față de 0
11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
0
11 luni 2022, constituind 11,7 mild. lei. Creșterea a fost 2022 2023
asigurată de înviorarea creditelor de consum (73,3% Volum, mil.lei
în total), care s-au majorat cu 38,6% față de ianuarie- Rata la credite acordate în moneda naţională, %
noiembrie 2022. Creditele pentru imobil (24,9% din Rata la credite acordate în valută, %
volumul total al creditelor noi cordate persoanelor Sursă: Banca Naţională a Moldovei
fizice), de asemenea, au înregistrat o creștere de 5,9%. Figura 2.15. Dinamica lunară a creditelor noi acordate
Această tendință a fost determinată de micșorarea cu persoanelor fizice, mil. lei
1200
3,9 p.p. a ratei dobânzii la creditele acordate în monedă
1000
națională (97,4% din total). Totodată, creditele
800
pentru alte scopuri (1,8% din total) rămân în 600
diminuare cu 39,4%. 400
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a 200

0
fost la nivel de 161,5%. Aceasta indică faptul că există 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile 2022 2023
comerciale dispun de lichiditatea necesară pentru pentru consum pentru imobil pentru alte scopuri
finanțarea economiei.
Dobânzile relativ înalte au continuat să influențeze
creșterea economiilor. Astfel, soldul depozitelor la Figura 2.16. Soldul depozitelor şi ratele dobânzii
sfârșitul lunii noiembrie 2023 s-a majorat de la mil.lei 13.6 13.3 13.5 %
11.4
începutul anului cu 16%, atingând un volum de 106,4 80000
9.9
8.3
14
7.6 10
mild. lei. 6.3
5.1 4.5 4.3 4.3 4.3
40000 6
2.5 2.6 2.5
Soldul depozitelor în monedă națională (63,9% din 1.8 2.5 2.3 2.1 2.1 2.2 2.2 2.2 2.0 1.8
2
volumul total) a crescut cu 20%, iar în valută străină – 0 -2
cu 9,6%. 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2022 2023
Totuși, de la începutul anului 2023, în contextul Depozite în monedă naţională
Depozite în valută străină
diminuării ratelor la depozite, se atestă semnale de Rata dobînzii la dep. în monedă naţională
Rata dobînzii la dep. în valută străină
temperare a depozitelor noi atrase. În ianuarie-
noiembrie 2023 au fost atrase depozite noi în valoare
21
de 185,8 mild. lei, sau cu 5,5% mai mult comparativ cu Figura 2.17. Dinamica lunară a depozitelor noi la termen
perioada respectivă din anul trecut. Circa 38 mild. lei atrase de la persoane fizice
(20,4%) au constituit depozitele noi la termen, fiind în mil.lei

5000
%
20
diminuare cu 4%. 4000 15.3 15.6 14.7 16
12.4
3000 10.6 12
Persoanelor fizice le revin 76,9% (29,2 mild. lei) din 8.9 8.3
2000 6.7 8
volumul total al depozitelor noi la termen – cu 5,2% 2.0 2.9 2.8 2.7 2.4 2.5
5.3 4.6
2.5 2.8 2.6 2.4 4.3
4.4 4.4
2.3 2.1 1.9
1000 4
mai mult decât în ianuarie-noiembrie 2022. 0 0
Concomitent, volumul depozitelor noi la termen atrase 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
de la persoanele juridice s-a diminuat cu 25,7%. 2022 2023

Volum, mil. lei
Depozitele au avut cea mai semnificativă rata la depozite în moneda naâională, %
rata la depozite în valuta străină, %
contribuție pozitivă la creșterea masei monetare. Sursă: Banca Naţională a Moldovei
La sfârșitul lunii noiembrie 2023 masa monetară M3 a
constituit 143,2 mild. lei și s-a majorat cu 13,6% Figura 2.18. Dinamica lunară a depozitelor noi la termen
comparativ cu situația de la sfârșitul lunii decembrie atrase de la persoane juridice
2022, creștere influențată preponderent de majorarea mil.lei %

3000 15
depozitelor (+11,7 p.p. contribuție), în timp ce 2500 10.4 12
contribuția banilor în circulație a fost de 1,9 p.p. 2000 6.9 7.7 6.7
8.7
6.6
9
5.8 4.8
1500 4.5 3.8 4.2 3.9 4.1 6
1000 1.6 1.7 1.3 1.5 1.6 1.5 1.2 1.7 2.1 1.4 1.9 1.5 1.5 3
500 0
0 -3
11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2022 2023
Volum, mil. lei
Rata la depozite în moneda naâională, %
Rata la depozite în valuta străină, %
22
3. Finanțe publice
3.1. Bugetul public național
Figura 3.1. Evoluția lunară a veniturilor și cheltuielilor

Conform datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie- bugetare, %
noiembrie 2023 la Bugetului public național au fost
încasate venituri în valoare de 90 514,2 mil. lei, sau cu 50
11,6% mai mult față de aceeași perioadă din anul 40 33.3 32.6
27.7
precedent. Totodată, în perioada de raport au fost 30
25.8
20.6
24.6
20.4 22.0
24.3 28.0
realizate cheltuieli în sumă de 102 880,1 mil. lei, cu 20 26.1 10.2 13.8
18,9% mai mult. 10
23.1 21.4 21.8 12.3
12.9 14.3 14.2
0 10.4 0.8
În ianuarie-noiembrie 2023, deficitul bugetar s-a soldat 7.0
0.7
5.7
-10
cu -12 365,9 mil. lei și s-a majorat de circa 2,3 ori -9.3
-20
comparativ cu perioada similară din anul 2022 (-5 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11
418,8 mil. lei). 2022 2023
Venituri Cheltuieli
Evoluția veniturilor a fost determinată în mare parte de
încasările din impozite și taxe pe mărfuri și servicii, Sursă: Ministerul Finanțelor
care în ianuarie-noiembrie 2023 s-au majorat cu 8,4%
și au generat o contribuție semnificativă la creșterea
veniturilor publice (+3,7 p.p.). Figura 3.2. Contribuția componentelor la creșterea veniturilor
bugetare (p.p.), ianuarie-noiembrie 2023
În structura impozitelor și taxelor pe mărfuri și servicii
se evidențiază veniturile din TVA la mărfurile produse
și serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, Venituri totale 11.6
care au crescut cu 20,5%, semnalând relansarea

consumului intern. Impozite și taxe pe mărfuri și servicii 3.7
În același timp, se atestă o diminuare a veniturilor din Contribuţii de asigurări sociale de stat
TVA la mărfurile importate (-2,6%). Descreșterea obligatorii
3.3
prețurilor externe și aprecierea monedei naționale

sunt factorii de bază care au diminuat valoarea Impozit pe venitul persoanelor fizice 1.4
mărfurilor importate, fapt ce a influențat reducerea

încasărilor din TVA pe importuri. Prime de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală
1.3
Încasările din accize sunt în creștere. De la începutul

anului 2023, veniturile obținute din accize s-au majorat Impozit pe venitul persoanelor juridice 0.9
cu 25% în contextul creșterii cotelor la anumite

categorii de mărfuri și extinderii listei subiecților care Alte venituri 0.6
au obligația de a calcula și achita accize.

Granturi primite 0.4
Se mențin în creștere încasările din veniturile
salariale. Veniturile din prime de asigurare obligatorie Taxa asupra comerțului exterior şi
de asistență medicală s-au majorat cu 18,3% și cu operaţiunilor externe
0.1
16,1% - din contribuții de asigurări sociale de stat

obligatorii. În rezultat, veniturile din contribuțiile Impozite pe proprietate 0.1
salariale au influențat cu 4,6 p.p. creșterea veniturilor

publice totale. 0 2 4 6 8 10 12 14
Au fost în creștere și încasările pe venitul atât al Sursă: Ministerul Finanțelor

persoanelor fizice (+20,8%), cât și al persoanelor
juridice (+9,5%), ceea ce denotă că activitatea
23
agenților economici înregistrează rezultate pozitive în Figura 3.3. Încasările bugetare lunare din TVA
pofida crizelor care s-au suprapus. Creșterile în anii 2022-2023, mil.lei
înregistrate la acest grup de venituri au exercitat un 3000
2407
impact de 2,2 p.p. la evoluția veniturilor publice totale. 2500 2044 2017
2212
2042 2028
1819 1732 1781 1999 1974
1786 1701
2000
Intrările de granturi s-au majorat. În perioada
ianuarie-noiembrie 2023 au fost primite granturi de la 1500
organizații internaționale pentru realizarea proiectelor 1000

1124 1134
977 1039 1078 1024
investiționale în valoare de 3 886,3 mil. lei, valoare mai 500 782 845 780 788 754 838 929
mare cu 8,6% comparativ cu aceeași perioadă din anul 0

