Partea A II-a Analiza Diagnostic 21.02.14 PDF

PARTEA a II-a: Analiza diagnostic
Cuprins
Nota metodologică ................................................................................................................................. 7
CAPITOLUL 1 – Prezentarea generală a Judeţului Ilfov ........................................................................... 9
1.1 Așezare, suprafață ........................................................................................................................ 9
1.2 Structura demografică .................................................................................................................. 9
1.3 Unități administrativ-teritoriale .................................................................................................... 9
1.4 Cadrul natural ............................................................................................................................. 11
1.5 Resursele naturale ...................................................................................................................... 11
CAPITOLUL 2 – Dezvoltare în profil teritorial ........................................................................................ 12
2.1 Dezvoltare urbană....................................................................................................................... 12
2.2 Dezvoltare rurală......................................................................................................................... 16
2.3 Zona metropolitană .................................................................................................................... 19
2.4 Analiza SWOT în domeniul dezvoltării teritoriale ....................................................................... 22
CAPITOLUL 3 – Economia județului Ilfov .............................................................................................. 23
3.1 Perspectiva de ansamblu ............................................................................................................ 23
3.2 Sectorul primar: agricultură, silvicultură și pescuit..................................................................... 29
3.3 Sectorul secundar: industrie și construcții.................................................................................. 36
3.4 Sectorul terțiar: servicii ............................................................................................................... 37
3.5 Analiza inter-sectorială – studii de caz........................................................................................ 39
3.6 Forța de muncă ........................................................................................................................... 45
3.7 Analiza SWOT a economiei județului Ilfov .................................................................................. 47
CAPITOLUL 4 – Potențialul turistic al județului Ilfov ............................................................................. 49
4.1 Atracții turistice/de agrement .................................................................................................... 49
4.2 Infrastructura și serviciile turistice.............................................................................................. 57
4.3 Analiza SWOT a sectorului de turism și agrement...................................................................... 59
CAPITOLUL 5 – Aspecte sociale și calitatea vieții .................................................................................. 60
5.1 Demografie ................................................................................................................................. 60
5.2 Aspecte sociale și culturale în Ilfov ............................................................................................. 65
5.3 Siguranța publică......................................................................................................................... 70
5.5 Disparități de dezvoltare ............................................................................................................. 71
5.6 Analiza SWOT din domeniul social și al calității vieții ................................................................. 74
2
CAPITOLUL 6 – Infrastructura și echiparea teritoriului ......................................................................... 75
6.1 Infrastructura de comunicaţii şi transport .................................................................................. 75
6.2 Infrastructura de utilităţi publice ................................................................................................ 98
6.3 Analiza SWOT a domeniului infrastructurii și echipării teritoriului .......................................... 110
CAPITOLUL 7 – Mediul şi infrastructura de mediu.............................................................................. 111
7.1. Resursele de apă...................................................................................................................... 111
7.2. Apele uzate şi rețelele de canalizare. Tratarea apelor uzate .................................................. 113
7.3. Calitatea solului ....................................................................................................................... 115
7.4. Calitatea aerului ...................................................................................................................... 115
7.5. Managementul deșeurilor ....................................................................................................... 116
7.6. Biodiversitate........................................................................................................................... 118
7.7. Riscuri de mediu ...................................................................................................................... 119
7.8. Energii regenerabile ................................................................................................................ 120
7.9. Analiza SWOT a sectorului de mediu ....................................................................................... 121
CAPITOLUL 8 - Analiza SWOT și PESTLE .............................................................................................. 122
ANEXE.................................................................................................................................................. 131
Anexa 1 Lista de vizite pe teren și întâlniri de consultare .............................................................. 131
Anexa 2 Localitățile din Ilfov după populație, suprafață ocupată și densitatea populației, în anul
2011 ................................................................................................................................................ 132
Anexa 3 Ponderea suprafețelor agricole din suprafața totală........................................................ 133
Anexa 4 Producția medie la hectar pentru principalele culturi, kg/ha ........................................... 135
Anexa 5 Producția agricolă animală (capete) la sfârșitul anului ..................................................... 135
Anexa 6 Exploatații agricole în județul Ilfov.................................................................................... 136
Anexa 7 Distribuția forței de muncă din cadrul județului pe activități ale economiei naționale ... 136
Anexa 8 Evoluția efectivului de salariați la sfârșitul anului și a cifrei de afaceri a întreprinderilor din
județul Ilfov ..................................................................................................................................... 138
Anexa 9 Topul județelor în funcție de contribuția la PIB național .................................................. 138
Anexa 10 Topul întreprinderilor din județul Ilfov după cifra de afaceri ......................................... 139
Anexa 11 Distribuția importurilor (CIF) pe județe (mii EUR) .......................................................... 140
Anexa 12 Populația localităților din județul Ilfov............................................................................ 140
Anexa 13 Unitățile de învățământ care au înregistrat cele mai mari valori ale ratei abandonului
școlar ............................................................................................................................................... 141
3
Anexa 14 Lista din 2012 cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile cărora li s-au alocat subvenţii de la
bugetul de stat ................................................................................................................................ 142
Anexa 15 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri ................................................................. 142
Anexa 16 Cerere și prelevare de apă pe surse și utilizări în anul 2011........................................... 143
Anexa 17 Lacuri de acumulare cu folosință piscicolă în județul Ilfov ............................................. 143
Anexa 18 Cantități de poluanți evacuate pe activități economice(tone/an) - 2011....................... 145
Anexa 19 Indicele de generare DMS realizat în județul Ilfov (anii 2010, 2011).............................. 146
Anexa 20 Cantități generate anual (2011) de DMS comparativ cu cantitățile planificate ............. 148
Anexa 21 Indicele de generare DMS realizat în județul Ilfov în anii 2010, 2011 ............................ 150
Lista de figuri
Figura 1 Evoluția administrativă a județului Ilfov ................................................................................................. 10
Figura 2 Amprenta dezvoltării urbane (oraș Măgurele) și rurale (Mogoșoaia) în perioada 2002-2012 ............... 15
Figura 3 Utilizarea terenului agricol...................................................................................................................... 18
Figura 4 Compoziția pe sectoare a mediului de afaceri local. .............................................................................. 23
Figura 5 Evoluția cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei .................................. 25
Figura 6 Volumul cifrei de afaceri pe unitate administrativ teritorială ................................................................ 26
Figura 7 Număr IMM-uri la 1000 de locuitori ....................................................................................................... 26
Figura 8 Rata de creștere a PIB în perioada 2005-2010........................................................................................ 27
Figura 9 Evoluția balanței comerțului exterior a jud. Ilfov ................................................................................... 27
Figura 10 Exporturi (FOB) – jud Ilfov, 2012 ........................................................................................................... 28
Figura 11 Importuri (FOB) – jud Ilfov, 2012 .......................................................................................................... 28
Figura 12 Utilizarea terenului agricol.................................................................................................................... 31
