UNIVERSITATEA „ ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMICE, ADMINISTRAŢIE ȘI AFACERI

Program de studii: Finanțe și Bănci

Proiect la disciplina Buget și Trezorărie Publică

Tema proiectului: Raport de țară privind starea finanțelor

publice în Grecia

Studentul: Moraru Maxim, Grupa II

Suceava 2023
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................................4

Comerț și economie.....................................................................................................................4

Cap. I Analiza nivelului, structurii și dinamicii veniturilor bugetare 2019-2022............................5

Tabelul nr.1 Veniturile Bugetare.............................................................................................5

I.I Nivelul veniturilor bugetare....................................................................................................6

Tabelul nr.2 Structura Veniturilor Bugetare............................................................................7

I.II Indicatorii privind structura veniturilor publice....................................................................7

I.III Pentru a cuantifica modificările survenite în timp se folosesc o serie de indicatori:...........7

Tabelul nr.3 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a veniturilor

publice......................................................................................................................................8

Tabelul nr.4 Modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut.......................8

Tabelul nr.5 Coeficientul de corelare dintre veniturilor publice şi produsul intern brut.........9

Tabelul nr.6 Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB.............................................................9

I.IV Rata presiunii fiscale..........................................................................................................10

Tabelul nr.7 Rata Presiunii Fiscale........................................................................................10

Figura nr.1 Rata presiunii fiscale...........................................................................................11

Figura nr.2 Evoluția veniturilor fiscale în expresie nominală și reală...................................11

Figura nr.3 Venituri Fiscale Totale 2017...............................................................................12

Figura nr.4 Venituri Fiscale 2020..........................................................................................12

CAP. II Analiza nivelului, structurii și dinamicii cheltuielilor bugetare.......................................13

Tabelul Nr.8 Cheltuielile Bugetare........................................................................................13

II.I Nivelul Cheltuielilor Bugetare.............................................................................................13

Tabelul nr.9 Nivelul Cheltuielilor Bugetare..........................................................................14

II.II Indicatorii privind structura cheltuielilor publice...............................................................14

Tabelul nr.10 Strucutra Cheltuielilor Bugetare.....................................................................14

 II.III Indicatorii privind dinamica veniturilor publice...............................................................15

Tabelul nr.11 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor

publice....................................................................................................................................15

Tabelul nr.12 Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut.................16

Tabel 13 Coeficientul de corelare dintre cheltuielile publice şi produsul intern brut............16

Tabel 14 Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB..............................................................17

Figura nr.5 Evoluția cheltuielilor publice în expresie nominală și reală...............................17

Figura nr.6 Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut........................................18

CAP. III Soldul Bugetului Public..................................................................................................18

Tabelul nr.15 Soldul Bugetar.................................................................................................18

III.I Proiectele de buget ale Greciei...........................................................................................19

Tabelul nr.16 Analiză Soldului Bugetar Convențional și Primar..........................................21

Figura nr.7 SBC și SBP.........................................................................................................22

Figura nr.8 Soldul Bugetar....................................................................................................22

CAP. IV Analiza privind datoria publică......................................................................................23

Tabelul nr.18 Datoria Publică................................................................................................23

Tabelul nr.19 Datoriei publice...............................................................................................23

Tabelul nr.20 structura datoriei publice.................................................................................24

Tabel 21 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor

publice....................................................................................................................................24

Figura nr.9 Datoria Publică ca pondere în PIB......................................................................25

Figura nr.10 Strucutra Datoria Totala 2017...........................................................................25

Figura nr.11 Structura Datoriei Totale 2021..........................................................................26

V. Concluzii...................................................................................................................................27
Introducere
Comerț și economie
Economia Greciei1, un puternic produs intern brut de aproximativ 218 miliarde de dolari este 51
- lea economiei mondiale. În ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, Grecia ocupă locul
55 - lea la nivel mondial clasament cu aproape 317 miliarde $. În 2018, Grecia era a 17- a
economie europeană . Potrivit cifrelor din Fondul Monetar Internațional din același an, PIB-ul pe
cap de locuitor este de 20.317 USD la valoarea nominală și 29.072 USD la paritatea puterii de
cumpărare.

Grecia este o țară dezvoltată cu o economie capitalistă, bazată în principal pe sectorul terțiar
(80%), industrie (16%) și agricultură (4%). Industria greacă se bazează pe turism și marina
comercială, doi piloni istorici ai economiei naționale. Cu aproximativ 18 milioane de turiști în
2013, Grecia se clasează în 7 - lea clasamentul european al celor mai vizitate țări și în 16 - lea loc
în întreaga lume. Marina comercială greacă este cea mai mare din lume: reprezintă 15% din
greutatea mortală a lumii. În plus, țara este un important producător agricol în cadrul Uniunii
Europene . Grecia este cea mai mare economie din Balcani și un investitor major în Albania (cel
mai mare partener comercial), Bulgaria, Serbia și România . De la independența Macedoniei de
Nord în 1991, legături strânse unesc cele două state: Grecia este cel mai important partener
economic pentru Macedonia de Nord. În plus, telecomunicațiile grecești investesc mult în
modernizarea rețelelor sârbe și balcanice în general. Grecia este o țară dezvoltată și avansată,
considerată o țară cu venituri ridicate în conformitate cu Banca Mondială (date din 2019). Este,
de asemenea, membru fondator al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
(OECD), Organizația de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) și membru al Fondului
Monetar Internațional (FMI), al Băncii Mondiale și al Lumii. Organizația Comerțului (OMC).
Țara a adoptat euro în 2001 ca înlocuitor al dracmei pentru un curs de schimb de 340,75 DR pe 1
€.
În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei Greciei erau: comerțul cu ridicata și
cu amănuntul, transporturile și serviciile de cazare și alimentație publică (23,8 %); administrația
publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială (21,6 %) și activitățile imobiliare
1
https://ro.frwiki.wiki/wiki/%C3%89conomie_de_la_Gr%C3%A8ce [Accesat la data 15.01.23 12:06]
(15,9%). Iar 57 % din exporturile Greciei 2se efectuează în UE (Italia 11 % și Germania 8 %). În
afara UE, 4 % din exporturi se realizează către Turcia și 4 % către Statele Unite.
Importurile Greciei provin în proporție de 57 % din celelalte state membre ale UE (Germania 12
% și Italia 9 %). Printre importurile din afara UE, se remarcă cele din China (8 %) și din Rusia (6
%).