XI XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI
precedent (3 577,2 mil. lei), contribuind pozitiv la
creșterea veniturilor BPN cu 0,4 p.p. 2022 2023
TVA local TVA importuri
În ianuarie-noiembrie 2023, categoria ,,Alte venituri”
Sursă: Ministerul Finanțelor
a înregistrat o creștere de 12,4% față de perioada Figura 3.4. Structura veniturilor bugetare în ianuarie-
similară din anul precedent și a influențat veniturile noiembrie 2023 (%)
bugetare totale cu 0,6 p.p. Au crescut încasările la
Granturi Alte venituri
pozițiile ”venituri din proprietate” (+35%), ,,alte primite 5.0%
venituri și venituri neidentificate” (+28%), ”amenzi și 4.3%
sancțiuni” (+10,9%), ”venituri din vânzarea mărfurilor Contribuții și Impozite și

și serviciilor” (+4,9%). prime de taxe
asigurări 62.0%
obligatorii
Situația economică complicată din regiune și 28.7%
consecințele crizei energetice mențin cheltuielile
bugetare în creștere, generând presiune asupra
bugetului. În ianuarie-noiembrie 2023 se atestă
creșterea tuturor cheltuielilor bugetare.
Din valoarea totală a cheltuielilor bugetare ponderea
Figura 3.5. Contribuția componentelor la creșterea
cea mai mare (39,6%) revine cheltuielilor pentru
cheltuielilor (p.p.) în ianuarie-noiembrie 2023
protecția socială, care în ianuarie-noiembrie curent au (clasificația funcțională)
înregistrat o creștere cu 18,4% față de perioada
similară din anul precedent, generând cel mai mare
impact asupra cheltuielilor bugetare – 7,3 p.p. Cheltuieli și active nefinanciare 18.9
Protecție socială 7.3

Cheltuielile pentru serviciile în domeniul învățământ
au crescut cu 18,1% (+2,8 p.p. contribuție), ocrotirea Învățămînt 2.8
sănătății – cu 16,8% (+2,4 p.p. contribuție), serviciile de Ocrotirea sănătății 2.4

stat cu destinație generală – cu 22,6% (+2,1 p.p.
contribuție), serviciile în domeniul economiei - cu Servicii de stat cu destinație generală 2.1
11,9% (+1,2 p.p. contribuție), gospodăria de locuințe și Servicii în domeniul economiei 1.2
gospodăria serviciilor comunale - cu 40,5% (+1,0 p.p. Gospodăria de locuințe și gospodăria
1.0
contribuție), ordine publică și securitate națională – cu serviciilor comunale
14,8% (+0,8 p.p. contribuție), apărare națională – cu Ordine publică și securitate națională 0.8
84,1% (+0,7 p.p. contribuție), cultură, sport, culte, Apărare națională 0.7
tineret și odihnă - cu 26,5% (+0,6 p.p. contribuție).
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 0.6
0 3 6 9 12 15 18 21
24
3.2. Datoria de stat administrată de Guvern

Tendința de creștere a datoriei de stat se menține Figura 3.6. Datoria de stat la data de 30 noiembrie,
și pe parcursul anului 2023. La situația din 31 anii 2019-2023, mil. lei
noiembrie curent soldul datoriei de stat a însumat
100000
101,5 mild. lei și a înregistrat o majorare cu 11,9%
comparativ cu aceeași dată din anul precedent. Față de 62 553
57 526
situația de la începutul anului datoria de stat a crescut 50000 36 893
44 247
cu 7,2%. 29 306
33 471 33 235 38 968

23 091 29 068
Cu o pondere de 38,4% în valoarea totală a datoriei de 0
stat, datoria internă la sfârșitul lunii noiembrie curent 2019 2020 2021 2022 2023
a constituit 39 mild. lei și s-a majorat cu 17,2% față de Datoria de stat internă Datoria de stat externă
aceeași situație din anul 2022. Modificarea datoriei de

stat interne s-a produs preponderent din contul
Figura 3.7. Evoluția lunară a datoriei de stat internă și externă
majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piața
(%), anii 2022-2023
primară, al căror volum de la începutul anului curent a
crescut cu 24,2%. 45 38.0 38.9
40 35.3 35.3
32.7 32.5
În structura valorilor VMS se evidențiază unele 35 30.0 29.1
26.8
30
modificări: s-a majorat ponderea bonurilor de 25 20.4 19.3 20.8
18.1 17.2
trezorerie emise pe 364 zile cu 4,9 p.p., ajungând la 20 13.5 14.2 14.3
15
57,6%. Totodată, s-a micșorat ponderea bonurilor de 10 3.6 5.1 6.1
8.3
16.1
trezorerie emise pe 91 zile cu 0,8 p.p. (până la 2,2%), 5 -0.7 9.5
11.4
8.7
0
182 zile – cu 2 p.p. ( până la 29,1%), 2 ani - cu 0,3 p.p. -5
(3,8%), 3 ani – cu 1p.p. (1,9%), 5 ani – cu 2,3 p.p. (3,1%). 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11
2022 2023
⇒ Rata medie a dobânzii la VMS s-a micșorat de circa Datoria externă Datoria internă
3 ori- de la 21,6% (noiembrie 2022) până la 6,5%

(noiembrie 2023).
Figura 3.8. Dinamica ratei nominale medii anuale ponderate a
⇒ Investitorii din sectorul bancar domină piața VMS, dobânzii pentru VMS (%), anii 2022-2023
cu 76,7%. 25 21.5
20.0 20.0
Datoria de stat externă (pondere de 61,6% în total), a 20
21.6
17.0
20.0 14.0 14.0
însumat 62,6 mild. lei și s-a majorat cu 8,7%. În valută 15
16.1 10.0
străină datoria de stat externă a constituit 3505,6 mil. 10 12.9
8.9
7.0 6.9 6.9 6.6 6.5
dolari și a înregistrat creștere cu 18,1% comparativ cu 5
10.4 10.2 9.8
sfârșitul lunii noiembrie 2022, iar față de situația de la 6.0 6.0 6.0 6.0 6.0
4.8
0
începutul anului curent – în creștere cu 11,6%. 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11
Majorarea intrărilor de surse externe de finanțare a 2022 2023
condiționat creșterea datoriei de stat externe. Rata nominală anuală medie ponderată a dobânzii
Rata de bază a BNM
25
4. Sectorul extern
4.1. Balanța de plăți externe
Deși necesarul de finanțare externă a țării s-a diminuat, acesta rămâne la nivel înalt. Prețurile reduse la
resursele energetice și produsele alimentare, cererea internă slabă și războiul din țara vecină s-au reflectat în
indicatorii Balanței de plăți externe pentru 9 luni 2023. Cererea internă și diminuarea prețurilor la bunurile
importate au determinat scăderea cu 2,9% a valorii importurilor de bunuri, ceea ce a condus la diminuarea
deficitului contului curent cu 8,5%. Prin urmare, necesarul de finanțare externă a țării raportat la PIB a atins
nivelul de 12,4%, comparativ cu 15,6% în ianuarie-septembrie 2022.
Perspectivele incerte accentuate de conflictul armat din țara vecină au determinat micșorarea cu 40,5% a fluxului
de intrări a investițiilor străine directe în țara noastră.
În aceste condiții, creditele comerciare și avansurie, precum și împrumuturile noi contractate de administrația
publică au constituit principalele surse de finanțare a deficitului contului curent în ianuarie-septembrie 2023.
Contul curent și contul de capital

Deficitul contului curent s-a micșorat, constituind Figura 4.1. Principalele componente ale contului curent în
12,9% în raport cu PIB. Deficitul contului curent a ianuarie-septembrie 2019-2023, mil. dolari SUA
înregistrat 1520,2 mil. dolari și s-a diminuat cu 8,5% 3000 15
comparativ cu ianuarie-septembrie 2022. 2000 10
1000 5
Situația soldurilor principalelor componente ale
0 0
contului curent se prezintă astfel: -911
-571
-1000 -1 298 -1 661 -1 520 -5

- comerț cu bunuri: -3601 mil. dolari (+2,4%); -7.1
-6.9
-2000 -10
- comerț cu servicii: 650,7 mil. dolari (+5,5%);
-3000 -13.1 -12.9 -15
- venituri primare: 144,7 mil. dolari (+3,7 ori); -15.6
- venituri secundare: 1285,4 mil. dolari (+7,1%). -4000
2019 2020 2021 2022 2023
-20
Îmbunătățirea soldului contului curent a fost Venituri secundare

Venituri primare
determinată de evoluția pozitivă a excedentelor Servicii
Bunuri
comerțului exterior cu servicii, veniturilor primare și Soldul contului curent
Soldul contului curent/PIB, % (axa dreaptă)
celor secundare.
26
Exporturile de bunuri au constituit 2533,6 mil. dolari Figura 4.2. Comerțul internațional cu bunuri în ianuarie-
(-9,5%) și au fost determinate în general de: septembrie 2019-2023, mil. dolari
8000 10
cererea externă, în special, de porumb, semințe și 6 317 6 135
6000 0
ulei de floarea-soarelui, fructe etc; 4 763
3 952 3 555
4000 -10
diminuarea prețurilor internaționale la bunurile 2 800
2 534
exportate; 2000 1 503 1 358 1 675 -20
conflictul militar în Ucraina. 0