Figura 13 Producția totală a principalelor culturi în județul Ilfov 2006-2011 (tone) ............................................ 32
Figura 14 Aglomerare de spații de depozitare și de logistică de-a lungul A1 (localitățile Dragomirești Deal și
Chiajna) ................................................................................................................................................................. 39
Figura 15 Evoluția sectorului farmaceutic (producție și comerț specializat) în perioada 2008-2012 .................. 41
Figura 16 Evoluția industriei cinematografice (clasa CAEN 59) în perioada 2008-2012 ....................................... 42
Figura 17 Structura resurselor de muncă în total populație, județul Ilfov ........................................................... 45
Figura 18 Distribuția forței de muncă pe principalele sectoare de activitate ...................................................... 46
Figura 19 Harta veche a forturilor din jurul Bucureștiului .................................................................................... 51
Figura 20 Atracții din județul Ilfov pentru activități sportive și de timp liber ....................................................... 56
Figura 21 Dispunerea unităților de cazare turistică și a locurilor de cazare ......................................................... 57
Figura 22 Piramida vârstelor a județului Ilfov ....................................................................................................... 62
Figura 23 Disparități intra-județene privind densitatea populației ...................................................................... 64
Figura 24 Dispunerea în teritoriu a infrastructurii sociale, educaționale și de sănătate în județul Ilfov .............. 67
Figura 25 Tipuri de infracțiuni înregistrate în județul Ilfov ................................................................................... 70
Figura 26 Valorile indicelui dezvoltării sociale locale pentru localitățile din județul Ilfov .................................... 72
Figura 27 Reţeaua TEN-T în România (secțiune) .................................................................................................. 75
Figura 28 Reţeaua drumurilor publice în judeţul Ilfov .......................................................................................... 76
Figura 29. Procentul drumurilor publice după tipuri de acoperământ în 2011 .................................................... 78
Figura 30 Reţeaua drumurilor judeţene, sectoare având starea tehnică mediocră sau deficitară ...................... 80
Figura 31 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene din judeţul Ilfov în anul de bază
2013 ...................................................................................................................................................................... 82
4
Figura 32 Parcul auto în județul Ilfov comparativ cu nivelul național (autovehicule/1000 de locuitori) ............. 84
Figura 33 Nivelurile de serviciu prognozate pe rețeaua de drumuri naționale și județene din județul Ilfov în anul
de bază 2013......................................................................................................................................................... 85
Figura 34. Infrastructura feroviară în judeţul Ilfov ............................................................................................... 88
Figura 35. Reţeaua de transport preorăşenesc în 2009 şi 2013 ........................................................................... 92
Figura 36 Transportul public şi privat de pasageri din judeţul Ilfov ..................................................................... 93
Figura 37 Evoluția lungimii străzilor din oraşele judeţului Ilfov, km, 2005 – 2011 ............................................... 95
Figura 38. Evoluția rețelei simple de distribuție a apei potabile .......................................................................... 98
Figura 39. Variaţia lungimii rețelei de distribuţie a apei potabile/locuitor în Ilfov ............................................... 99
Figura 40. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) în judeţul Ilfov ............................... 101
Figura 41. Distribuția lungimii conductelor de canalizare/locuitor .................................................................... 102
Figura 42. Lungimea totală a reţelei de canalizare şi a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km) în
judeţul Ilfov ......................................................................................................................................................... 103
Figura 43 Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) în judeţ şi evoluția populaţiei
............................................................................................................................................................................ 105
Figura 44. Distribuția lungimii reţelei de distribuţie a gazelor naturale/locuitor ............................................... 105
Figura 45 Procentul locuinţelor cu instalaţie electrică ....................................................................................... 109
Lista de tabele
Tabel 1 Distribuția populației pe medii de locuire................................................................................................ 12
Tabel 2 Evoluția demografică (nr. de persoane și procent) pentru principalele localități din județul Ilfov ......... 13
Tabel 3 Evoluția numărului de locuințe existente, localități selectate – total, număr locuințe ........................... 13
Tabel 4 Dezvoltarea imobiliară - Locuințe terminate anual în județul Ilfov, în funcție de sursele de finanțare .. 14
Tabel 5 Extinderea suprafeței intravilane în județul Ilfov, principalele localități - ha .......................................... 15
Tabel 6 Dinamica suprafețelor spaţiilor verzi a municipiilor și orașelor - ha ........................................................ 16
Tabel 7 Fondul Funciar în județul Ilfov, 2012 ....................................................................................................... 29
Tabel 8 Domeniul agricultură – număr de firme, număr de salariați și cifra de afaceri ....................................... 34
Tabel 9 Evoluție domeniul agricultură, silvicultură și pescuit............................................................................... 35
Tabel 10 Topul sub-sectoarelor industriale cele mai dezvoltate din județul Ilfov ................................................ 36
Tabel 11 Topul subsectoarelor economice din domeniul terțiar ......................................................................... 38
Tabel 12 Indicele de specializare pentru județul Ilfov .......................................................................................... 40
Tabel 13 Top 10 întreprinderi din sectorul farmaceutic din județul Ilfov ............................................................. 41
Tabel 14 Industria cinematografică ...................................................................................................................... 42
Tabel 15 Topul organizațiilor cu activitate în domeniul CDI din județul Ilfov ....................................................... 43
Tabel 16 Evoluția numărului de salariați și a cifrei de afaceri a agenților economici cu activitate principală de
CDI în perioada 2008-2011 ................................................................................................................................... 44
Tabel 17 Evoluția demografică a județului Ilfov ................................................................................................... 61
Tabel 18: Evoluția schimbărilor de domiciliu în județul Ilfov ................................................................................ 61
Tabel 19: Principalele comunități de etnie romă din județul Ilfov și evoluția lor în timp, ca pondere din
populația majoritară ............................................................................................................................................. 62
Tabel 20: Lista proiectelor privind reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale din județ ........... 66
Tabel 21: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de învățământ din județul Ilfov ...................................... 68
Tabel 22: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de sănătate din județul Ilfov........................................... 69
Tabel 23 Lungimea drumurilor publice pe tipuri de acoperământ (km) şi densitatea drumurilor publice în profil
teritorial ( km/100 km2) ....................................................................................................................................... 77
Tabel 24. Linii de cale ferată în exploatare în profil teritorial în anul 2011 .......................................................... 87
Tabel 25. Situaţia traficului aerian derulat pe AIHCB ........................................................................................... 90
Tabel 26. Lungimea şi starea străzilor orăşeneşti în perioada 2005-2011 ........................................................... 94
5
Tabel 27. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) ............................................................ 100
Tabel 28. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (în kilometri) .................................................... 101
Tabel 29. Volumul gazelor naturale distribuite, după destinaţie (mii mc) ......................................................... 106
Tabel 30. Energia termică distribuită în perioada 2005-2011 ( în Gigacalorii ) .................................................. 107
Tabel 31 Volumele totale ale resurselor de apă pe bazine................................................................................. 111
Tabel 32 Situația îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov, anul 2011 ................ 112
Tabel 33 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activități economice - 2011.............................. 114
Tabel 34 Situația generării DMS municipale pe categorii în anul 2011 .............................................................. 117
Tabel 35 Structura (2011) a deșeurilor biodegradabile reduse de la depozitare ............................................... 117
Tabel 36 Gestionarea deșeurilor pe categorii ..................................................................................................... 118
6
Nota metodologică
Strategia de dezvoltare a județului Ilfov Orizont 2020, incluzând analiza diagnostic a județului, a fost
realizată în perioada aprilie - august 2013. Ca surse documentare au fost utilizate materiale colectate
în urma solicitărilor scrise transmise către 15 institu
ți i publice. Fondul de date statistice primare a
cuprins în principal:
• date statistice oferite de Direcția Județeană de Statistică Ilfov.
• date ale Oficiului Național Registrul Comerțului, aferente anului 2011 (cele mai recente la
data elaborării analizei);
• date privind agenții economici contribuabili din evidența ANAF și/sau listați în baza de date
listafirme.ro;
Pe parcursul perioadei de elaborare au avut locșapte întâlniri de consultare ilustrate în calendarul