Cap. I Analiza nivelului, structurii și dinamicii veniturilor bugetare 2019-2022

În acest capitol voi prezenta veniturile bugetare a Greciei în perioada 2019-2022, astfel
analizând indicatorii care iam calulcat la seminar, aceeștia fiind nivelul, dinamica, structura
veniturilor bugetare, presiunea fiscală, iar apoi voi reprezenta toate valorile în grafice de tip linie,
histogramă și plăcintă.
Tabelul nr.1 Veniturile Bugetare
Venituri bugetare (mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
86.884
88.807 89.780 82.303 90.830
Total Venituri

Impozite 48.504 50.089 49.743 42.559 47.710

Impozite Indirecte 30.591 31.331 31.660 27.180 30.625

Impozite Directe 17.734 18.598 17.813 15.188 16.855

Impozite pe Capital 179 160 270 191 230

Contribuții Sociale 25.998 26.272 26.654 25.438 27.273

Vânzări (inclusiv formarea 5.446 5.589 5.323 5.191 5.506

de capital în cont propriu)
Alte venituri curente 4.651 4.313 5.257 4.820 4.668

Venituri de capital 2.285 2.544 2.803 4.295 5.673

2
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/greece_ro [Accesat 15.01.23 12:00]
 PIB mil. Euro3 175.3497 179.67 183.35343 165.6653 181.76242
VT%PIB 49,1 49,5 49,0 49,8 50,0

Populația 10.750.000 10.730.000 10.720.000 10.700.000 10.640.000

Sursa: Realizat de autor; Date preluate: tabele excell seminar

I.I Nivelul veniturilor bugetare

n
1. Veniturilor publice (VT) se calculeaza dupa formula data: VT =∑ v i
i=1

După cum putem obseva din tabelul nr.1 Veniturile Totale Bugetare cu valoarea cea mai mare o
reprezintă anul 2021 cu valoare de 90.830 mil, iar anul cu cea mai mică valoare este 2020 cu
82.303 mil

VT
2. Ponderea veniturilor publice în produsul intern brut: VT %PIB= ∗100
PIB
În urma analizei și calculul acestuia, putem observa ca ponderea cea mai mare o reprezintă în
anul 2021, astfel Veniturile Totale fiind ½ din Produsul Intern Brut, iar ponderea cea mai mică o
putem urmări în anul 2019 cu valoarea de 49%.

3
https://datatopics.worldbank.org/world-development-indicators/ [15.01.23 14:00]
 Structura Veniturilor Bugetare (mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Total Venituri 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
Impozite 55,83 56,40 55,41 51,71 52,53
Impozite Indirecte 35,21 35,28 35,26 33,02 33,72
Impozite Directe 20,41 20,94 19,84 18,45 18,56
Impozite pe Capital 0,21 0,18 0,30 0,23 0,25
Contribuții Sociale 29,92 29,58 29,69 30,91 30,03
Vânzări (inclusiv formarea de
6,27 6,29 5,93 6,31 6,06
capital în cont propriu)
Alte venituri curente 5,35 4,86 5,86 5,86 5,14
Venituri de capital 2,63 2,86 3,12 5,22 6,25
Tabelul nr.2 Structura Veniturilor Bugetare
Vi
gi ( % ) = ∗100
VT
I.II Indicatorii privind structura veniturilor publice
Se poate observa din Tabelul nr.2 Structura veniturilor bugetare ca ponderea ce-a mai
mare a veniturilor o reprezintă veniturile din impozite în toți anii analizați. Din totalul veniturilor
fiscale, veniturile indirecte au o pondere majoritară față de cele directe. Cele mai mici ponderi
sunt reprezentate de veniturile de capital și impozitele pe capital.