-26.5
-30
-28.3
-2 197 -31.2 -30.6
Importurile de bunuri au constituit 6134,6 mil. dolari -2000 -2 449 -3 088
-33.1 -40
-3 517 -3 601
(-2,9%), fiind determinate de: -4000 -50
cererea internă pentru bunurile importate, în -6000 -60

special, la gaz natural, uleiuri de petrol și produsele 2019 2020 2021 2022 2023
agroalimentre, cum ar fi semințe și ulei de floarea- Exportul bunurilor

soarelui; Importul bunurilor
Balanța bunurilor
micșorarea prețurilor internaționale la bunurile Balanța bunurilor/PIB, % (axa dreaptă)
importate.
Exportul serviciilor s-a majorat cu 11,4%, în general, datorită creșterii serviciilor de transport (+18%),
serviciilor de telecomunicații, informatică și informații (+28,6%) și serviciilor de construcții (+2,1 ori).
Importul serviciilor s-a majorat cu 15%. În cadrul acestora s-au majorat importurile serviciilor de
telecomunicații, informatică și informații (+30,4%), de călătorii (+20,5%) și de transport (+7,5%).
Figura 4.3. Comerțul internațional cu servicii în ianuarie- Figura 4.4. Exportul serviciilor de telecomunicații,
septembrie 2019-2023, mil. dolari informatică și informații în ianuarie-septembrie 2019-2023,
mil. dolari
2000 8 500 452
5.8 400 352

5.5
1500 6
280
300
3.6 3.7 214
1000 3.2 4 185
617 651 200
362
500 280 295 2 100
0
0 0 2019 2020 2021 2022 2023
2019 2020 2021 2022 2023
Exportul serviciilor Servicii de informații

Importul serviciilor Servicii de informatică
Balanța serviciilor Servicii de telecomunicaţii
Balanța serviciilor/ PIB, % (axa dreaptă) Servicii de telecomunicaţii, de informatică şi de informații
Sursă: Banca Naţională a Moldovei Sursă: Banca Naţională a Moldovei
27
Figura 4.5. Veniturile primare nete în ianuarie-septembrie

2019-2023, mil. dolari
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a
800 20
constituit 144,7 mil. dolari, compartiv cu 39,38 mil.
600 15
dolari înregistrat în ianuarie-septembrie 2022, datorită 398 335
400 10
creșterii de circa 6,6 ori a veniturilor din gestionarea 184
145
200 39 5
rezervelor (până la 126,7 mil. dolari), precum și 4.6
0 4.0 0
creșterii cu 1,7% a intrărilor veniturilor aferente -200
1.9
0.4 1.2
-5
remunerării salariaților rezidenți pentru munca -400 -10
prestată angajatorilor nerezidenți (până la 631,3 mil. -600 -15
dolari). Concomitent, s-au diminuat cu 9,3% ieșirile de 2019 2020 2021 2022 2023
venituri din investiții directe ale nerezidenților, în Alte venituri primare

Venituri din active de rezervă
special, datorită scăderii cu 21,4% a profiturilor Venituri din alte investiţii
Venituri din investiţii de portofoliu
reinvestite (până la 292,6 mil. dolari). Venituri din investiţii directe
Remunerarea salariaților
Soldul veniturilor primare
Soldul veniturilor primare/PIB, % (axa dreaptă)
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent Figura 4.6. Veniturile secundare nete în ianuarie-septembrie
în valoare de 1285,4 mil. dolari (+7,1%). 2019-2023, mil. dolari
1500 25
Această situație s-a datorat, în special, diminuării cu 1 244 1 200
1 285
27,1% a ieșirilor transferurilor personale în mărime de 1200 997 20

861
246,4 mil. dolari, în timp ce intrările acestora s-au 900 12.0 12.6
11.3 15
10.9
micșorat cu doar 8,2% (până la 824,9 mil. dolari). 9.9
600 10
De asemenea, s-a majorat cu 3,2% volumul asistenței 300 5

tehnice și granturilor primite în cadrul cooperării
0 0
internaționale, acestea constituind 372 mil. dolari. 2019 2020 2021 2022 2023
Alte transferuri curente
Transferuri personale
Administraţia publică
Venituri secundare
Venituri secundare/PIB, % (axa dreaptă)
Contul de capital s-a soldat cu intrări de capital în valoare de 63,9 mil. dolari, în timp ce în 9 luni 2022 s-au
înregistrat ieșiri nete de 0,04 mil. dolari.
Valoarea granturilor aferente proiectelor investiționale primite din exterior de administrația publică a constituit
38,5 mil. dolari (+1,6 ori). Intrările nete înregistrate la sectorul privat au însumat 25,4 mil. dolari, spre deosebire
de ieșirile în mărime de 23,6 mil. dolari înregistrate în ianuarie-septembrie 2022.
Drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital, necesarul net de finanțare externă a constituit -1456,3 mil.
dolari (12,4% în raport cu PIB).
Contul financiar
Contul financiar a înregistrat intrări nete de capital, necesare pentru finanțarea deficitului contului curent, în
mărime de 1408,7 mil. dolari. Acumularea netă a pasivelor a însumat 568,4 mil. dolari, în timp ce activele
financiare nete s-au micșorat cu 840,3 mil. dolari.
Sursa principală de finanțare a deficitului contului curent o constituie intrările nete de capital sub formă de credite
comerciale și avansuri, precum și împrumuturile noi contractate de administrația publică. De asemenea, la
28
finanțarea deficitului contului curent au contribuit și investițiile directe, în special pe seama reinvestirii
profiturilor de nerezidenți.
Principalele componente ale contului financiar: Figura 4.7. Contul financiar în ianuarie-septembrie 2019-
2023, mil. dolari
- investiții străine directe: -301,2 mil. dolari 800 10
(-37,3% față de 9 luni 2022); 400 5
0 0
-8.2
-400 -11.5 -5
- investiții de portofoliu: 0,6 mil. dolari (+1,6%); -800 -14.0
-15.7
-12.0
-10
-1200 -679 -15
-991
- derivate financiare: 0,2 mil. dolari (+2,4 ori); -1600
-1 383 -1 409
-20
-2000 -1 672 -25
-2400 -30
- alte investiții: -1548 mil. dolari (-9,8%); 2019 2020 2021 2022
Active de rezervă ((+) majorare, (-) micșorare)
2023
Alte investiţii
Investiţii de portofoliu și derivate financiare
- active de rezervă: +439,7 mil. dolari (-15,9%). Investiţii directe
Ssoldul contului financiar
Contul financiar/PIB, % (axa dreaptă)
Notă: (+) ieșiri nete de capital, (-) intrări nete de capital
Investițiile străine directe (ISD) au înregistrat intrări nete de capital în valoare de 301,2 mil. dolari (cu 37,3%
mai puțin față de ianuarie-septembrie 2022), ca urmare a creșterii nete de pasive (capitalul nerezidenților
investit în Moldova) cu 305,4 mil. dolari. Concomitent, activele nete (capitalul rezidenților Moldovei investit în
alte țări) s-au majorat cu 4,2 mil. dolari.
Intrările capitalului sub formă de ISD s-au diminuat cu 40,5% față de nivelul înregistrat în ianuarie-septembrie
2022, determinate de micșorarea intrărilor de participațiile nete la capital (-53,4%) și profitului reinvestit (-
21,4%).
Figura 4.8. Achiziția netă de active financiare a ISD pe Figura 4.9. Acumularea netă de pasive a ISD pe instrumente
instrumente în ianuarie-septembrie 2019-2023, mil. dolari în ianuarie-septembrie 2019-2023, mil. dolari
40 32.3 512.9
600
478.6
27.1 500
400 247.5 305.4
20 300
200
4.2 41.9
100
-2.3
0 -5.2 0
-100
2019 2020 2021 2022 2023
-20 Instrumente de natura datoriei

2019 2020 2021 2022 2023
Reinvestirea profiturilor
Instrumente de natura datoriei
Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând
Participații și acțiuni ale fondurilor de investiţii reinvestirea profiturilor
Acumularea netă de pasive
Achiziția netă de active financiare
Sursă: Banca Națională a Moldovei Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Stocul total de pasive sub formă de ISD la 30.09.2023 a fost evaluat la 5367,4 mil. dolari (în creștere cu 10,3% față
de 30.09.2022), din care participațiile la capital dețin o pondere de 65,6%, iar împrumuturile de datorie – 34,4%.
29
În distribuția geografică a capitalului acumulat, Figura 4.10. Structura ISD pe activități economice
(capital propriu) la 30.09.2023, %
investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea
Industria
majoră – 85,6%, din alte ţări – 13,8%, din CSI – 0,6%. prelucrătoare
Principalii investitori străini în Moldova sunt originari Comerţul 18.6%
26.0%
din Cipru, Olanda, România, Franța, Bulgaria, Austria, Informații și
comunicații
Marea Britanie etc. 5.2%
Transport și
Principalele activități economice care au beneficiat de depozitare
4.5%
ISD sunt activitățile financiare și de asigurări (34,2%
din stocul total al investițiilor directe sub formă de Industria
energetică
capital propriu), comerțul (26%) și industria 2.8%
prelucrătoare (18,6%). Activitățile

financiare și de Tranzacții
asigurări imobiliare
34.2% Alte activități HoReCa 2.1%
4.2% 1.1% Agricultura
1.3%
Activele oficiale de rezervă s-au majorat pe parcursul ianuarie-septembrie 2023 cu 439,7 mil. dolari,
contribuind pozitiv la modificarea totală a activelor țării.
Remiterile personale2
Conform datelor statisticii Balanței de plăți, în ianuarie- Figura 4.11. Remiterile personale primite de rezidenții
Republicii Moldova din străinătate în ianuarie-septembrie
septembrie 2023 volumul remiterilor personale
2019-2023, mil. dolari
primite de rezidenții Republicii Moldova a constituit
1411,9 mil. dolari (12% în raport cu PIB), fiind în 1600 18
diminuare cu 4,5% comparativ cu perioada similară a 15.5 15.7
15.3
anului 2022. 1200 16
14.0
Au crescut cu 7,5% remiterile primite din țările UE 800 14
(55,9% din total). Concomitent, remiterile primite din 12.0