de mai jos, la care au participat peste 250 de persoane. O atenție deosebită a fost acordată angajării
în procesul de consultare a reprezentan ților Agenției de Dezvoltare Regională București Ilfov și a
Primăriei Municipiului București.
Nr Data Tematica întâlnirii

1. 23.05.2013 Prima întâlnire consultativă
2. 06.06.2013 Întâlnire consultativă tematică – domeniul strategic de intervenție
privind mobilitatea și accesibilitatea (I)
privind calitatea vieții
privind capacitatea administrativă
privind mobilitatea și accesibilitatea (II)
6. 30.10.2013 Întâlnire consultativă de prezentare a strategiei (I)
7. 01.11.2013 Întâlnire consultativă de prezentare a strategiei (II)
În paralel, au avut loc deplasări pe teren, atât ale experților implicați în elaborarea strategiei,
împreună cu reprezentanții ADR București Ilfov și ai consiliului județean sau independent. Acestea au
rezultat în întâlniriși discuții cu reprezentanți ai autorităților publice locale, agenți econom ici sau
organizații locale, precum și luări de seamă privind starea unor obiective din cadrul județului (ex.
starea drumurilor, a unor obiective de patrimoniu, calitatea mediului etc.). (Pentru mai multe detalii,
vezi Anexa 1)
Întâlnirile de consultare, vizitele și observațiile pe teren au îmbogățit analiza situației existente cu

elemente de natură calitativă, identificând și aplanând în același timp limitările datelor statistice. Pe
7
de altă parte au oferit ocazia de a purta discuții cu organizații din domenii cât mai diferite, pentru a
putea conștientiza nevoile și prioritățile acestora și a racorda strategia la acestea.
Pe parcursul perioadei de elaborare a strategiei a fost utilizată adresa specială

strategie2020@cjilfov.ro pentru a primi sugestii și comentarii de la cetățeni și organizații interesate.
Toate materialele aferente consultărilor au fost publicate pe pagina de internet a Consiliului
Județean Ilfov în secțiunea special desemnată. 1
Consiliul Județean Ilfov mulțumește tuturor organizațiilor și persoanelor care au contribuit la

elaborarea acestei strategii, punând la dispozi
ție materiale și date, participând la discuții sau
transmițând puncte de vedere către cei implicați.
1
http://www.cjilfov.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=188&Itemid=251&lang=ro .
8
CAPITOLUL 1 – Prezentarea generală a Judeţului Ilfov
1.1 Așezare, suprafață

Județul Ilfov este situat în partea sud-estică a țării, înconjurând teritoriul administrativ al capitalei
București și învecinându-se la nord cu județul Prahova, la est cu Ialomița și Călărași, cu Giurgiu în sud
și sud-vest și cu Dâmbovița în vest. Împreună cu Municipiul București, județul Ilfov formează
Regiunea de Dezvoltare 8 Bucure ști -Ilfov. Județul Ilfov este cel mai mic din România, având o
suprafață de 1.583 kilometri pătrați și ocupând o pondere de 0,66% din teritoriul României.
1.2 Structura demografică

Județul Ilfov are o populație totală înregistrată de 388.738 persoane 2, ponderea acesteia în
populația totală a României fiind de 1,9%. Repartiția pe medii de locuire în județul Ilfov era în 2011
de 43% în mediul urban și 57% în mediul rural 3. Densitatea medie a populației la nivelul județului era
de 245,6 loc/kmp, o medie mult superioară celei naționale (84,4 loc/kmp)4, ceea ce ilustrează un
județ dens populat, deși lipsit de centre urbane mari. Distribuția populației pe sexe este destul de
echilibrată, în 2011 ponderea femeilor din popula ția totală fiind de 51,23%, iar a bărbaților de
5
48,77% . Analiza detaliată a structurii demografice se regăsește în cadrul Capitolului 5 “Aspecte
sociale și calitatea vieții”.
1.3 Unități administrativ-teritoriale

Județul Ilfov este format din 40 de unități administrativ-teritoriale, dintre care opt orașe (Bragadiru,
Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Pope ști -Leordeni și Voluntari) și 32 de comun e (1
Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni,
Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroeşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale,
Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov,
Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra).
Cel mai mare oraș al județului este Voluntari, cu o populație de 42.944 locuitori, repartizați pe o
suprafață de 37,4 kmp. Localitatea Voluntari este relativ nouă, acesta fiind înființată în anul 1925 sub
denumirea de Cetatea Voluntărească, în urma acordării de proprietăți către luptătorii voluntari din
Primul Război Mondial. Cea mai mică localitate urbană din județul Ilfov este orașul Măgurele (11.041
locuitori), iar cea mai mică comună după numărul de locuitori este comuna ști Dără -Ilfov (3.026
locuitori), situată în sudul județului. Cea mai mare unitate administrativă rurală a județului Ilfov este
comuna Chiajna, cu o populație de 14.259 de locuitori și o suprafață de 16,04 de kmp.
2
Recensământul populației și al locuințelor, 2011.
3
Idem.
4
Idem.
5
Idem.
9
Județul Ilfov a cunoscut importante reforme administrative în ultimul secol, reforme care i-au
influențat semnificativ interacțiunea cu București și cu celelalte județe vecine. Figura 1 de mai jos
prezintă principalele momente ale evoluției administrative.
Figura 1 Evoluția administrativă a județului Ilfov
Sursa: PATZ-ZMB, (IHS România (coord), 2005); Prefectura Județului Ilfov (2012), Raport privind starea economico-socială a
județului Ilfov în anul 2012 - prelucrarea consultantului
10
1.4 Cadrul natural
Relieful județului este unul de câmpie, întreg teritoriul său încadrându-se în unitatea majoră de relief
a Câmpiei Române, sub-unitatea Câmpiei Vlăsiei, cu altitudini cuprinse între 50 și 120 de metri.
Interfluviile sunt largiși au o orientare generală NV -SE. Principalele râuri ce compunțeaua re
hidrografică a județului Ilfov sunt: Ialomița, Argeș, Colentina, Sabar și Dâmbovița, la care se adăugă o
serie de râuri cu scurgere semipermanentă a apei, precum: Snagov, Cociovali ștea, Pasărea, Câlnău,
Cocioc, Slotea. Lacurile naturale și antropice se găsesc prep onderent în partea de vest, nordși est a
județului, suprafața luciului de apă din județ având o valoare ridicată. Cele mai mari întinderi le
înregistrează lacurile Snagov (575 ha), Căldărușani (224 ha), Scroviștea (135 ha).
1.5 Resursele naturale

Județul Ilfov are suprafețe întinse de terenuri agricole, cu soluri de foarte bună calitate (64,3% din
total), și de suprafețe împădurite (15,94% din total), declarate arii naturale protejate. Resursele
subsolului sunt relativ puține, existând apă termală la Snag ov și Otopeni, zăcăminte de țiței și gaze
naturale în zona localităților Periș, Bragadiru, Popești -Leordeni, Cățelu, Jilava, Dumitrana, Moara
Vlăsiei, Pasărea, Copăceni.
Alte resurse naturale sunt materialele de construc ții (nisip și balast) care sunt exp loatate în albiile
râurilor, în special râul Argeș, la Grădiștea, Brănești, Bragadiru și Jilava.
11
CAPITOLUL 2 – Dezvoltare în profil teritorial
2.1 Dezvoltare urbană

O notă distinctivă a dezvoltării urbane a județului Ilfov este caracterul său urban rec ent, având în
vedere că șase din cele opt orașe existente în teritoriu au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în
ultimii opt ani. Astfel, în 2005, localită
țile Chitila, Măgurele, Pantelimon și Bragadiru au fost
declarate orașe, după ce, cu un an înainte, V oluntari și Popești -Leordeni șî i schimbaseră, de
asemenea, statutul în ora șe. Chiar și în aceste condiții, populația urbană reprezintă 43,3% din
populația totală a județului, un nivel mai scăzut față de media națională (de 55%). Cu toate acestea,
trebuie însă avut în vedere că populația județului Ilfov are un statut aparte față de cea a altor județe
cu o proporție similară a populației din mediul rural, statut datorat proximității față de București,
acesta oferindu-le acces la un număr foarte divers de servicii (de educație, sănătate, cultură etc.).
Tabel 1 Distribuția populației pe medii de locuire
Distribuția populației pe 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

medii de locuire
Urban România 55% 55% 55% 55% 55% 55% 53%
Urban Ilfov 42% 42% 42% 42% 43% 43% 43%
Rural România 45% 45% 45% 45% 45% 45% 47%
Rural Ilfov 58% 58% 58% 58% 57% 57% 57%
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2012 (prelucrarea consultantului)
Relația dintre județul Ilfov și capitală urmează dinamica