I.III Pentru a cuantifica modificările survenite în timp se folosesc o serie de indicatori:

1. modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a veniturilor publice;
VTn=x mil. euro
VT n
VTn= ∗100
IPCn
Mărime absolută
VTn=VTn−VTn−1
VTn VTn−1
VTr= ∗100− ∗100
IPCn IPCn−1
Mărime relativă
VTn
% VTn= ∗100−100
VTn−1
VTr
% VTr = ∗100−100
VTr−1
2. modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut;
3. coeficientul de concordanţă a veniturilor publice în raport cu produsul intern brut;
4. elasticitatea veniturilor publice în raport cu produsul intern brut.
Tabelul nr.3 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a veniturilor publice
Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a veniturilor publice
(mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Venituri Totale 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
Ipc4 100.7 100.6 100.8 97.7 105.1
Modificarea reală 86.24 88.27 89.06 84.24 86.42
Modficarea Prețuri - 1.963 973 -7477 8527
absolută nominale
Prețuri reale - 2030 790 -4820 2180
Modificare Prețuri - 2.26 1.1 -8.33 10.36
relativă (%) nominale
Prețuri reale - 2.35 0.89 -5.41 2.59

În tabelul nr.3 putem urmări modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a
veniturilor publice. În anul 2018 veniturile au crescut cu 1.963 mil în valoare nominală, iar în
valoare reala cu 2030 mil, apoi în anul 2019 la fel este o creștere ușoară de 973 mil, ceea ce nu
putem spune de anul 2020 unde urmărim o scădere de -7477 mil, aceasta fiind datorată perioadei
pandemice care s-a început. Putem observa că în anul 2021 este o creștere de 10.36% astfel
veniturile crescând cu valoarea de 8527 mil în valoare nominală, cât în cea reala este de doar
2180, datorită inflației de 5.1%.
Tabelul nr.4 Modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut
Modificarea ponderii veniturilor publice în produsul intern brut (mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Venituri Totale 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
PIB 175.34 179.67 183.35 165.66 181.76

4
https://datosmacro.expansion.com/ipc-paises/grecia?dr=2017-12 [15.01.23 16:06]
 VT/PIB(%) - 0,57 0,55 0,55 0,61

După cum putem vedea în tabelul nr.4, cea mai mare pondere o observăm în anul 2021, aceasta
reprezentând 0.61% a modificării veniturilor în PIB, astfel în anii 2018-2020 o putem vedea
constantă, cu o modifcare de 0.02 în anul 2020.
3. Coeficientul de corelare dintre veniturilor publice şi produsul intern brut se determină după
VT n
∗100
VT n −1
următoarea formulă: k =
PIB n
∗100
PIBn−1
Tabelul nr.5 Coeficientul de corelare dintre veniturilor publice şi produsul intern brut
Coeficientul de corelare dintre veniturilor publice şi produsul intern brut (mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
VT 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
PIB 175.34 179.67 183.35 165.66 181.76
K - 0.998 0.991 1.015 1.00
6

Analizând Error: Reference source not found putem observa că acest coeficent k are în toți anii
analizați o valoare pozitivă și cât mai aproape de 1 ceea ce ne arată că veniturile și PIB-ul sunt
într-o corelație puternică.

VT n−VT n−1
∗100
VT n−1
4. Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB se calculează după formula: e=
PIB n−PIBn−1
∗100
PIBn−1
Tabelul nr.6 Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB
Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
VT 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
PIB 175.34 179.67 183.35 165.66 181.76
e - 0,915 0,535 0,863 1,066
Din tabelul nr.6 putem urmări indicatorul elasticitatea este mereu pozitiv ceea ce ne indică câ
veniturile totale cresc în pondere cu PIB, în anul 2020 putem observa că și veniturile totale și
PIB-ul sunt într-o valoare mai mică decât 2019, dar elasticitatea acestuia este mai mare decât în
2019 cu 0.33%, ce ne arată o corelație mai mare decât atunci.

I.IV Rata presiunii fiscale

Nivelul fiscalităţii poate fi evidenţiat cu ajutorul indicatorului rată a presiunii fiscale sau rată a
prelevărilor obligatorii, cu ajutorul căruia se pot realiza comparaţii semnificative, cu incidenţe
serioase la nivel macroeconomic. Ca modalitate de calcul, presiunea fiscală este dată de relaţia
fiscalităţii, care se calculează ca raport între prelevările obligatorii dintr-o anumită perioadă, şi
valoarea PIB realizată în aceeaşi perioadă.
Pob
R pf = ∗100
PIB
Tabelul nr.7 Rata Presiunii Fiscale
Rata Presiunii Fiscale
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Venituri Fiscale Totale 86.844 88.807 89.780 82.303 90.830
Impozite 55,83 56,40 55,41 51,71 52,53
Contribuții Sociale 29,92 29,58 29,69 30,91 30,03
PIB mil. Euro 175.34 179.67 183.35 165.66 181.76
Rpf (Sens Strict) % 31,84 31,39 30,22 31,21 28,90
Rpf (Sens larg) % 48,90 47,85 46,41 49,87 45,42

Impozite
Vom analiza Rata Presiunii Fiscale atât în sens strict ce e data de formula: R pf = ∗100,
PIB
Impozite+Contributii
dar și în sens larg : R pf = ∗100
PIB

În urma calculării acestora, putem urmări că impozitele în raport cu PIB mențin un procent de
aproximativ 30% în medie pe toți anii, cel mai mic înregistrându-se in 2021 de circa 28.90% în
sens strict, ceea ce putem spune că statul duce o presiune fiscală sub mediu.
În sens larg procentul deja ajunge la aproximativ 50%, cu cea mai mică valoare în 2021 de
45.42%, putem zice că în medie de aproximativ 50% statul se finanțează din impozite, o creștere
a presiunii fiscale poate discuraja munca, investiițile și economiile. Aceasta poate aduce la sursă
de conflict cu forța de muncă astfel descurajând poporul de a lucra oficial, încurajând ulterior
munca la negru.