400 12
țările CSI și din alte țări s-au micșorat cu 36,7% și 1,6%,
rspectiv. 0 10
2019 2020 2021 2022 2023
Alte țări
CSI
UE-27
Remiterile personale/PIB, % (axa dreaptă)
2
Remiterile personale reprezintă un articol suplimentar la Balanța de plăți și reflectă valoarea remunerării nete a
salariaților (excluzând cheltuielile lucrătorilor suportate în țara de prestare a muncii și unele taxe și impozite achitate de
rezidenți peste hotare), a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice, indiferent de sursa de
proveniență a acestora.
30
4.2. Comerțul internațional cu mărfuri
Valoarea totală a comerțului internațional cu Figura 4.12. Evoluția comerțului internațional cu mărfuri în
ianuarie-octombrie 2019-2023, mil. dolari
mărfuri în 10 luni 2023 a fost de 10484,9 mil. dolari
SUA, înregistrând o scădere de 5,7% față de 10 luni 8000 7486.9
7126.7
2022. Exporturile (FOB) s-au diminuat cu 271,5 mil. 7000
5721.0
dolari (-7,5%) și importurile (CIF) - cu 360,2 mil. dolari 6000
4798.7
5000 4325.7
(-4,8%). În rezultat, deficitul balanței comerciale 3629.7 3358.2
4000
(FOB/CIF) s-a diminuat cu 2,3%, de la -3857,2 mil. 3000 2294.3 2455.6
1986.8
dolari (ianuarie-octombrie 2022) la – 3768,5 mil. dolari 2000
(ianuarie-octombrie 2023). 1000

0
-1000
-2504.4 -2338.9
-2000
-3265.4
-3000 -3857.2 -3768.5
-4000
2019 2020 2021 2022 2023
export import soldul balanţei comerciale
Figura 4.13. Evoluția lunară a exporturilor (%) și Figura 4.14. Evoluția lunară a importurilor (%) și
contribuția pe grupe de țări (p.p.), 2022-2023 contribuția pe grupe de țări (p.p.), 2022-2023
40
30
30
20 22.4
18.0
20 16.1 15.9
10 6.8 5.8 9.2
12.5
9.7
-0.1 0.2
-2.3 10
0
-2.9
-2.8
-2.4
0
-10
-5.0
-10.1
-20 -10
-19.9 -19.1 -10.4 -8.2 -10.4
-23.9 -13.4 -16.0 -16.8
-30 -20
10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
2023 2023
Ţările UE Ţările CSI Ţările UE Ţările CSI
Celelalte țări ale lumii Exporturi Celelalte țări ale lumii Importuri
Sursă: Biroul Național de Statistică Sursă: Biroul Național de Statistică
4.2.1. Exporturi (FOB)

În ianuarie-octombrie 2023 exporturile au fost în diminuare cu 7,5%, cauzate de scăderile succesive din lunile
martie-august, precum și din luna octombrie. Diminuarea cererii externe, a potențialului de export, determinat în
mare parte de producția industrială în descreștere, reducerea prețurilor externe sunt factorii de bază care au
influențat involuția exporturilor.
31
Figura 4.15. Exporturile cu mărfuri pe grupe de țări în

Exporturile de mărfuri spre UE au crescut ianuarie-octombrie 2020-2023, mil. dolari
nesemnificativ.
4000
Spre țările Uniunii Europene exporturile au format
653
64,7% din total, fiind în creștere cu 1,2%. Astfel 3000
407
contribuția pozitivă la evoluția exporturilor a fost de 828 778

0,7 p.p. 2000 458
574
359 372
355 305
Exporturile spre țările CSI s-au micșorat cu 6%. 2148 2174
1000
Formând o pondere de 23,2% din total, au contribuit 1482 1323 1509
negativ la evoluția exporturilor cu 1,4 p.p. 0

2019 2020 2021 2022 2023
Exporturile către grupul celelalte ţări ale lumii au
scăzut semnificativ – cu 37,7%. Cu o pondere de 12,1% UE CSI Celelalte țări ale lumii
în total, acestea au contribuit negativ la evoluția Sursă: Biroul Național de Statistică

exporturilor cu 6,8 p.p.
Figura 4.16. Ponderea principalelor țări - partenere în

Primele 10 țări - principali parteneri comerciali ai derularea exporturilor în ianuarie-octombrie 2023, %
RM au absorbit circa 80% din exporturi
Total exporturi (FOB) - 3358,2 mil. dolari
România, cu o pondere de 34,7% (1165,5 mil. dolari)
în total exporturi, rămâne în continuare principalul Alte țări
19.7%
partener comercial al RM. Exporturile spre această țară Bulgaria
2.0% România
s-au majorat cu 12,5%, contribuția pozitivă la evoluția 34.7%
Belarus
exportului total fiind de +3,6 p.p. Ponderea cea mai 2.1%
înaltă (20,6%) a constituit exportul de fire, cabluri Polonia 3.1%
(inclusiv cabluri coaxiale) și alte conductoare electrice Turcia 3.4%

izolate, acestea înregistrând o scădere de 3,7% față de Federația
Rusă 3.5%
ianuarie-octombrie 2022 în expresie valorică. Exportul Ucraina 15.7%
de ulei de semințe de floarea-soarelui a format 13,4% Cehia 3.9% Germania

5.5% Italia 6.5%
din valoarea totală a exporturilor spre România, iar
cantitatea acestora în perioada vizată s-a majorat de
circa 7,9 ori. Și volumul fizic al exportului de grâu și Sursă: Biroul Național de Statistică
meslin s-a majorat semnificativ (de circa 5,9 ori), Figura 4.17. Exporturile în principalele țări - partenere în
formând o pondere de 10,6% din valoarea totală a ianuarie-octombrie 2022-2023, mil. dolari
exportului spre această țară. Exportul de semințe de 1 165
România
floarea soarelui și de porumb a constituit 5,2% și,
respectiv, 5% din total. În expresie naturală volumul de Ucraina 527
semințe de floarea soarelui a fost inferior cu 34,1% celui 217

Italia
exportat în perioada similară 2022. De asemenea a
scăzut cu 45,6% cantitatea exportată de porumb. Germania 184
Spre Ucraina, al doilea importator major de producție Cehia 130
moldovenească, au fost livrate 15,7% (526,7 mil. Federația 117

Rusă
dolari) din total exporturi, volumul exportat
114
diminuându-se cu 6,4%. Circa 69% din exportul spre Turcia
Ucraina revin uleiurilor din petrol sau uleiuri din Polonia 103
minerale bituminoase, cantitatea exportată în tone s-a
Belarus 71
majorat cu circa 32%.
Bulgaria 67
S-au majorat semnificativ exporturile spre Cehia
(130,2 mil. dolari) - de circa 1,5 ori, din care 79% au 2023 2022
constituit fire, cabluri (inclusiv cabluri coaxiale), fiind în Sursă: Biroul Național de Statistică
32
creștere de circa 1,9 ori, Belarus (71 mil. dolari) – cu Figura 4.18. Exporturile lunare în principalele țări partenere,
12,4%, inclusiv circa 30% au format vinuri din struguri mil. dolari
160
proaspeți, acestea fiind în creștere cu circa 21%.
140
S-au diminuat exporturile spre Italia (217,5 mil.
120
dolari) cu 24,3%, Germania (184,4 mil. dolari) – cu
6,3%, Federația Rusă (117,4 mil. dolari) – cu 29,5%, 100
Turcia (113,6 mil. dolari) – de circa 2,4 ori, Bulgaria 80
(67 mil. dolari) – de circa 2 ori și cumulativ acestea au 60

influențat negativ evoluția exporturilor cu -9,8 p.p. 40
20
Exporturile pe secțiuni de mărfuri, conform 0

10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM)
2022 2023
Circa 59% din secțiuni de mărfuri au înregistrat scăderi
România Ucraina
ale exporturilor.
Turcia Italia
Secțiunile de mărfuri cu contribuție negativă la Germania Federația Rusă
evoluția exporturilor: Sursă: Biroul Național de Statistică
• produse ale regnului vegetal - s-au diminuat cu