Proximitatea față de București -
naturală dintre o mare aglomerație urbană și teritoriul de
cea mai importantă aglomerare
influență și susținere al acesteia.
urbană din România și care a
Astfel, conform datelor statistice oficiale, ția popula înregistrat o creștere economică
județului Ilfov a crescut în intervalul 2006-2011 cu 16,02%, constantă în ultimii 20 ani - a
pe fondul unui fenomen accentuat de migra ție dinspre influențat natura dezvoltării
capitală, ceea ce indică diversificarea nevoilor pentru pentru majoritatea localităților din
locuire, în special din partea bucure ștenilor, precum și județul Ilfov.
pentru arii de amplasare pentru serviciiși activități de producție
Ritmul rapid de creștere a
conectate cu economia capitalei.
populației a însemnat o
presiune crescândă asupra
Pe baza datelor colectate de statistica oficială se observă faptul că
autorităților locale, pentru
găsirea de soluții în ceea cea mai importantă creștere a populației ca număr de persoane s-
ce privește furnizarea de a înregistrat în orașele Voluntari, Pantelimon, Popeşti -Leordeni şi
servicii publice. Bragadiru și în comuna Chiajna. În termeni absoluți, orașele
Voluntari și Pantelimon au înregistrat creșteri de 12.928, respectiv
9.577 de persoane, cele mai mari din județ. Trebuie menționat faptul că diversitatea serviciilor
12
publice în aceste medii urbane este modestă - atât în ceea ce privește infrastructura edilitară, cât și
cea de educație, de sănătate, socială sau culturală.
Tabel 2: Evoluția demografică (nr. de persoane și procent) pentru principalele localități din județul Ilfov
Creștere număr de Creştere

Localitate 2002 2011
persoane procentuală (%)
Voluntari 30.016 42.944 12.928 43,07%
Pantelimon 16.019 25.596 9.577 59,79%
Popeşti-Leordeni 15.115 21.895 6.780 44,86%
Bragadiru 8.165 15.329 7.164 87,74%
Chiajna 8.009 14.259 6.250 78,04%
Otopeni 10.215 13.861 3.646 35,69%
Jilava 11.919 12.223 304 2,55%
Corbeanca 3.718 7.072 3.354 90,21%
Măgurele 9.272 11.041 1.769 19,08%
Dobroeşti 6.589 9.325 2.736 41,52%
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor, 2002 și 2011
Ca tendință generală, localitățile aflate în imediata proximitate a Bucureștiului, indiferent de mediul

de locuire (urban sau rural), au înregistrat o puternică dezvoltare de tipțial. reziden
Creșteri
considerabile ale numărului de locuin țe au cunoscut orașele Popeşti-Leordeni (104,98%) și
Bragadiru (72,54%), a căror relativă atractivitate poate fi explicată prin localizarea avantajoasă fa
ță
de București, precum și de prețul relativ mai scăzut al terenurilor de pe axa de sud a județului, ca
urmare a dezvoltării imobiliare inițiale în localitățile din nord.
La nivelul întregului județ se înregistrează o creștere robustă a numărului de locuințe existente de
24,48% în ultimii cinci ani, de la 107.545 la 133.872 de locuințe în 2012. Se evidențiază o creștere a
numărului de locuințe unifamiliale în proximitatea Bucureștiului. Deși nu există statistici oficiale
privind numărulși traseele navetiștilor, interviurile realizate cu reprezentanții primăriilor din
teritoriu au confirmat dispozi ția generală a populației, în special din localitățile din imediata
apropiere a limitei administrative cu București, de a lucra în capitală şi de a locui în Ilfov.
Tabel 3 Evoluția numărului de locuințe existente, localități selectate – total, număr locuințe
Localitate 2006 2012 Diferență % față de 2006
Județul Ilfov - TOTAL 107.545 133.872 24,48%
Voluntari 11.504 13.523 17,55%
Popești-Leordeni 4.798 9.835 104,98%
Buftea 6.494 6.795 4,64%
Otopeni 4.461 6.203 39,05%
Pantelimon 4.928 6.120 24,19%
Bragadiru 3.175 5.478 72,54%
13
Localitate 2006 2012 Diferență % față de 2006
Chitila 3.891 4.209 8,17%
Măgurele 3.265 3.815 16,85%
Majoritatea locuințelor au fost finanțate din fonduri private, fapt ce indică, pe de o parte, o cerere
puternică pentru acest tip de func țiune, iar pe de altă parte un comportament investițional
oportunist, mai ales având în vedere starea precară a dotărilor edilitare. Numai în anul 2008 au fost
finalizate 7.171 locuințe, reprezentând aproximativ 25% din total locuințelor terminate în perioada
2006-2012. Ca evoluție în timp, se remarcă o creștere considerabilă atât a numărului de locuințe
finalizate cât și a autorizațiilor de construcție de tip rezidențial în 2008, urmată de o scădere cu
aproximativ 50% până în 2011. În cazul autorizațiilor de construcție pentru clădiri de tip rezidențial
se remarcă trendul crescător în perioada 2011 și 2012 comparat cu 2010 , dinamică impusă de o
revenire generală a pieței de construcții imobiliare private.
Tabel 4 Dezvoltarea imobiliară Locuințe terminate anual în județul Ilfov, în funcție de sursele de finanțare
Tip locuințe terminate 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Locuințe construite din fonduri private 4.121 7.168 5.118 3.915 3.702 4.135
Locuințe construite din fonduri publice 30 3 6 34 124 47
Total locuințe terminate 4.151 7.171 5.124 3.949 3.826 4.106
Autorizații de construcție emise
Clădiri tip rezidențial (excl. pt. colectivități) 5.769 6.464 3.876 2.989 3.188 3.323
Clădiri rezidențiale pentru colectivități 39 - 2 4 43 52
Clădiri administrative 7 4 5 1 4 8
Alte clădiri 186 178 130 119 87 68
Analizând rezultatele statistice, apare clar faptul că jude

țul Ilfov
se confruntă cu un fenomen de suburbanizare. Suburbanizarea Dezvoltarea imobiliară din
reprezintă creşterea zonelor de la marginea marilor oraşe, fiind județul Ilfov are un caracter
una din multele cauze ale creşterii expansiunii urbane. Acest predominant rezidențial, cu
fenomen este coroborat cu creşterea numerică a localităţilor locuințe individuale.
urbane, lărgirea funcţiilor lor si răspândirea modului urban de
viaţă pe parcursul ultimei decade. Cu toate acestea, localitățile urbane din Ilfov sunt încă departe de
a susține o ofertă de servi cii diversificată. Prin urmare, noii rezidenți ai Ilfovului, deși preferă
condițiile de locuire din județ, urmăresc să-și păstreze și avantajele economice oferite de capitală,
preferând să facă naveta către locul de muncă. Acest stil de viață determină, de asemenea, provocări
serioase legate de mobilitate, având în vedere presiunea impusă pe infrastructura existentă, precum
și dependența de autovehiculul personal.
Suprafața intravilană a județului Ilfov reprezintă 12,01% din totalul fondului funciar, o proporție
relativ scăzută având în vedere influența exercitată de municipiul București. Cu toate acestea,
14
comparativ cu anul 2006, suprafa ța intravilană a crescut susținut, cu 55,92%. Astfel de schimbări
considerabile, care în cazul unor localități au repreze ntat direcția principală de dezvoltare (spre
exemplu Măgurele, unde suprafața intravilană a crescut cu 331%, Buftea cu 128%, Pantelimon cu
109,25%) impun provocări pe termen mediu și lung pentru autoritățile publice locale, legate de
administrarea și dotarea edilitară a teritoriului respectiv.
Tabel 5 Extinderea suprafeței intravilane în județul Ilfov, principalele localități - ha
Diferență % Ponderea suprafeței