rata presiunii fiscale

Rpf (Sens Strict) % Rpf (Sens larg) %
48.90 47.85 49.87
46.41 45.42

31.84 31.39 30.22 31.21

28.90

2017 2018 2019 2020 2021

Figura nr.1 Rata presiunii fiscale

Din figura nr.1 putem observa ca Rpf în sens strica menține procentajul în jurul cifrei 30% pe
toata perioada analizată, iar Rpf în sens larg cu mici scăderi în anul 2019 față de 2017 și 2018, cu
doar 2.3% respectiv 1.4%, în anul 2020 observăm cel mai mare procentaj de 49.87%, iar apoi în
anul 2021 o scădere de 4.45%.
 92
90.83

90 89.78
88.807 89.06
88.27
88
86.844
86.24 86.42
86

84.24
84

82.303
82
Evoluția veniturilor fi scale în expresie
80
nominală și reală

78
2017 2018 2019 2020 2021

Figura nr.2 Evoluția veniturilor fiscale în expresie nominală și reală

Din figura nr.2 observăm trendul crescător a veniturilor totale atât in valoare nominală cât și
reala, dar în anul 2020 observam o scădere de 5.54 mil față de anul 2019 în valoare nominală și
cu 7.3 mil în valoare reală, această consecință se poate datoră pandemiei globale care a avut loc
în acel an.

Venituri Fiscale Totale 2017

37% Impozite Indirecte

Impozite Directe
63%
Figura nr.3 Venituri Fiscale Totale 2017
Din figura de mai sus tragem concluzia că întrun coeficent de 1.7 Impozitele indirecte sunt mai
mari decât cele directe, aceasta datorându-se de faptul că sunt acceptate mai ușor, fiind cu un
caracter ascuns.

Venituri fiscale 2020

36%
Impozite Indirecte
64% Impozite Directe

Figura nr.4 Venituri Fiscale 2020

Din graficul de la figura nr4 putem observa că față de anul 2017, anul 2021 aproximativ a
menținut procentajele la fel, astfel marindu-se impozitele indirecte cu 1% doar, astfel rămase mai
ușor acceptate în continuare.

CAP. II Analiza nivelului, structurii și dinamicii cheltuielilor bugetare

În acest capitol voi trata Cheltuielile Bugetare, analizat ulterior indicatori de nivelul, structura și
dinamica acestora pe perioada analizată.
Tabelul Nr.8 Cheltuielile Bugetare
Cheltuieli Bugetare (mil euro)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 104.36
85.871 87.132 87.677 98.733
8
Consum intermediar 9.376 8.562 8.723 9.141 10.420
 Cheltuielile cu angajații 21.516 21.727 21.902 22.286 22.522
Chel. Dobândă 5.566 6.078 5.503 4.950 4.521
Subvenții 1.701 1.556 1.835 5.798 8.439
Contribuții sociale 38.523 38.557 39.547 39.471 40.987
Din care Transferurile în natura 34.390 34.460 34.620 34.351 35.677
Alte cheltuieli curente 2.663 3.113 2.885 3.210 3.660
Transferuri de capital 1.282 2.897 2.772 8.562 7.114
Investiții de capital 5.244 4.642 4.510 5.315 6.705
din care formarea brută de capital fix 8.033 5.809 4.575 5.194 6.528

II.I Nivelul Cheltuielilor Bugetare

1) Primul indicator pe care îl vom trata este nivelul Cheltuielilor Bugetare, acesta ulterior
n
îmbracă expresia dată: ChT =∑ chi
i=1

Din tabelul nr.8 putem observa cum Cheltuielile Bugetare au o tendință de creștere constantă la
fiecare an, în anii 2017-2019 acesta nu trecea peste plafonul de 90.000 mil, iar în 2020-2021 în
medie a trecut peste 100.000 mil.
2) Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut, aceasta având expresia:
ChT
ChT %PIB= ∗100
PIB

Tabelul nr.9 Nivelul Cheltuielilor Bugetare

Nivelul Cheltuielilor Bugetare
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
PIB mil. Euro 175.3497 179.67 183.35343 165.6653 181.76242
Populația 10.750.000 10.730.000 10.720.000 10.700.000 10.640.000
ChT%PIB 48,97 48,50 47,83 59,62 57,42
 ChT euro/loc ( mii euro) 7988,00 8120,41 8178,82 9227,38 9809,02