19,9% (inclusiv grupele: semințe și fructe Figura 4.20. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-)
exporturilor (p.p.) pe principalele secțiuni de mărfuri
oleaginoase în diminuare cu 34,9%, gradul de conform NCM, p.p. (ianuarie-noiembrie 2023)
influență la scăderea exporturilor constituind -3,4 -8.0
p.p.), cereale – cu 17,1% (-1,8 p.p.), fructe EXPORTURI - total
comestibile și nuci – cu 3,5% (-0,2 p.p.); Produse ale regnului vegetal -7.6
• grăsimi și uleiuri de origine animală sau

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale
vegetală – au scăzut cu 36,2% (-3,2 p.p); -2.8
Metale comune si articole din acestea

•
-0.8
produsele minerale - cu 10,5% și au influențat
negativ evoluția exporturilor cu -1,4 p.p., în Produse minerale -0.5
principal, reprezentând reexporturi spre Ucraina;
Vehicule -0.3
• metale comune și articole din metale comune –
în descreștere cu 30,7% (din care fontă, fier și oțel Incălțăminte -0.2
– de circa 3,1 ori (-0,4 p.p.), aluminiu și articole din

Lemn și articole din lemn -0.2
aluminiu – cu 40,3% (-0,2 p.p.);
Instrumente si aparate optice, fotografice 0.2
• vehicule – s-au diminuat cu 20,7% (inclusiv
vehicule terestre – cu 17,9% (-0,6 p.p.); Materiale plastice si articole din acestea 0.3
• încălțăminte; obiecte de acoperit capul, Alte 0.4

umbrele – în diminuare cu 25,6% (-0,2 p.p.).
Produse ale industriei alimentare;
0.7
băuturi; tutun
Secțiunile de mărfuri cu contribuția pozitivă la
dinamica exporturilor: Masini si aparate, echipamente electrice 2.7
• mașini și aparate, echipamente electrice și Sursă: Biroul Național de Statistică

părți ale acestora – în creștere cu 21,4% (din care
mașini, aparate și echipamente electrice si părți ale
acestora - cu 17,1% (+2,1 p.p.); mașini și aparate
pentru prepararea sau fabricarea industrială a
alimentelor ori a băuturilor, altele decât mașinile și
33
aparatele pentru extragerea ori prepararea Figura 4.21. Gradul de influență a principalelor grupuri de
uleiurilor sau a grăsimilor - în creștere de 11,7 ori; mărfuri la creșterea (+)/descreșterea (-) exporturilor lunare,
p.p.
• produse ale industriei alimentare; băuturi; 30 30
tutun – în creștere cu 6% (din care băuturi, lichide 20 20

alcoolice și oțet – cu 3,1% (+0,2 p.p.), preparate din
7.6
legume, din fructe, nuci sau din alte părți de plante 10 5.7 8.7 10
0.4
– cu 4,9% (+0,1 p.p.), reziduuri și deșeuri ale 0
-2.5
0
industriei alimentare; alimente preparate pentru -0.1
-2.2 -2.0 -2.4
animale – cu 20,7% (+0,3 p.p.); -10

-10.4
-10
• materiale plastice și articole din material -20 -20

-19.1
plastic; cauciuc și articole din cauciuc – în -30
-20.8 -23.6
-30
creștere cu 19,3% (inclusiv materiale plastice și 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
articole din material plastic – cu 17,7% (+0,3 p.p.); 2022 2023
• instrumente și aparate optice – s-au majorat cu Semințe și fructe oleaginoase

Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală
35,5% (+0,2 p.p.) etc. Combustibili minerali, uleiuri minerale
Cereale
Mașini și aparate, echipamente electrice
Alte
EXPORTURI - total
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie- Figura 4.22. Evoluția lunară a exporturilor autohtone și a
reexporturilor de mărfuri străine (după prelucrare și clasice)
octombrie 2023 au format 69,6% (2337 mil. dolari)
400
din total exporturi, în scădere cu 7,6% față de
perioada similară 2022, contribuția negativă la 300
evoluția exporturilor constituind 5,3 p.p.
200
Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare
și clasice) au format 30,4% din total exporturi, cu 100
7,2% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie

0
2022. 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
2022 2023
Exporturi autohtone, mil. $ Reexporturi, mil. $
4.2.2. Importuri (CIF)

Diminuarea prețurilor externe, temperarea activității economice și a cererii interne generează scăderi ale
importurilor. Astfel, importurile au intrat pe o traiectorie negativă începând cu luna aprilie. Cumulativ în 10 luni
importurile s-au diminuat cu 4,8% față de 10 luni 2022.
Importurile din țările UE și din țările CSI s-au
diminuat.
Importurile din țările UE au înregistrat o ușoară
scădere de 0,1%. Cu o pondere de 48,6% din total,
contribuția negativă la dinamica importurilor a fost
minoră (-0,03 p.p.).
Importurile din țările CSI s-au diminuat
semnificativ - cu 31,6%. Cu o pondere de 17,9% din
34
total, importurile din CSI au contribuit negativ la Figura 4.23. Importurile cu mărfuri pe grupuri de țări
evoluția importurilor totale cu 7,9 p.p. în ianuarie-octombrie 2020-2023, mil. dolari
8000
Grupul Celelalte țări ale lumii, deținând o pondere
7000
de 33,6%, au înregistrat o creștere de 10,8%, 2158
6000 2391
contribuția pozitivă la evoluția importurilor fiind de 5000 1696
3,1 p.p. 4000 1278
1866
1275
1277
1436
Din primele 10 țări - principali parteneri 3000
1153 1066
comerciali ai RM au fost importate circa 72% din 2000
3463 3461
2368 2589
1983
mărfuri, acestea, în mare parte, înregistrând creșteri 1000
0
ale importurilor comparativ cu ianuarie-octombrie 2019 2020 2021 2022 2023
2022.
UE CSI Celelalte țări ale lumii
România, după creșterile semnificative ale
importurilor în primele 5 luni 2023, înregistrează o Sursă: Biroul Național de Statistică
scădere de 16,4% în 10 luni 2023. Cu o pondere de Figura 4.24. Ponderea principalelor țări partenere în
15,2% (1083,1 mil. dolari) din total importuri, a derularea importurilor în ianuarie-octombrie 2023, %
contribuit negativ la evoluția importurilor cu -2,8 p.p.
Total importuri (CIF) - 7126.6 mil. dolari
Circa 56% din valoarea importurilor din România
România
constituie importul de uleiuri de petrol sau uleiuri din 15.2%
minerale bituminoase, valoarea cărora s-a diminuat cu Alte țări 27.7%
circa 26% față de perioada similară din 2022. Grupul Franța

2.4%
fibre, cabluri (inclusiv cabluri coaxiale) au format India
China 11.6%
2,7% din importurile totale din România, acestea 2.6%

Ucraina
micșorându-se cu circa 28% față de 10 luni 2023. 11.5%
Polonia
Gazul de sondă și alte hidrocarburi gazoase au format 3.7%
Federația Rusă Turcia 8.8%
circa 5% din total. 3.9%
Italia Germania
5.5%
China s-a clasat pe locul doi în derularea 7.1%
importurilor. Importurile din această țară s-au Sursă: Biroul Național de Statistică
majorat cu 8,3% (828,3 mil. dolari) și au deținut o
pondere de 11,6% din total importuri. Principalele
produse importate au fost aparate telefonice (11,2% Figura 4.25. Importurile din principalele țări - partenere în
ianuarie-octombrie 2022-2023, mil. dolari
din total), mașini automate de prelucrare a datelor
1 083
(5,2%), dispozitive cu semiconductori (4,5%) etc. România
A treia poziție în derularea importurilor revine China 828
Ucrainei. Importul din această țară s-a majorat cu

Ucraina 820
12,7% și a constituit 820 mil. dolari. Cu o pondere de
11,5% în total, a influențat pozitiv evoluția Turcia 628
importurilor cu 1,2 p.p. Ponderea principală (25,5% 508

Germania
din total) au format importurile de gaz de sondă și alte
hidrocarburi gazoase, acestea nefiind prezente în Italia 392
ianuarie-octombrie 2022. S-a importat 35,8 mii tone Federația 278

Rusă
de boabe de soia (+2,3 ori față de 10 luni 2022), 131
262
mii m3 de lemn tăiat sau despicat longitudinal Polonia
(+10,7%), 11,9 mii tone de carne și organe comestibile, India 183

proaspete, refrigerate sau congelate de pasăre
Franța 172
(+4,4%), 207,8 mii Megawatt-ora de energie electrică
(-62%) etc. 2023 2022
35
Comparativ cu ianuarie-octombrie 2022 au Figura 4.26. Importurile lunare din principalele țări
înregistrat creștere importurile din Turcia (627,9 partenere, mil. dolari
210
mil. dolari) - cu 18,6%, Germania (507,7 mil. dolari)
– cu 5,5%, Italia (392,4 mil. dolari) – cu 7,7%, Polonia 180
(261,5 mil. dolari) – cu 3,8%, Franța (171,7 mil. 150

dolari) – cu 12,9%.
120
Totodată, volumul importurilor din Federația Rusă
90
(277,9 mil. dolari) s-a micșorat de circa 3,6 ori
comparativ cu ianuarie-octombrie 2022. Cu o 60
pondere de 3,9% din total importuri au sustras din 30

creșterea importurilor 9,5 p.p. Produsele minerale
formează 38,5%, diminuându-se de circa 6,5 ori în 0
10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
ianuarie-septembrie 2023, urmată de îngrășăminte, 2022 2023
care s-au majorat cu 11,8%. De asemenea, și importul
din India (183,3 mil. dolari) a scăzut cu 14,2%. România Federația Rusă
China Ucraina
Turcia Germania
Importurile pe principalele secțiuni de mărfuri
conform NCM
Figura 4.28. Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-)
Cerere internă slabă, prețurile mondiale la resursele importurilor pe principalele secțiuni de mărfuri conform
energetice și produse alimentare în scădere sunt NCM, p.p. (ianuarie-octombrie 2023)
factorii de bază care au influențat evoluția IMPORTURI - total
-4.8
importurilor. Circa jumătate din secțiunile de mărfuri