față de 2006 intravilane în total (%)
Județul Ilfov 19.011 55,92% 12,01%
12.193
Măgurele 932 4.017 331,01% 2,54%
Buftea 1.400 3.193 128,07% 2,02%
Voluntari 2.840 2.840 0,00% 1,79%
Otopeni 2.723 2.724 0,04% 1,72%
Pantelimon 1.297 2.714 109,25% 1,71%
Bragadiru 1.431 1.866 30,40% 1,18%
Popești-Leordeni 970 970 0,00% 0,61%
Chitila 600 687 14,50% 0,43%
Figura 2 Amprenta dezvoltării urbane (oraș Măgurele) și rurale (Mogoșoaia) în perioada 2002-2012
Sursa: Imagini Google Earth, prelucrarea consultantului.
În același timp, spațiile verzi au cunoscut o scădere semnificativă, pentru cele opt orașe din județul
Ilfov, media schimbărilor fiind de 40,87%, o reducere de la 230 ha în 2006 la 136ha în 2012. Se
constată disparități semnificative între orașe: dacă Voluntari si Bragadiru nu au înregistrat schimbări,
Buftea a înregistrat o dinamică de -79,62%, Pantelimon de -66,67%, iar Popești-Leordeni de +900%.
15
Tendința de diminuare a spațiilor verzi indică neglijarea aspectelor legate de calitatea locuirii și
diversitatea peisajului urban.
Tabel 6 Dinamica suprafețelor spatiilor verzi a municipiilor și orașelor - ha
Localitate 2006 2012 Diferență % fată de 2006

Județul Ilfov 230 136 -40,87%
Popești-Leordeni 3 30 900,00%
Bragadiru 26 26 0,00%
Otopeni 13 18 38,46%
Măgurele 15 15 0,00%
Buftea 157 32 -79,62%
Chitila 9 10 11,11%
Voluntari 4 4 0,00%
Pantelimon 3 1 -66,67%
2.2 Dezvoltare rurală
Deși este un județ cu o pondere mai mare a locuitorilor din mediul rural (57%), Ilfovul reprezintă un
teritoriu cu o densitate a locuitorilor foarte ridicată (261 locuitori/km2), mult peste media națională
de aproximativ 90 locuitori/km2. Localitățile cu d ensitatea populației sub media națională au în
general un profil agricol pronunțat (Periș, Nuci, Petrăchioaia, Dascălu).
Expansiunea urbană excesivă este un fenomen ce duce şi în
Ilfov la schimbarea tendinţelor de urbanizare şi la costuri mari Principala implicație a gradului
pentru administraţiile publice locale (acces la utilităţi publice, de urbanizare scăzut reprezintă
diversitate funcţională şi socială, alte spaţii publice etc.). Un faptul că majoritatea ilfovenilor
nivel scăzut al dotărilor edilitare este întâlnit în special în au acces mai redus la servicii
partea de nord-est a jude țului, dar și în zonele mai slab
publice diversificate.
dezvoltate economic din sud și est (Cernica, Glina, Vidra,
Copăceni). Capitolul 6 „Infrastructura și echiparea
teritoriului”, precumși capitolul 7 „Mediul şi infrastructura de mediu” detaliază disparitățile
existente în teritoriu.
Un aspect ce trebuie subliniat în cazul celor 32 de comune din Ilfov este inter-relaționarea acestora
cu municipiul Bucure ști. Dezvolt area lor este direct legată de fenomenele de suburbanizare și
expansiune urbană descrise anterior, existând presiuni continue asupra schimbării ției destina
terenurilor agricole.
Astfel, este important de avut în vedere că situa ția actuală a specializării funcționale a localităților
din mediul rural, relevată din datele de utilizare a terenurilor, reprezintă mai degrabă un status quo
fragil.
În comunele Nuci, Petrăchioaia, Dascălu (situate în nord-estul județului), peste 75% din suprafața
agricolă este folosită ca teren arabil. Altfel, majoritatea terenurilor arabile reprezintă aproximativ
50% din suprafața unităților administrative ilfovene, ponderea pășunilor și livezilor fiind mai scăzută.
16
17
Figura 3 Utilizarea terenului agricol
18
2.3 Zona metropolitană
De-a lungul timpului, marile centre urbane şi-au constituit
În prezent, municipiul București
zone metropolitane pentru o mai bună administrare și
nu are definită o zonă
coordonare a teritoriului. Principalele motive pentru
metropolitană, în ciuda faptului
formarea acestui cadru de coordonare au vizat îmbunătăţirea
că aria sa de influență se
fluxurile economice, a gradului de mobilitateși accesibilitate
extinde în mod evident asupra
pentru locuitori și dezvoltarea urbană integrată. În ultimii 20
teritoriului administrativ ce
de ani au existat multiple propuneri care au vizat zona
corespunde județului Ilfov.
metropolitană București, dar care nu s-au materializat încă.
Scopul acestei sec țiuni a capitolului este de a trece în revistă diferitele inițiative legate de
dezvoltarea zonei metropolitane București. Menționarea lor este menită să sintetizeze principale le
direcții cuprinse în fiecare propunere, având în vedere implicațiile potențiale pentru județul Ilfov.
Cadrul legislativ
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Sec țiunea IV –
Rețeaua de localități, distinge două tipuri de delimitare a zonelor de relaționare oraș – teritoriu: zona
de influență și zona metropolitană.
Astfel, legea 351/2001 definește zona de influenţă drept „teritoriul și localităţile care înconjoară un
centru urban și care sunt influenţate direct de evoluţia orașului și de relaţiile de intercondiţionare și
de cooperare care se dezvoltă pe linia activităţilor economice, a aprovizionării cu produse
agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale, a echipării cu elemente de
infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere si turism. Dimensiunile zonei de influenţă sunt
în relaţie directă cu mărimea și cu funcţiunile centrului urban polarizator”. În continuare, legea
351/2001, anexa 1, pct. 11, definește zona metropolitană: „Zonă c onstituită prin asociere, pe bază
de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rang I) și
localităţile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km, între care s -au
dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri”.
Forma de cooperare instituțională aferentă unei zonei metropolitane este asocierea intercomunală.
Aceasta este reglementată în România prin Legea 215/2001 privind administraţia publică locală şi
Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundații, fiind menționată și încurajată și prin alte legi
precum Legea 326/2001, a serviciilor publice de gospodărie comunală.
Inițiative ce au vizat Zona Metropolitană București
Nume Inițiativă Puncte principale
„Direcții, sensuri și intensități de A fost elaborat drept studiu de fundamentare pentru

dezvoltare a municipiului București”, Planul de Amenajare a Teritoriului Municipiului Bucure
ști
derulat în perioada 1993-1997, (PUG MB). PUG MB 2000 a fost aprobat prin HCGMB 269/
aprobat prin HCGMB 115/10 iunie 2000 și a inclus limitele aglomerației urbane București
1999. Coordonat de către Centrul de determinate prin studiul de fundamentare. Zona de
Nume Inițiativă Puncte principale
Proiectare Urbană al CGMB, a acoperire vizată cuprindea în întregime Judeţul Ilfov,