În tabelul reprezentat mai sus putem observa că ponderea cea mai mare a Cheltuielilor Bugetare
o urmărim în anul 2020 cu un procent de 59.62% din PIB, iar valoarea cea mai mică în anul 2019
cu 47.83%.
II.II Indicatorii privind structura cheltuielilor publice
Chi
Indicatorul pe care îl vom analiza este dat de formula dată: gi ( % )= ∗100
ChT
Tabelul nr.10 Strucutra Cheltuielilor Bugetare
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
Consum intermediar 10,92 9,83 9,95 9,26 9,98
Cheltuielile cu angajații 25,06 24,94 24,98 22,57 21,58
Chel. Dobândă 6,48 6,98 6,28 5,01 4,33
Subvenții 1,98 1,79 2,09 5,87 8,09
Contribuții sociale 44,86 44,25 45,11 39,98 39,27
Din care Transferurile în natura 40,05 39,55 39,49 34,79 34,18
Alte cheltuieli curente 3,10 3,57 3,29 3,25 3,51
Transferuri de capital 1,49 3,32 3,16 8,67 6,82
Investiții de capital 6,11 5,33 5,14 5,38 6,42
din care formarea brută de capital fix 9,35 6,67 5,22 5,26 6,25
În tabelul analizat mai sus putem atrage atenția că cea mai mare pondere în Cheltuielile Bugetare
o constituie contribuțiile sociale, când cel mai mare procentaj este prezent în anul 2017 de
44.86% iar cel mai mic e de 39.37% în 2021, putem zice că duce un trend descrescător în
perioada analizată.
Cea mai mică pondere o duc subvențiile si transferurile de capital, aceasta pondere nedepășind
pragul de 10% din Cheltuielile Bugetare.
II.III Indicatorii privind dinamica veniturilor publice
Pentru a cuantifica modificările survenite în timp se folosesc o serie de indicatori:
1. modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a veniturilor publice;
 ChTn=x mil . euro
ChT n
ChTn= ∗100
IPC n
Mărime absolută
ChTn=ChTn−ChTn−1
ChTn ChTn−1
ChTn= ∗100− ∗100
IPCn IPCn−1
Mărime relativă
ChTr
% Ch Tr= ∗100−100
ChTr −1
ChTr
% Ch Tr= ∗100−100
ChTr −1
2. modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut;
3.coeficientul de concordanţă a cheltuielilor publice în raport cu produsul intern brut;
4.elasticitatea veniturilor cheltuielilor în raport cu produsul intern brut.
Tabelul nr.11 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice
Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
Ipc 100.7 100.6 100.8 97.7 105.1
Modificarea reală 85,27 86,61 86,98 101,06 99,30
Modficarea absolută Prețuri - 0,55 11,06 5,63
1,26
nominale
Prețuri - 1,34 0,37 14,08 -1,75
reale
Modificare relativă (%) Prețuri - 0,00 0,63 12,61 5,71
nominale
Prețuri - 1,57 0,43 16,18 -1,74
reale
În tabelul de mai sus putem observa că în anul 2018 modificarea absolută a fost de 1.26,
deoarece Cheltuielile Bugetare s-au menținut la un nivel ca în anul 2018, în anul 2019
interpretăm o modificare la fel pozitivă datorită majorări de cheltuieli, deja în anul 2020
modificarea a crescut cu 11% din cauza majorării cheltuielilor cu aproximativ 11 milioane, cauză
a inflației negative urmărită în acel an de -2.3%.
Tabelul nr.12 Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut
Modificarea ponderii cheltuielilor publice în produsul intern brut
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
 Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
PIB 175,34 179,67 183,35 165,66 181,76
ChT/PIB(%) - 0,59 0,31 -1,31 -10,28

În tabelul modificării ponderii cheltuielilor în PIB putem observa cum în anul 2018 acest
procentaj este de 0.59%, fapt pecificat anterior menținerea cheltuielilor totale la un nivel cu doar
2 mil față de anul 2017. Cea mai mare modificare negativă o putem observa în 2021 cu -10.28%
fapt datorându-se din motivul creștereii cheltuielilor într-o masă mai mare.
3. Coeficientul de corelare dintre cheltuielile publice şi produsul intern brut se determină după
ChT n
∗100
ChT n−1
următoarea formulă: k =
PIBn
∗100
PIB n−1

Tabel 13 Coeficientul de corelare dintre cheltuielile publice şi produsul intern brut

Coeficientul de corelare dintre cheltuielile publice şi produsul intern brut
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
PIB mil. euro 175,34 179,67 183,35 165,66 181,76
K - 0,99 0,99 1,25 0,96

Coeficentrul de corelare în tabelul nr.13 are o tendiță pozitivă, cu cea mai mare valoare în anul
2020 de 1.25 ceea ce înseamnă strâns corelare între cheltuielile publice și PIB, iar cea mai mică
valoare în anul 2021 cu 0.96, astfel având o conexiune strânsă într-o medie mai mică. În anul
2017 și 2018 observăm cum indicatorul tinde spre 1 ceea ce arată o corelare strânsă în perioada
dată.
4. Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB se calculează după formula:
ChT n−ChT n−1
∗100
ChT n−1
e=
PIB n−PIBn−1
∗100
PIBn−1
Tabel 14 Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB
Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Cheltuieli Totale 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
PIB mil. euro 175,34 179,67 183,35 165,66 181,76
E - 0,59 0,31 -1,31 0,59

Indicatorul Elasticitea din tabelul nr.14 ne arată pentru anul 2018 valoarea de 0.59 ceea ce poate
explica faptul menținerei cheltuielilor în aceeiasi măsura ca și în anul 2017. În anul 2019 și 2021
este supraunitar ce înseamnă o creștere a cheltuielilor în masură cu PIB, iar în anul 2020 vedem o
restrângere a acestora datorită faptului inflației scăzute și o valoare a PIB mai mică.
Din figura nr.5 putem urmări că cheltuielile în expresie reală și nominala au un trend de creștere,
linia subliniată cu roșul ne arată asta. Cheltuielile în expresie reală nu duc o modificare enormă
față de cea nominală din motivul ratei inflației considerete mici în toată perioada analizată.
Figura nr.5 Evoluția cheltuielilor publice în expresie nominală și reală

Evoluția cheltuielilor publice în expresie nominală și reală

120

100

80

60

40

20

0
2017 2018 2019 2020 2021
Anii
Axis Title
 Figura nr.6 Ponderea cheltuielilor publice în produsul intern brut