Produse minerale -4.8
au înregistrat scăderi ale valorii importurilor față de
ianuarie-octombrie 2022 și, respectiv, au influențat Grăsimi și uleiuri vegetale și animale -0.6
negativ evoluția importurilor.
Produse ale regnului vegetal -0.6
• importul de produse minerale a scăzut cu Metale comune si articole din metale

-0.5
comune
17,8% (din care combustibili minerali, uleiuri
Materiale plastice si articole din
minerale – cu 18,3%, gradul de influență la material plastic; cauciuc
-0.4
scăderea importurilor constituind -4,9 p.p.); Alte secțiuni de mărfuri -0.2
• grăsimi și uleiuri de origine animală sau Lemn si articole din lemn -0.2
vegetală – au scăzut de 2,4 ori (-0,6p.p);
Pasta din lemn, hârtie, carton -0.2
• produse ale regnului vegetal – în scădere cu Animale vii și produse ale regnului
11,2% (inclusiv grupele: semințe și fructe animal
0.2
oleaginoase în diminuare cu 37,3% (-0,7 p.p.), Produse ale industriei chimice sau ale
industriilor conexe
0.3
cereale – cu 35,9% (-0,3 p.p.);
Instrumente și aparate optice 0.3
• metale comune și articole din metale
Vehicule, aparate de zbor 0.4
comune – în descreștere cu 10,1% (inclusiv
Produse ale industriei alimentare;
fontă, fier și oțel - cu 18,9% (-0,3 p.p.); bauturi, tutun
0.5
Masini si aparate, echipamente

• materiale plastice și articole din material electrice
0.9
plastic, cauciuc - au scăzut cu 7,1% (din

acestea: cauciuc și articole din cauciuc –cu Sursă: Biroul Național de Statistică
11,2% (-0,1 p.p.), materiale plastice – cu 6% (-

0,2 p.p.) etc.
36
Secțiunile de mărfuri care au contribuit pozitiv la Figura 4.29. Gradul de influență a principalelor grupuri de
evoluția importurilor: mărfuri la creșterea (+)/descreșterea (-) importurilor lunare
în anii 2022-2023, p.p.
• mașini și aparate, echipamente electrice, 30 30
aparate de înregistrat sau reprodus sunete 25 22.6

au crescut cu 5,7% (inclusiv mașini, aparate și 18.0
20 20
echipamente electrice si părți ale acestora - cu 16.3 15.3
12.5
15,7%, gradul de influență la evoluția 15
9.7
exporturilor constituind +1,3 p.p.); 10 10
• produse ale industriei alimentare; băuturi, 5
tutun - s-au majorat cu 8,5% (din care: 0 0

-4.5
băuturi, lichide alcoolice și oțet – cu 12,5% -5
(+0,1 p.p.), preparate alimentare diverse – cu
-10 -10
9% (+0,1 p.p), preparate pe bază de cereale, de -10.4
-8.2
-10.4
făină, de amidon – cu 6,3% (+0,1 p.p.); -15 -13.4
-16.0 -17.0
•
-20 -20
vehicule, aparate de zbor – s-au majorat cu 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10
5,8% (din care vehicule terestre – cu 5,6% 2022 2023
(+0,4 p.p.); Semințe și fructe oleaginoase
Mașini și aparate, echipamente electrice
• instrumente și aparate optice, fotografice Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală
Cereale
sau cinematografice – în creștere cu 22,8% Materiale textile și articole din aceste materiale
(+0,3 p.p.); Combustibili minerali, uleiuri minerale
Alte
• produse ale industriei chimice – s-au IMPORTURI - total

majorat cu 3,4% (inclusiv uleiuri esențiale și
rezinoide, preparate cosmetice – cu 17,1%
(+0,2 p.p.), produse farmaceutice – cu 6,3 %
(+0,2 p.p.) etc.
Persoanele fizice au importat în ianuarie-octombrie 2023 mărfuri în valoare de 294,7 mil. dolari, cu 51,9%
mai mult, în raport cu perioada similară 2022. Creșterea a fost determinată, în principal, de majorarea valorii
autoturismelor importate (+61,1%), cărora le-au revenit 89,5% din importurile realizate de persoanele fizice.
37
4.2.3. Indicii comerțului internațional cu Figura 4.30. Evoluția trimestrială a indicilor privind
mărfurile exportate, %
mărfuri în trimestrul III 2023
90 89.8
Exporturi: 75
55.2
60
volumul fizic3 s-a majorat cu 15,1% față de 45 36.1 42.7
30 30.6
27.8
trimestrul III 2022, din care: în țările Uniunii 15 1.4 1.6 0.9
-1.4
Europene cu 45,6%. În țările CSI și în celelalte țări 0
-15 -3.1
ale lumii volumul fizic s-a micșorat cu 20,5% și -30
-7.9
-21.2 -14.7 -21
20,6%, respectiv. T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3
2020 2021 2022 2023
valoarea unitară4 (prețurile) a scăzut cu 14,4%, indicii volumului fizic indicii valorii unitare
inclusiv în țările UE – cu 12,8%, în țările CSI – cu Indicii valorici

21,8%, în celelalte țări ale lumii - cu 8,7%.
Figura 4.31. Evoluția trimestrială a indicilor privind
mărfurile importate, %
75
Importuri: 60
66.8
45 32.7 31.4 34.6 31.9

volumul fizic a scăzut cu 11,5%, inclusiv din țările 30
25.6
18.1
13.6 13.1
UE – cu 10,4%, din țările CSI – cu 39,9%. Din 15 0.1 0.9
celelalte țări ale lumii indicele volumul fizic s-a 0
-1.8
majorat cu 8,4%. -15
-28.7
-10.7 -14.5
-30
valoarea unitară (prețurile) s-a diminuat cu T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3

2020 2021 2022 2023
3,4%, inclusiv din țările CSI - cu 13,8% și din
celelalte țări ale lumii – cu 6,2%. Din țările UE Indicii volumui fizic Indicii valorii unitare
Indicii valorici
valoarea unitară s-a majorat cu 2,5%.
Figura 4.32. Indicele raportului de schimb pe secțiuni de
mărfuri în trimestrul III 2023 (%)
260
Indicele raportului de schimb (în engl. ,,Terms of 240
trade”)5 a constituit 88,6%, eficiența comerțului 220
200
exterior s-a diminuat comparativ cu trimestrul III 180
160
2022 (96,7%), precum și față de trimestrul 140 116 113 106 104 103
precedent (90,4%). 120
100
89
99 93 93
84 82
71
80
60
40
20
UE CSI Celelalte țări ale lumii Total

Sursă: Biroul Național de Statistică, calculele MDED
3 Indicii volumului fizic reflectă evoluția (creștere/descreștere) cantității de mărfuri exportate și importate. În Republica Moldova se calculează după
formula Laspeyres.
4 Indicii valorii unitare indică evoluția (creștere/descreștere) prețurilor la mărfurile exportate și importate. Acest indice se calculează având la bază
valorile unitare (medii) exprimate în dolari SUA, conform formulei Paasche. Baza de calcul utilizată pentru calcularea indicilor valorii unitare la
mărfurile exportate și importate este anul precedent. Calcularea indicilor valorii unitare se efectuează în baza datelor obținute din declarațiile vamale
separat pentru fiecare marfă, grup de mărfuri și pe total exporturi (importuri), în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor. În mărfurile alese pentru
calcul (mărfuri reprezentative) se includ toate mărfurile omogene, cu informații disponibile asupra cantității și costului, și prezente atât în perioada de
raport, cât și în perioada de bază.
5 Indicele raportului de schimb reprezintă raportul dintre indicele prețului de export și prețului de import: dacă indicele este sub 100%, reprezentând
deteriorarea indicelui, rezultă că prețurile de export sunt mai mici decât prețurile de import.
38
5. Sectorul social
5.1. Piața muncii
În trimestrul III 2023 populația cu vârstă de 15 ani și Figura 5.1. Repartizarea populației de 15 ani și peste
peste a constituit 2,1 mil., reprezentată de două în trimestrul III 2023), mii persoane
categorii principale: forța de muncă (46%) și populația