implicat o serie de centre de precum şi localităţi situate pe teritoriile judeţelor Giurgiu,
cercetare și firme specializate din Călăraşi, Ialomiţa şi Dâmboviţa.
domeniu.
Planul de Amenajare a Teritoriului Studiul propunea: (1) Constituirea unui sistem de
Zonal (PATZ) – zona aglomerației dezvoltare poli-centric, fundamentat de zone prioritare de
urbane și zona metropolitană ale dezvoltare. Aceste zone urmau să funcționeze în jurul a 7
municipiului București, aprobat prin parcuri regionale metropolitane de ți.activită (2)
HCGMB nr. 176/2005. Coordonat de Constituirea centurii verde-galbenă în jurul Capitalei.
către Centrul de Proiectare Urbană și
Metropolitană al CGMB, a implicat o
serie de centre de cercetare și firme
specializate din domeniu.
Zona Metropolitană Bucureşti, Determinarea zonei s-a făcut pe baza unei analize socio-
proiectul Vasile Gherasim economice pentru perioada 2003-2007. În urma gradului
Studiu realizat de un colectiv de lucru de inter-relaţionare cu Bucureştiul, calculat pentru toate
al Primăriei Sector 1, susţinut de cele 98 de localităţi aflate la o distanţă de până la 50 km
Vasile Gherasim (PSD-PDL) de Bucureşti, au fost selectate 62 de localităţi.
Zona Periurbană Cuprinde pentru început prima coroană de comune din
Studiu iniţiat de arhitectul Vlad jurul Bucureștiului şi propune înglobarea acestora în
Cavarnali şi Consiliul Judeţean Ilfov în teritoriul administrativ al Bucureştiului.
2010
Conceptul Strategic București 2035 Prevede:
Universitatea de Arhitectură și - necesitatea relaționării capitalei cu județul Giurgiu și
Urbanism “Ion Mincu”, EMI Invest, Dunărea, incluzând evidentși localitățile din sudul
IHS România județului Ilfov, această direcție prezentând un
potențial ridicat de conectivitate și întărire a
competitivității internaționale a Bucureștiului;
- întărirea relațiilor E-V, în vederea accentuării rolului de
poarta Orient - Occident;
- regândirea Regiunii 8 București - Ilfov și a relației cu
Regiunea 3 Sud-Muntenia, în conformitate cu normele
și modelele europene.
Surse: Uniunea Arhitecților din România. (2010, septembrie). Observatorul Urban București, nr 5. Preluat în
Iunie 2013, de pe „Zona metropolitană București, de 15 ani pe hârtie”:
http://www.observatorulurban.ro/assets/files/studii-publicatii/2010/ObservatorulUrbanB_5_s.pdf ;
PMB- Direcția Generală Dezvoltare Urbană. (2013). Punctul de vedere al direcției Urbanism- PMB cu privire la
documentația "Strategie pentru dezvoltarea județului Ilofv- orizont 2020". București; Universitatea de
Arhitectură și Urbanism " Ion Mincu" C.C.P.E.C. (2012).
Concept Strategic București 2035. București: Primăria Municipiului București.; Universitatea de Arhitectură și
Urbanism "Ion Mincu" C.C.P.E.C. (2011).
20
Raport de expertiză- Contextul Teritorial pentru CSB 2035. București: Primăria Municipiului București.
Cooperările între autoritățile publice locale la nivel de zonă metropolitană în România suferă din
cauza limitărilor cadrului legislativ în domeniul asocierilor intercomunale, prea pu țin adaptat
nevoilor sale. Exemple din experiența internațională relevă într -adevăr dificultatea de a genera un
parteneriat funcțional între autorități publice locale cu proporții foarte diferite, din punct de vedere
al mărimii demografice și economice. Astfel de parteneriate sunt însă sprijinite printr-un cadru legal
specific colaborărilor la nivel de zonă metropolitană sau chiar special desemnat pentru șul ora
capitală (cazul Parisului, al Londrei,ș.a.m.d.). Astfel de legi desemnează clar ra portul de putereși
responsabilități în cadrul unor asemenea asocieri, desemnează mecanisme fiscale proprii și, cel mai
importat, permit valorificarea avantajelor ce decurg din ac țiunea colaborativă.
Experiența internațională denotă, de asemenea, importanța într-un asemenea proces a unei
instituții facilitatoare, pe de o parte, și a unui interes real din partea celor mai importante autorități
locale vizate.
Pe lângă un cadru legal prielnic, la fel de important esteși angajamentul colectiv, la nivel politi c, al
autorităților publice implicate. În acest sens, sunt necesare demersuri susținute pentru a explica
beneficiile și oportunitatea unor asemenea asocieri, precum și deschiderea de a accepta o serie de
compromisuri și limitări ale puterilor locale în favoarea mandatului asocierii astfel create.
21
2.4 Analiza SWOT în domeniul dezvoltării teritoriale
Puncte tari Puncte slabe
 Medii de locuire urban-rural distribuite  Dimensiunea mică a oraşelor din judeţ;
uniform în cadrul județului;  Gradul de urbanizare relativ scăzut;
 Conectivitate bună către centrele urbane  Echiparea edilitară scăzută a ților, localită
din apropiere (Ploieşti, Piteşti, Târgovişte, inclusiv a celor urbane;
Giurgiu);  Zonificare pentru o singură folosință (dezvoltare
 Interes rezidențial crescut; accentuată de tip rezidențial);
 Creşterea semnificativă a fondului de  Nevoile de mobilitate și servicii publice
locuinţe - suburbanizare; (infrastructură de învățământ, socială etc.)
 Grad de atractivitate crescut pentru noii insuficient acoperite;
rezidenți (sold migrator constant pozitiv).  Lipsa unei zone metropolitane clar determinate
și a unui sistem de guvernanță a acesteia.
Oportunități Amenințări
 Proximitatea Bucureștiului, ca principală  Fracturarea spațială între aria de polarizare
zonă de creştere economică din România; puternică a capitalei și zonele limitrofe ale
 Noi surse de finanțare pentru susținerea județului;
proiectelor de dezvoltare locală, atât în  Condiții ce favorizează creșterea discrepanțelor
mediul urban câtși în mediul rural (ex. de dezvoltare din cadrulțului jude(spre
finanțare nerambursabilă prin Fondul exemplu, acces mai redus al localităților mici la
European pentru Dezvoltare Regională); finanțări, limitarea tipurilor de proiecte eligibile
 Oportunitatea pozi
ționării ca axă etc.);
alternativă de trafic (de turism, agrement,  Lipsa unei coordonări strategice a construcţiilor
evitare a congestiei de pe axele adiacente); care poate afecta potenţialul natural al
 Interesul dezvoltatorilor imobiliari priva
ți județului și utilizarea necorespunzătoare a
pentru investiții în județ; terenului;
 Poziționare pe axa Ploiești-București-  Scăderea suprafeţei spaţiilor verzi;
Giurgiu.  Proiectele de dezvoltare a capitalei către sudși
Dunăre (conform propunerilor prevăzute în
diferite inițiative referitoare la zona
metropolitană) ce ar duce la concentrarea mai
redusă a investițiilor pe teritoriul județului Ilfov.
22
CAPITOLUL 3 – Economia județului Ilfov
3.1 Perspectiva de ansamblu
Mediul de afaceri local din Ilfov este dominat de întreprinderile active în domeniul serviciilor, 80%
din întreprinderile din județul Ilfov 6 activând în acest domeniu, față de 17% în sectorul de industrie și
construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru
aceleași sectoare este 78%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul
primar (agricultură, silvicultură, pescuit).
Din punct de vedere al numărului de salariați angajați în întreprinderile ilfovene, structura este ușor
diferită, întreprinderile în domeniul industriei și construcțiilor angajând peste o pătrime dintre
salariații mediului de afaceri local (28%), față de 42% la nivel național.
Figura 4 Compoziția pe sectoare a mediului de afaceri local.
Stânga: întreprinderi ilfovene pe sectoare ale economiei naționale.
Dreapta: numărul de angajați ai întreprinderilor ilfovene pe sectoare ale economiei naționale
6
Prin întreprinderi localizate în județul Ilfov facem referire la întreprinderi care au sediul social înregistrat în
județ.
23
7… 2%
2…
Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012
Sectorul serviciilor a fost cel mai afectat de perioada de criză economică (2009 – 2010), înregistrând
însă și cea mai semnificativă r evenire în 2011 (așa cum este reliefat în graficul de mai jos). Astfel,
cifra de afaceri generată de întreprinderile active în domeniul serviciilor din Ilfov a scăzut cu 32% în
perioada 2008-2010. În anul 2012 s-au înregistrat creșteri, însă nu așa de mari ca cele din 2011.
24
Figura 5 Evoluția cifrei de afaceri a mediului de afaceri local, pe sectoare ale economiei
Cea mai mare densitate a firmelor este localizată în imediata apropiere a capitalei. O dinamică
antreprenorială semnificativă este înregistrată în Voluntari (ilustrată prin numărul de IMM-uri/1.000
de locuitori, în cartogramele de mai jos), urmat de șel ora e Otopeni, Popești Leordeni, Afumați,
Corbeanca, Chiajna și Bragadiru.
Cea mai mare parte a cifrei de afaceri este generată de asemenea de țilelocalită
din jurul
Bucureștiului, în special în Orașele Voluntari și Otopeni. Este interesant de observat cum
accesibilitatea rutieră (spre exemplu DN1) se corelează cu dezvoltarea sectorului de IMM-uri. Pe de
altă parte, ca masă economică, țiitomarii agenți economici din Ilfov sunt dispuși în imediata
apropiere a capitalei.
25
Figura 6 Volumul cifrei de afaceri pe unitate administrativ teritorială Figura 7 Număr IMM-uri la 1000 de locuitori
Județul Ilfov contribuie cu 10% la PIB-ul regional și 2% la cel național (INS, 2010), valoarea PIB-ului
în termeni absoluți fiind situată la 12,862 mil lei. Astfel, din punct de vedere a contribuției la PIB -ul
național, județul se situează pe locul 11 în topul județelor (Anexa 7). Această poziție însă trebuie
analizată luând în considerare faptul că judeţul Ilfov este cel mai mic jude ț din România, atât ca
suprafață cât și ca populație. Din punct de vedere al PIB-ului pe locuitor, județul se situează pe locul
2 în țară, după Municipiul București, înregistrând o valoare de 40.543 lei la nivelul anului 2010 (INS).
Figura 8 Rata de creștere a PIB în perioada 2005-2010
Sursa: INS Tempo (2005-2007), INS Statistica teritorială (2008-2010)
Economia județului a cunoscut fluctuații mai reduse în perioada 2005-2010, înregistrând un regres
mai redus, în perioada de criză (2008-2009), față de alte județe ale țării. În același timp, economia
ilfoveană a înregistrat o rată de creștere mai scăzută decât cea a Municipiului Bucure ști, tendință
care se remarcăși în evoluția post -criză. Acest fapt indică o poten țială creștere a decalajului de
dezvoltare economică dintre județul Ilfov și Municipiul București în următoarea perioadă.
Comerțul exterior
Volumul total al exporturilor generate în județul
Ilfov s-a dublat în perioada 2008 – 2012. Cele mai
mari creșteri s-au înregistrat la categoriile:
• Produse ale industriei chimice și ale industriilor