Ponderea cheltuielilor publice în PIB

59.62 57.42
48.97 48.5 47.83

2017 2018 2019 2020 2021

Din figura nr.6 constatăm faptul că ponderea cea mai mare a cheltuielilor publice în produsul
intern brut este în anul 2020 cu 59.62%, iar valoarea cea mai mică o putem împărți perioadei
2017-2019 unde procentul era în jurul 48%.
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
VGC
mil. 86.884 88.807 89.780 82.303 90.830
Euro
CGC
mil. 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368
Euro
Sold 1.675 2.103 -16.430 -13.538
Bugetar
1.013

CAP. III Soldul Bugetului Public

Soldul Bugetar reprezintă diferență dintre veniturile și cheltuielile unui stat. Valoare pozitivă a
soldului arată că bugetul este unul excedentar, iar cea negativă arată deficitul bugetar. Dacă am
avea soldul cu o valoare egală cu 0, acesta ar arăta buna funcționare a bugetului reprezentând un
echilibrul bugetar.
Tabelul nr.15 Soldul Bugetar
Soldul bugetar este exprimat de formula: Sold Bugetar =VGC n−CGC n
Din tabelul nr.15 observăm că soldul bugetar în perioada 2017-2019 a fost pozitiv în medie a 1.5
mil, iar în anul 2020 respectiv 2021 vedem un sold negativ, acesta datorându-se creștereii
cheltuielilor într-o medie mai mare decât a veniturilor.
III.I Proiectele de buget ale Greciei
Proiectul de buget5de stat care l-a aprobat Grecia în anul 2018 se baza pe un scenariu
macroeconomic revizuit în baza căruia rata de creștere economică, în prețuri constante, este
proiectată a fi de 2,1% și 2,5% pentru anii 2018 și, respectiv, 2019.
Pentru anul 2019, modificarea mixului de politici fiscale se realizează prin următoarele măsuri:
din punct de vedere al veniturilor: reducerea ENFIA cu 10% în medie, reducerea contribuțiilor
de asigurări ale lucrătorilor independenți și ale fermierilor, reducerea impozitării profiturilor
distribuite și reducerea treptată a impozitului pe venit persoanelor juridice de la 29% la 25% cu o
reducere de 1% pe an.
În ceea ce privește cheltuielile, subvenția contribuțiilor de asigurări pentru tinerii sub 24 de ani,
introducerea unei noi alocații pentru locuință pe criterii economice și familiale, consolidarea
unităților de învățământ special și de învățământ, consolidarea programului „Ajutor la
domiciliu”.
Costul total al măsurilor descrise, care includ întărirea pachetului pentru prestația de locuință, se
ridică la 0,5% din PIB. De altfel, este majorat cu aproximativ 150 de milioane de euro, față de
intervențiile bugetare corespunzătoare din Proiectul de buget de stat.
Prognoza 2020 6prezicea o creștere semnificativă a dimensiunii economiei de la 1,5% care
a scăzut în primul semestru al anului 2019 la 2,8%. Creșterea preconizată a dimensiunii
economiei vine în principal din creșterea investițiilor, întrucât Cipru implementează cu
coordonare și rapiditate multiple fronturi de reforme care afectează ocuparea forței de muncă și
investițiile.
Este o chestiune firească de șomaj și de privarea de conștiințe private, care reflectă privarea de
faptele oricărei politici, în mijlocul contribuabililor, de exemplu, activități economice. Se obține
excedentul primar convenit de 3,5%, dar și un excedent total 1,2% conform SEC 2010.
Prognoza 2020 urmărește să-și atingă obiectivul cât mai curând posibil excedent, pentru a evita
întreținerea inutilă și nejustificată intervenită în perioada 2016-2018. Perioada în care au fost
scoși din economie 11.4 miliard lărgirea şi creşterea excedentelor primare mari asupra cărora
fuseseră convenite creditele epistmului tomza si adaosul pasths ffseos indemnizatii zctactice.

5
https://www.minfin.gr/web/guest/-/d-t-katathese-kratikou-proupologismou-2019 [16.01.23 Accesat 19:00]
6
https://www.minfin.gr/documents/20182/12041501/21-11-2020 [16.01.23 Accesat 19:00]
Avand in vedere ca in aceeasi perioada datoriile privind impozitul amanat ale contribuabililor la
impozit au crescut cu 18,1 miliarde.

Prognoza pentru 20217 se pregatea, din pacate, in conditii paradoxale si extrem de

adverse si in cel mai rau, incertitudinea crescuta, ceea ce presupunea schimbarea perspectivelor.
In timpului final al pandemiei, dar și a efectelor asupra economiei grecești din eventualele decizii
de natură sanitară în perioada care intervinea până la revenirea economiei globale la un curs
normal, restructurare sistematică și dezvoltare echilibrată.

Dezvoltarea economiei grecești pentru 2021, luând în considerare consolidarea redresării

și credibilitatea a resurselor europene, dar și efectele celui de-al doilea val al pandemiei, care
sunt grav afectate de reportul în 2021 (carry-over), estimat la 4,8%. Se implementează conform
un scenariu diferit care a prezis viitorul prognozei pentru 2021, care a fost lansată în octombrie
anul 2020. Redresarea prevăzută pentru 2021 este facilitată de măsurile de reducere a sarcinilor
fiscale și de asigurări și de promovare a creării vieții profesionale, care sunt incluse în bugetul
2021, taxe de asigurare cu trei unități de la 1.1.2021, desființarea impozitului pe veniturile din
activități economice private și posibilitatea retragerilor fără taxe de asigurare timp de șase luni și
sub minime birocratice prognoză, care a început la 1 octombrie 2020.