Populația cu vârstă de 15 ani și peste
în afara forței de muncă (54%).
(2059,4)
Forța de muncă (populația activă), care include
populația ocupată și șomerii, a constituit 947,1 mii
persoane, fiind în creștere cu 5% față de trimestrul III Forța de muncă (populația activă) Populația în afara
forței de muncă
2022. (947,1)
(1112,3)
Populația ocupată Șomeri (BIM)

(907,9) (39,2)
Figura 5.2. Populația ocupată și rata de ocupare

Populația ocupată în trimestrul III 2019-2023
920 45
Numărul populației ocupate în trimestrul III 2023 a 44.1
constituit 907,9 mii persoane și s-a majorat cu 28,4 mii 900 44
persoane (+3,2%) comparativ cu trimestrul III 2022. 880 43
41.8 41.8
860 41.3 42
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi 840 41
40.1
peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 820 40
ani şi peste față de populația totală din aceeași 2019 2020 2021 2022 2023
categorie de vârstă) a fost de 44,1%, majorându-se cu Populația ocupată, mii persoane

Rata de ocupare, % (axa dreaptă)
2,8 p.p. față de trimestrul III 2022.
În trimestrul III 2023 cea mai mare pondere a

populației ocupate se atestă în sectoarele: agricultură, Figura 5.3. Structura populației ocupate
silvicultură și pescuit (23,4%); administrație publică; în trimestrul III 2023, %
învățământ; sănătate și asistență socială (21,2%);
comerț cu ridicata și amănuntul; activități de cazare și Transporturi și Construcţii
depozitare, 7.6%
alimentație publică (17,6%); industrie (14,3%) etc. informații şi Agricultură,
comunicaţii silvicultură şi
6.5% pescuit
23.4%
Se atestă creșterea numărului populației ocupate în Alte activităţi
principalele sectoare precum: 9.3%
⮚ alte activități – cu 16,5 mii persoane (+24,1%); Industrie

14.3% Administraţie publică,
⮚ agricultură, silvicultură şi pescuit – cu 13,7 mii Învăţământ, Sănătate şi
asistenţă socială
(+6,9%); 21.2%
⮚ industrie – cu 13,5 mii (+11,5%). Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul; Activități de cazare
și alimentație publică, 17.6%
Totodată, numărul populației ocupate s-a diminuat în Sursă: Biroul Național de Statistică
activitățile:
39
⮚ administraţie publică, învățământ, sănătate şi Figura 5.4. Populația ocupată pe activități economice
în trimestrul III 2022-2023, mii persoane
asistenţă socială – cu 9 mii persoane (-4,5%);
⮚ construcții – cu 3,4 mii persoane (-4,8%); 240 202 199
⮚ transport și depozitare, informații și 200
212
161
comunicații – cu 1,8 mii persoane (-2,9%); 160 193 117
120 160
⮚ comerț cu ridicata și cu amănuntul, activități de 80
130 61 72 68
cazare și alimentație publică - cu 1 mii 40 59 69

85
persoane (-0,6%). 0
Învățământ, …
Industrie
Agricultură,
aliment. publică
Alte activităţi
Construcţii
comunicaţii
Administraţie
silvicultură,
Comerţ, cazare,
informații,
Transport,
pescuit
publică,
Numărul șomerilor, estimat conform definiției
Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul III Trim. III 2022 Trim. III 2023
2023 a fost de 39,2 mii și s-a majorat de circa 1,8 ori Sursă: Biroul Național de Statistică
față de trimestrul III 2022 (22,3 mii).
Figura 5. 5. Șomeri BIM și rata șomajului
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de în trimestrul III 2019-2023
muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2023 a
constituit 4,1%, fiind mai înaltă cu 1,6 p.p. față de 40
4.1
5
trimestrul III 2022 (2,5%). 30

4.0
3.4 4
20 3
Potrivit datelor operative ale Agenției Naționale 2.5 2.5
pentru Ocuparea Forței de Muncă, în perioada 10 2
ianuarie-noiembrie 2023 la oficiile forței de muncă sau 0

37.8 30.2 22.6 22.3 39.2
1
înregistrat circa 24,5 mii șomeri, fiind în scădere cu 2019 2020 2021 2022 2023
19,3% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2022. Someri BIM, mii persoane Rata șomajului, % (axa dreaptă)
Cumulativ în 11 luni 2023 doar circa 33,4% din aceștia Sursă: Biroul Național de Statistică
au fost plasați în câmpul muncii.
Figura 5.6. Numărul șomerilor, persoane
Populația în afara forței de muncă în trimestrul III
2023 a constituit 1112,3 mii persoane și a scăzut cu Șomeri înregistrați, persoane
24487
30355
9,4% comparativ cu trimestrul III 2022:
- 54% din total populație cu vârsta 15 ani și Șomeri plasați în câmpul 8178
peste; muncii,persoane
7555
- depășește forța de muncă cu 17,4%.
ianuarie-noiembrie 2023 ianuarie-noiembrie 2022
În cadrul populației inactive distingem câteva categorii
de bază. Cea mai mare pondere (49,7%) revine Sursă: ANOFM
Figura 5.7. Structura populației în afara forței de muncă
categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupul în trimestrul III 2023
elevilor și studenților (13,4%) și grupul persoanelor Alte situații
care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (12,2%). Persoane plecate peste hotare
la lucru sau în căutare de lucru
7.0%
În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc mai puțin de 1 an

7.5%
persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de Pensionari
muncă în Republica Moldova, deoarece deja au un loc 49.7%
de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze

peste hotare (10,2%), precum și persoanele (declarate Persoane care au un loc de
muncă peste hotare sau
de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau care intenționează să plece
la lucru peste
în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un 10.2% Lucru casnic
Eelevi sau
studenți
an (7,5%). 12.2% 13.4%
40
5.2. Remunerarea muncii

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut6 al unui Figura 5.8. Evoluția câștigului salarial mediu lunar pe
economie în ianuarie-septembrie 2019-2023
salariat din economia națională în ianuarie-septembrie
17.8
2023 a constituit 12357,2 lei și s-a majorat cu 16,1% în 16000
15.0 14.6
20
termeni nominali față de ianuarie-septembrie 2022. În 14000

13.3
15
termeni reali câștigul salarial s-a majorat cu doar 1,2%, 12000

9.0
10
determinat de rata înaltă a inflației (16,4%). Exprimat 10.6 10.1
10000 1.2 5
în valută străină câștigul salarial a constituit circa 607
4.1
Euro sau 658 dolari SUA. 8000 0
6000 -5
Sectorul bugetar – 10059,6 lei, în creștere cu -10.1
18,5% în termeni nominali și cu 1,7%, în termeni 4000 -10
7204 7851 8898 10194 12006
reali față de ianuarie-septembrie 2022. 2000 -15
2019 2020 2021 2022 2023
Sectorul real – 12680,6 lei, s-a majorat cu 17,5%
Câștigul salarial mediu pe economie, lei
în termeni nominali și cu 0,9% în termeni reali. Creștere anuală (în termeni nominali), %
Creștere anuală (în termeni reali), %
Figura 5.9. Câștigul salarial mediu lunar pe activități

economice în ianuarie-septembrie 2022-2023, lei
30225
În 9 luni 2023 în toate activitățile economice s-au Informaţii şi comunicaţii
înregistrat majorări ale câștigului salarial mediu Activități financiare 23294
lunar (în termeni nominali) comparativ cu 9 luni
Alte activităţi de servicii 14859
2022.
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi 13898
Salarii mai mari decât media pe economie au fost tehnice
13281
achitate în activități precum: informații și comunicații Administrație publică
(de circa 2,5 ori decât media pe economie), activități Sănătate și asistență socială 12923
financiare şi de asigurări (de 1,9 ori), alte activități de TOTAL ECONOMIE 12006
servicii (+23,8%), activități profesionale, științifice și 10930
Industrie
tehnice (+15,8%), administrație publică (+10,6%),
10902
sănătate și asistență socială (+7,6%). Comerţ cu ridicata şi amănuntul
Transport și depozitare 10741

Câștigurile salariale sub pragul mediei naționale:
10262
activități de cazare și alimentație publică (62,6% față Construcţii
de media economie), agricultură (64,2%), artă, Învăţămînt 9730
activităţi de recreere şi agrement (73%), învățământ Tranzacţii imobiliare 9584