conexe
o (9 mil EUR ↗ 203 mil EUR)
• Grăsimi și uleiuri animale și vegetale
o (390 mii EUR ↗ 3 mil EUR)
• Produse vegetale
o (24 mil EUR ↗ 157 mil EUR)
Figura 9 Evoluția balanței comerțului exterior a județului Ilfov
Balanța comerțului exterior (importuri 3,68 mld EUR– exporturi 1,39 mld EUR) se men
ține însă
puternic deficitară.
Figura 10 Exporturi (FOB) – județul Ilfov, 2012
Sursa date: INS, prelucrare consultant

Figura 11 Importuri (FOB) – județul Ilfov, 2012
Sursa date: INS, prelucrare consultant
28
3.2 Sectorul primar: agricultură, silvicultură și pescuit
Județul Ilfov este cunoscut pentru valorile ridicate ale
Performanța operatorilor
producției agricole, atât vegetală cât și animală. Producția de
economici din agricultură,
legume și fructe înregistrează valori mult peste media
evaluată prin prisma cifrei de
națională. În anii recenți sunt înregistrate scăderi în activitățile
afaceri, este în creștere și
agricole pentru categoriile porcineși păsări, deși aceste sub-
anunță premise de dezvoltare
sectoare au încă o contribu ție importantă în sectorul primar
pe termen mediu și lung.
din județ. Ocuparea populației în agricultură s -a menținut
constantă în anii 2008-2011, la un procent de aproximativ 21%. Primul element reprezentativ, cu
valori în județul Ilfov situate peste media națională, este constituit de producția de legume și fructe,
realizată în proporție de 90% pe exploatații agricole de mari dimensiuni, în scop comercial. Cel de-al
doilea element este produc ția animală de porcine și păsări, situată între cel e mai performante
subdomenii ale sectorului. De asemenea, comparativ cu restul țării, județul Ilfov are o agricultură
relativ performantă, cu productivitate ridicată pentru majoritatea culturilor principale, precum grâu,
legume și fructe.
Fond funciar
Aşezat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, într-o zonă optimă pentru
diverse culturi agricole, județul Ilfov se întinde pe o suprafață de 1.583 km², fiind judeţul cu cea mai
redusă suprafață din țară (0.67%). Suprafața agric olă are o întindere ușor peste ponderea la nivel
național, iar suprafața arabilă are valori mai ridicate decât nivelul național, de 95% din total.
Tabel 7 Fondul Funciar în județul Ilfov, 2012
România
Fond Suprafața Suprafața Arabilă Păşuni Fâneţe Vii și pepiniere Livezi și pepiniere
funciar totală (Ha) agricolă viticole pomicole
2012 23.839.071 14.615.057 9.392.262 3.270.610 1.544.957 210.475 196.753
61,31% 39,40% 13,72% 6,48% 0,88% 0,83%
Ilfov
Fond Suprafaţa Suprafaţa Arabilă Păşuni Fâneţe Vii și pepiniere Livezi și pepiniere
funciar totală (Ha) agricolă viticole pomicole
2012 158.328 101.581 98.390 1.869 58 681 583
64,16% 62,14% 1,18% 0,04% 0,43% 0,37%
Sursa: prelucrare date Institutul Național de Statistică, 2012
În special în cazul localităților rurale, suprafața localității este în procent între 95-99% arabilă. Pentru
livezi și pepiniere pomicole, zonele cu suprafața cea mai mare sunt în estul și sudul județului, în
localități precum Afumați, Găneasa și orașul Pantelimon,
Suprafața agricolă neutilizată la
respectiv în orașul Popești-Leordeni și în Domnești. Pentru
nivelul județului Ilfov ocupă doar
suprafețe cultivate cu vii, trei localități au cel mai mare
6.8% din totalul ței suprafe
procent din suprafa ța agricolă, între 3,5 -4,5%, Moara
agricole.
Vlăsiei, Brăne ști și orașul Popești -Leordeni. Acestea
29
reprezintă însă variații ușoare de la caracteristica generală a suprafețelor fondului funciar din județ,
dominat de suprafețe arabile în procent foarte ridicat.
30
Figura 12 Utilizarea terenului agricol
În 2011, fondul forestier în județul Ilfov era de 25,8 mii ha, iar împăduririle de 47 ha, valoare foarte
redusă, dar care reprezintă aproximativ aceeași nivel cu ponderea împăduririlor la nivel național
3.2.1 Producția agricolă vegetală și animală
După un an foarte bun pentru cereale în 2008, cu oștere cre dublă față de anul precedent, și o
evoluție bună în 2010, producția de cereale a înregistrat o ușoară scădere în 2011, pe fondul unei
creșteri de 24,71% la nivel național în același an. Producția de legume și fructe a crescut semnificativ
până în 2011, mult peste ponderile la nivel național (creștere cu 34,71% pe ntru legume față de 8,9%
la nivel național și creștere cu 21,14% pentru fructe în județul Ilfov, față de 4,25% la nivel național).
În ciuda performanței încurajatoare în perioada 2009 -2011, în 2012 producția a scăzut din nou la
nivele apropiate de cele înregistrate în 2009, pe fondul dependenței de condițiile meteorologice a
agriculturii românești, care în continuare este slab tehnologizată.
Figura 13 Producția totală a principalelor culturi în județul Ilfov 2006-2011 (tone)
Sursa: prelucrare date INS, Anuar județean, 2011