Recuperarea este, de asemenea, facilitată de întindere și țintire, dar de multe ori de sprijin
din 2020, care au implicații fiscale și în 2021, dar și din fonduri suplimentare 3 miliarde unde
locuiesc este prevăzut ca o rezervă specială în 2021 pentru consecințe juridice la nivel mondial.
Suma totală de fonduri pentru a contracara consecințele economice ale lumii este de așteptat să
ajungă la 31,4 miliarde, din care 23,9 miliard larg în ceea ce privește anul 2020 și cele 7,5
miliarde in 2021.

7
https://www.minfin.gr/documents/20182/14940417/%CE%95%CE%99%CE%A3%CE%97%CE%93%CE
%97%CE%A4%CE%99%CE%9A%CE%97+%CE%95%CE%9A%CE%98%CE%95%CE%A3%CE
%97+2021.pdf/9df8e59d-dc88-47f6-9285-b7edfc69e220
 Tabelul nr.16 Analiză Soldului Bugetar Convențional și Primar

Sold Bugetar Convențional și Primar

Anii
Indicator
2017 2018 2019 2020 2021
VGC mil. Euro 86.884 88.807 89.780 82.303 90.830

CGC mil. Euro 85.871 87.132 87.677 98.733 104.368

Sold Bugetar 1.013 1.675 2.103 -16.430 -13.538

5.566 6.078 5.503 4.950 4.521
Cheltuieli cu Dobânda
175.3497 179.67 183.35343 165.6653 181.76242
PIB mil. Euro
0,58 0,93 1,15 -9,92 -7,45
SBC %
-2,60 -2,45 -1,85 -12,91 -9,94
SBP %

Soldul Bugetar Convențional și Primar le vom calcula după formulele date:

VGC n −CGCn
SBC %= ∗100
PIBn
VGC n−CGC n−Ch . cu dobândan
SBP %= ∗100
PIB n

Din tabelul nr.16 observăm cum Soldul Bugetar Convențional în perioada 2017-2019 s-a
menținut pozitiv, fapt datorandu-se soldului bugetar pozitiv, iar în anii 2020-2021 odata cu
creșterea cheltuielilor, soldul bugetar a devenit negativ, ce ne arată procentele de -9.92% și -
7.45% a soldului bugetar convențional.
Soldul Bugetar Primar menține valori negative pe toată perioada motivul soldului bugetar foarte
scăzut ce nu poate acoperi cheltuielile cu dobânda, astfel în anii 2020 și 2021 înregistrându-se
cele mai negative valori de -12.91% și -9.94%.

Din figura de mai jos putem urmări evoluția Soldului Bugetar Convențional și a celui
Primar în perioada 2017-2021. Cum am menționat mai sus perioada 2017-2019 este una mai
favorabilă decât 2020-2021.
 SBC % și SBP %
0.93 1.15
0.58

2017 2018 2019 2020 2021

-1.85
-2.60 -2.45

-7.45

-9.92 -9.94

-12.91

Figura nr.7 SBC și SBP

Sold Bugetar

1.675 2.103
1.013

2017 2018 2019 2020 2021

-13.538
-16.43

Figura nr.8 Soldul Bugetar

Soldul bugetar în perioada 2017-2019 a fost pozitiv în medie a 1.5 mil, iar în anul 2020 respectiv
2021 vedem un sold negativ, acesta datorându-se creștereii cheltuielilor într-o medie mai mare
decât a veniturilor.
CAP. IV Analiza privind datoria publică

Tabelul nr.18 Datoria Publică

Datoria Publică
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Datoria guvernamentală 317.481 334.721 331.093 341.153 353.434
Valută și depozite 6.008 6.245 6.583 6.581 6.704
Datoria Titluri de 54.938 52.882 57.854 67.187 80.936
Internă creanță
Termen scurt 14.261 11.144 11.752 11.122 10.811
Termen lung 40.677 41.738 46.102 56.065 70.125
Datoria Împrumuturi 256.535 275.594 266.656 267.385 265.794
externă Termen scurt 2.036 2.241 2.267 2.250 2.049
Termen lung 254.499 273.353 264.389 265.135 263.745

Tabelul nr.19 Datoriei publice

Datoria Publică
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Datoria Totală 317.481 334.721 331.093 341.153 353.434
PIB 175.349 179.670 183.353 165.665 181.762
Populație 10.750.000 10.730.000 10.720.000 10.700.000 10.640.00
0
DT % PIB 181,06 186,30 180,58 205,93 194,45
DT/loc ( mii 29533,1162 31194,8741 30885,5410 31883,4579 33217,481
euro) 8 8 4 4 2

Datorita totala a Greciei este un fenomen cu care se confruntă din momentul care a aprobat
moneda euro, putem urmări că în fiecare an ponderea Datoriei guvernamentale este de
aproximativ două ori mai mare decât produsul intern brut, ceea ce ne arată o situație de criză
economică în Grecia până în timpurile noastre.