(81%), construcții (85,5%), comerț cu ridicata și Activităţi de servicii administrative şi de 9470
amănuntul (90,8%), industrie (91%) etc. suport
Artă, activităţi de recreere şi agrement 8760
Agricultură, sivicultură şi pescuit 7703
Activităţi de cazare şi alimentaţie publică 7515
9 luni 2023 9 luni 2022
6 Câștigul salarial mediu lunar nominal brut: unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare
41
5.3. Veniturile și cheltuielile populației
Veniturile disponibile medii lunare ale populației Figura 5.10. Structura veniturilor disponibile
în anul 2022 au constituit în medie pe o persoană în anul 2022,%
4252,7 lei, în creștere cu 21,2% (în termeni nominali)
față de anul 2021. În termeni reali veniturile populației Activitatea individuală Alte venituri
non-agricolă 3%
au înregistrat o diminuare cu 5,9%. 6%
Veniturile disponibile ale populației în proporție de Activitatea individuală

agricolă
93,5% sunt constituite din surse bănești, iar 6,5% 8%
reprezintă veniturile în natură. În valori absolute,
veniturile bănești au însumat 3976,5 lei lunar în medie
pe o persoană, iar cele în natură – 276,1 lei. Transferuri din afara ţării
12%
Activitatea salarială
51%
Veniturile lunare ale populaţiei din mediul urban

pentru o persoană au constituit 5355,3 lei, sau de 1,5
ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din Prestaţii sociale
mediul rural. Principalele surse de venit pentru 20%
populația din mediul urban au fost activitatea salarială,

care a asigurat veniturile populației în proporție de
61,1%, și prestațiile sociale – 16,8%. Sursă: Biroul Național de Statistică
În mediul rural veniturile lunare ale populaţiei a

constituit 3528,4 lei. Ca și în cazul gospodăriilor din Figura 5.11. Structura cheltuielilor de consum
mediu urban cea mai importantă sursă de venit este în anul 2022, %
activitatea salarială – 40,3% din total venituri,
prestațiile sociale – 23,8%, transferurile din afara țării Educație
Restaurante și hoteluri
2%
– 13,7%, activitatea individuală agricolă- 15,1%. Recreere și cultură
1% Diverse produse și servicii
5%
3%
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei
Telecomunicaţie
în anul 2022 au constituit în medie pe o persoană 4%
Produse alimentare și
băuturi nealcoolice
3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul Transport 41%
anului 2021 (în termeni nominali). În termeni reali 7%
populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin. Sănătate

5%
Cheltuielile bănești predomină în structura
Băuturi alcoolice și tutun
cheltuielilor totale de consum ale populației, Mobilier, dotarea și
întreținerea locuinţei 2%
reprezentând 92,6% (3437,8 lei), cheltuielilor de 6%
consum în natură revenindu-le doar 7,4% (274,1 lei). Locuinţă, apă, Îmbrăcăminte și
electricitate și gaze încălţăminte
În mediul urban cheltuielile de consum ale populației 16% 8%
au fost în mărime de 4789,7 lei sau de circa 1,6 ori mai

mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural.
Pentru consumul de produse alimentare și băuturi Sursă: Biroul Național de Statistică
nealcoolice, populația din mediu urban cheltuie - 36%
din total cheltuieli, dotarea și întreținerea locuinței
20,2%, transport – 9,1%, îmbrăcăminte, încălțăminte –
8,4%, servicii de sănătate – 6,4%.
În mediul rural cheltuielile de consum ale populației au
constituit 3004 lei. De asemenea ca și în cazul
populației din mediu urban, o parte semnificativă din
cheltuieli este distribuită pentru produse alimentare și
42
băuturi nealcoolice - 46,4% din total cheltuieli, dotarea

și întreținerea locuinței – 24,1%, îmbrăcăminte,
încălțăminte – 8,4%, transport – 5,6%, servicii de
sănătate – 3,6%.
5.4. Minimul de existență

În semestrul I 2023 pentru satisfacerea necesităților Figura 5.12. Minimul de existență după medii de reședință în
semestrul I 2022-2023, lei
primare, menținerii sănătății și susținerii viabilității,
minimul de existență7 în medie pe lună pentru o
3500 3166.9
persoană a constituit 2867,4 lei și s-a majorat cu 15,4% 2867.4 2808.9 2737.6
3000 2681.3
(în termeni nominali) față de semestrul I 2022. În 2500
2485.0 2436.8 2405.7
funcţie de mediul de reşedinţă, cea mai mare valoare a 2000

fost estimată pentru populaţia din oraşele mari – 1500
3166,9 lei, fiind mai mare cu 12,7% comparativ cu 1000
oraşele mici (2808,9 lei) şi cu 15,7% față de sate 500

Total Orașe mari Orașe mici Sate
(2737,6 lei).
Sem.I 2022 Sem.I 2023
Pe principalele grupe sociodemografice, valoarea
maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în Sursă: Biroul Național de Statistică
vârstă aptă de muncă – 3056,4 lei şi, în special, Figura 5.13. Minimul de existență pe categorii de populație
bărbaţilor – 3308,3 lei, comparativ cu 2797,3 lei în în semestrul I 2023, lei
cazul femeilor. Minimul de existenţă pentru copii 3500 3162.2 3308.3
constituie în medie 2821,6 lei lunar, cu o diferenţiere a 3000
2867.4 2797.3
2411.7 2418.2
acestui indicator în dependenţă de vârsta copilului: de 2500
la 1079 lei pentru un copil în vârstă de până la 1 an 2000
până la 3162,2 lei pentru un copil în vârstă de 7-17 ani. 1500 1079
1000
500
0
Total Copii până Copii, 1-6 Copii, 7-17 Bărbați în Femei în Pensionari
populație la 1 an ani ani vârsta vârsta pentru
aptă de aptă de limita de
muncă muncă vârstă
Direcția analiză și prognozare macroeconomică, 10.01.2024
7 Minimul de existenţă reprezintă volumul minimal de bunuri materiale şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea
menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţii omului
43

MDED Evolutie Economie Raport Lunar 2023 11

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MDED Evolutie Economie Raport Lunar 2023 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Dezvoltării

Raport lunar privind evoluția

Cererea externă slabă menține exporturile în diminuare. În ianuarie-octombrie exporturile au

naționale. Astfel, Produsul intern brut (PIB), cel mai 15 11.7

actuală a economiei, se menține în descreștere, 5

Având o pondere de circa 6% în PIB, serviciile prestate Tranzacţii imobiliare 0.3

În pofida incertitudinilor majore cu care se confruntă Construcţii -0.6

economia și sentimentului economic destul de redus în Industria prelucrătoare -0.7

septembrie 2023, cea mai accentuată contribuție fiind 10

asupra PIB a fost generată de industria prelucrătoare, Export de bunuri 0.1

Incertitudinea majoră în contextul conflictului armat Consumul public -0.3

Pe partea cererii, descreșterea PIB a fost cauzată în

reducerea consumului privat (-3,9%). Factorii de bază 21 20.7

Activitatea investițională s-a diminuat. Cu o pondere

Figura 1.6. Evoluția lunară a sectorului industrial în anii 2022-

extractivă și în industria prelucrătoare. Totodată, s-a -20

Industria prelucrătoare este cea mai afectată

lansarea campaniei de recoltare a producției agricole 0

august-septembrie. Totuși, această revenire s-a dovedit -15

din nou diminuare (-7,6%), numai 3 ramuri fiind în Extractivă Prelucrătoare

creștere: fabricarea produselor de morărit, a Sector energetic Industrie, total

- prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și Prelucrarea lemnului, fabricarea… -0.5

moluștelor: -11% Repararea, intretinerea si instalarea… -2.8

Diminuarea cererii pentru produsele industriei textile Produse textile -9.2

a generat descreșterea producției în subramura de Articole din material plastic -10.4

Ramura de producere a mobilei a înregistrat creștere Industria alimentară -12.9

Printre alte ramuri importante ale industriei

metalurgică (+24%) și fabricarea calculatoarelor și a

Majoritatea culturilor agricole au înregistrat creșteri și -15 -15

- grâu de toamnă și primăvară (în creștere de 1,8 ori) Productia vegetala

- porumb pentru boabe (+1,7 ori); Sursă: Biroul Național de Statistică

- fructe (+16,3%); Grâu - total 16.6

- pomușoare de cultură (-1%). Alte 1.7

Sursă: Biroul Național de Statistică

- producția de ouă (-2,1%); Vite şi păsări - total -2.9

- producția de lapte (-0,7%). Miere de albine

înregistrat scăderi ale volumului producţiei (creşterii) 300

Factorii de bază ce au influențat evoluția sectorului agricol în ianuarie-septembrie 2023:

Transporturi pe apă: +76,9% în luna octombrie; 1000 50

+45,4% în ianuarie-octombrie 2023. 500 30

Sursă: Biroul Național de Statistică

Sursă: Biroul Național de Statistică

1.5. Comerțul intern de bunuri și servicii1

ianuarie-octombrie: 78,2 mil.lei, -1,3% (în prețuri 40

Serviciile prestate populației:

prețuri comparabile). HoReCa, 29

Serviciile de piață prestate populației se mențin în Activităţi de

reali). Activităţi ale agenţiilor turistice şi

Serviciile prestate întreprinderilor:

imobiliar (-24%) și activităţile profesionale, ştiinţifice şi

Sursă: Biroul Național de Statistică

Erodarea puterii de cumpărare a populației în

Temperarea fluxurilor comerciale internaționale. Tranzacţii imobiliare -3.7

Informații și comunicații 0.7

Sursă: Biroul Național de Statistică

1.6. Investiții în active imobilizate

finanțate din sursele proprii ale agenților economici și 10

din împrumuturile externe. 0

Investițiile finanțate din sursele proprii ale -10

contribuție negativă la diminuarea investițiilor în -20

Investițiile realizate din împrumuturi externe (6,2%

locale) s-au majorat cu 45,8%, fiind orientate

Investițiile în infrastructura publică au fost susținute și

interne au înregistrat o creștere de 5,8%, iar cele din