Tabelul nr.20 structura datoriei publice

Structură Datoria Publică (%)
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Datoria guvernamentală 317.481 334.721 331.093 341.153 353.434
mil
Valută și depozite 1,89 1,87 1,99 1,93 1,90
Datoria Titluri de
17,30 15,80 17,47 19,69 22,90
Internă creanță
Termen scurt 4,49 3,33 3,55 3,26 3,06
Termen lung 12,81 12,47 13,92 16,43 19,84
Datoria Împrumuturi 80,80 82,34 80,54 78,38 75,20
externă Termen scurt 0,64 0,67 0,68 0,66 0,58
Termen lung 80,16 81,67 79,85 77,72 74,62

Observăm că ponderea cea mai mare datoriei totale o constituie datoria externă cu 80.8%, astfel
datoria internă de 17.3% și restu 1.89% sunt valute și depozite. Grecia se împrumută în mare
parte de la UE și FMI, pentru finanțarea noilor anii ce urmează. Grecia va trebui să caute o
posibilitate nouă pentru a acoperi aceasta, deoarece sunt datoriile ajunse la maturitate în 2012.
Tabel 1 Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice
Modificarea nominală şi reală, în mărime absolută şi relativă a cheltuielilor publice
Indicator Anii
2017 2018 2019 2020 2021
Datoria guvernamentală 317.481 334.721 331.093 341.153 353.434
Ipc 100.7 100.6 100.8 97.7 105.1
Modificarea reală 315,27 332,72 328,47 349,18 336,28
Modficarea Prețuri nominale - 17,24 -3,628 10,06 12,281
absolută Prețuri reale - 17,45 -4,26 20,72 -12,90
 Modificare Prețuri nominale - 5,43 -1,08 3,04 3,60
relativă (%) Prețuri reale - 5,54 -1,28 6,31 -3,69

Figura nr.9 Datoria Publică ca pondere în PIB

DT % PIB
205.93

194.45

186.30
181.06 180.58

2017 2018 2019 2020 2021

Din figura de mai sus deducem că cea mai mare pondere a datoriei guvernamentale în produsul
intern brut este de 205.93% ceea ce înseamna că acesta întrece de doua ori mai mult în anul
2020.
În anul 2021 vedem o scădere a acesteia cu 11%, ce înseamna că datoria guvernamentală a
scăzut cu 11.5 milioane.
Figura nr.10 Strucutra Datoria Totala 2017

Structura Datoriei Totale 2017

2% 17%

81%

Valută și depozite Titluri de creanță Împrumuturi

Putem vedea că datoria totala în cea mai mare pondere o constituie împrumuturile cu ponderea
de 81%, deoarece bugetul de stat a greciei în mare partie este finanțat extern.

Figura nr.11 Structura Datoriei Totale 2021

Structura Datoriei Totale 2021

2%
23%

75%

Valută și depozite Titluri de creanță Împrumuturi

În figura nr.11 putem observa cum s-a schimbat procentajul împrumuturilor și a titlurilor de
creanță, iar valutele și depozitele menținând 2%. Statul a început a se îndatora mai mult prin
tiluri de creanță față de trecut, majorând acest procent de la 17% în 2017 la 23% în 2021, iar
împrumuturile externe a scăzut cu 6% ajungând la 75%.
 V. Concluzii

În urma efectuării raportului privind finanțele publice ale Greciei am dedus următoarele
concluzii.
În perioada 2017-2021 Grecia s-a confruntat cu diferite greutăți în finanțarea bugetelor sale,
putem urmări datoriile guvernamentele într-o pondere foarte mare în produsul inter al acestei
țării.
Principala sursa de finanțare a Greciei a fost împrumuturile externe, aceasta a fost ajutat de
Uniunea Europeana și Fondul Monetar Internațional.
Grecia se află într-o criza de surse monetare din momentul în care a acceptat moneda unică euro
în data de 1 ianuarie 2001. Cauza acestuia a fost lipsa de previziuni, statul având deja datorii a
intrat în zona euro fără a estima consecințile.
Grecia este o țară turisitică cu multe peisaje pe care turiștii din întreaga lume sunt gata să le
explore, acest fapt aduce un beneficiu pentru formarea veniturilor bugetare, dar în anul 2019
când s-a declanșat pandemia globala aceasta a stopat vizitarea acestei țării.
Putem observa cum în anul 2020 cheltuielile au fost peste venituri ceea ce a adus la deficit
bugetar, ulterior ce trebuie finanțat. Grecia până în prezent mai au rezerve alocate pentru valurile
de pandemie, deși acestea se pot folosi în finanțarea bugetului acesteia.
Economia acestei țării o poate salva o politică monetară bine stabilită, să atragă mai multe
investiții și să promoveze locurile de muncă, pentru că țara se confruntă și cu o rata mare de
șomaj de 11.8%.
VI. Bibliografie
Surse WEB:
https://www.minfin.gr/documents/20182/17669520
https://www.minfin.gr/documents/20182/14940417
https://www.hellenicparliament.gr/UserFiles/c8827c35-4399-4fbb-8ea6-
aebdc768f4f7/11137250.pdf
https://www.minfin.gr/documents/20182/7655501/
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/greece_ro
https://ro.zhujiworld.com/gr/
https://datosmacro.expansion.com/ipc-paises/grecia
https://data.worldbank.org/indicator/NE.EXP.GNFS.ZS?end=2021&locations=GR&start=2017
https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/greece_ro
https://economedia.ro/eurostat-rata-somajului-in-ue-s-a-mentinut-la-6-in-septembrie-in-scadere-
fata-de-acum-un-an-romania-raporteaza-un-somaj-de-52-cei-mai-putini-someri-sunt-in-cehia-
polonia-malta-si-germania-cei.html#.Y8WftHZBxPY
Cursuri:
Cursul de BTP, cadrul didactic Anisoara Apetri