În ceea ce privește producția agricolă animală, toate categoriile înregistrează scăderi constante în
ultimii ani, tendință confirmată și la nivel național, deși nu cu aceeași intensitate. Cea mai mare
scădere este înregistrată în 2010 la categoria bovine, cu o scădere de aproximativ 50% fa ță de anul
precedent, pe fondul unei scăderi de doar -0.61% la nivel țional. na Scăderi constante sunt
înregistrate și pentru categoria porcine, deși este unul dintre domeniile agricole clasat între primele
locuri din punct de vedere al cifrei de afaceri în agricultura județului.
Aceeași tendință se observă și pentru categoria capete de păsări, care înregistrează vizibil cele mai
mari valori absolute pe ansamblu în județ, în scădere în fiecare an.
3.2.2 Fragmentarea terenurilor si agricultura de subzisten ță
Conform recensământului general agricol din 2010, în jude țul Ilfov există un număr de 32.553
exploatații agricole fără personalitate juridică, dintre care majoritatea sunt exploata
ții agricole
individuale (32.552)și o exploatație este în categoria persoane fizice autorizate/ întreprinderi
individuale/ întreprinderi familiale.
Exploatațiile agricole individuale acoperă 22.340,82 ha din suprafața agricolă utilizată, ceea ce
reprezintă 36% din suprafa ța agricolă totală utilizată a
Pentru exploatațiile agricole
individuale, suprafața medie se județului. La nivel național, ponderea exploatațiilor
află sub media la nivel național, agricole individuale este de 56%, reflectând o
aceasta având o medie de 0,78 ha performanță mult mai bună a județului Ilfov.
față de 2.02 ha la nivel național.
Dintre cele 197 de exploatații agricole cu personalitate
juridică, majoritatea sunt societăți comerciale cu capit al
majoritar privat (96) și doar 19 sunt societăți/asociații agricole.
Pentru exploatațiile agricole cu personalitate juridică, suprafața medie este considerabil mai mare,
cu o medie de 396,74 ha pentru societă ți/asociații agricole și de 277,89 ha pentru societăți
comerciale cu capital majoritar privat. Prin comparație cu
Suprafața agricolă deținută în
valorile la nivel național, județul Ilfov este mai bine clasat,
asociere este doar în procent de
suprafața agricolă medie pentru exploatații cu
12,16%.
personalitate juridică la nivel național fiind de 193,70 ha.
În plus, activitatea operatorilor economici din agricultură în județul Ilfov demonstrează un nivel mai
ridicat de performanță, suprafața agricolă utilizată ce revine în medie pentru o societate comercială
fiind de 289,97 ha, peste media la nivel național, de 197,90 ha.
Exploatațiile agricole cu personalitate juridică acoperă 39.333,79 ha de suprafață agricolă utilizată,
reprezentând 63.45% din suprafa ță agricolă utilizată a județului. Aceste date d emonstrează o
activitate economică performantă pentru sectorul agricol, cu două treimi din activitățile legate de
agricultură desfășurate în afara cercului de agricultură de subzistență.
Cu aproape o treime din agricultura jude țului Ilfov desfășurându -se în regim de subzisten ță,
județul Ilfov este însă aproape de două ori mai bine plasat față de nivelul național în delimitarea
dintre agricultură în regim de subzistență și agricultură performantă.
În ceea ce privește subvențiile primite de fermieri de la AP IA, la jumătatea anului 2012, au fost
solicitate subvenții pentru 69.930 ha teren arabil, reprezentând 72% din totalul suprafeței arabile.
Din acest număr, cererile pentru suprafețe mai mari de 50ha reprezintă 80%.
Conform Recensământului agricol din 2010 pentru județul Ilfov, categoria legume și pepeni este
cultivată în trei tipuri de suprafețe, respectiv în câmp, în grădini pentru comercializare și în sere și
solarii. Cele mai mari suprafețe ale acestor culturi sunt cele cultivate în câmp, pentru toate c ele trei
categorii, legume, pepeni și căpșuni. Pentru legume, cele mai mari suprafețe sunt în categoria 0,5 -5
ha, iar categoriile de plantații între 1 -5 ha, ceea ce ar egala exploata țiile agricole comerciale,
cumulează 34,13% din suprafața cultivată de leg ume în câmp. Pe ansamblul celor două categorii,
legume cultivate în câmpși în grădini pentru comercializare, legumele cultivate pe suprafețe de
peste 1-2 ha reprezintă 93.58%, procent în care este derulată cultivarea legumelor în jude țul Ilfov,
deci mult peste pragul de subzistență.
33
Pentru categoria cerealelor pentru boabe, culturile de grâu și porumb sunt cele mai bine
reprezentate la nivel de jude ț, de 19.320,3 ha pentru grâu (reprezentând 33.80% din suprafața
agricolă utilizată de teren arabil) și 8.125 ,95 ha pentru porumb (reprezentând 14.22% din suprafața
agricolă).
Suprafețe importante de teren arabil din Ilfov sunt
Culturile de grâu sunt administrate
acoperite de culturi de floarea soarelui și rapiță.
într-un procent foarte ridicat în
Floarea soarelui ocupă 14,75% din suprafața cultivată
regim de asociere sau de companii,
utilizată de teren arabil, iar 84,80% este cultivată în
pe suprafețe mari, de peste 100 ha.
plantații de peste 100 ha. Rapița ocupă un procent de
11,68% din suprafața totală și , de asemenea, este cultivată în procent ridicat, de 96,06%, pe
suprafețe de peste 100 ha.
Pentru plantațiile pomicole, cultivarea pe plantații de
Culturile de legume și fructe se fac
peste 5 ha, norma pentru exploatații agricole comerciale
pe suprafețe mari, cu scop
de pomi, ocupă un procent de 86,53% din total.
comercial, în procent de peste 90%.
În ceea ce prive
ște irigarea suprafețelor agricole în
județul Ilfov, discrepanțele între suprafețele amenajate pentru irigat și suprafețele efectiv irigate în
perioada 2009-2020 (conform Recensământului agricol 2010 în județul Ilfov) apar, în special în cazul
terenurilor deținute de către institutele/stațiunile de cercetare, unități școlare cu profil agricol.
Acestea din urmă au irigat doar jumătate din suprafața amenajată, în condițiile în care 66% din
suprafața amenajată pentru irigat din județ se află în proprietatea acestor institute.
3.2.3 Sectorul agricultură și industrie alimentară în economia județului
Conform datelor furnizate de Oficiul ționa Na l al Registrului Comerțului, în anul 2011 sectorul
agricultură, silvicultură și pescuit a reprezentat 1,70% din numărul de firme din județ, a angajat
1,66% din salariați și a participat la cifra de afaceri a județului cu 1,14%.
Tabel 8 Domeniu agricultură – număr de firme, număr de salariați și cifra de afaceri
Numărul
mediu de
Teritoriu de Numărul Pondere Pondere Pondere
Sector economic salariați cu Cifra de afaceri
referință de firme în total în total în total
contract de
muncă
Agricultură, 709.230.309
Ilfov 227 1,70% 2.168 1,66% 1,14%
silvicultură și pescuit
Total economie 13.374 130.592 62.153.049.422
Agricultură,
Regiunea BI 795 0.74% 24.711 2.07% 5.866.329.077 1.25%
Total economie 107.221 1.195.269 470.888.813.290
Agricultură,
România 14.630 3.28% 120.104 2.93% 34.490.396.205 3.22%
Total economie 446.037 4.094.111 1.069.912.644.995
34
Deși încă din 2009 s-au înregistrat scăderi ale În ceea ce prive ște numărul de firme,
numărului de firme, dar mai ales a numărului de sectorul agricultură esteșoru peste
angajați (scădere cu 28.31% față de 2008), cifra de media regiunii, dar aproape la
afaceri a continuat să crească, ceea ce înseamnă o jumătatea ponderii sectorului la nivel
creștere a productivității muncii. național. Sub media națională sunt și
cifra de afaceri și numărul de salariați.
Tabel 9 Evoluție domeniul agricultură, silvicultură și pescuit
Agricultură, silvicultură și
2008 2009 2010 2011 2012
pescuit
Număr firme 206 197 210 216 227
Număr de salariați 4.044 2.899 2.474 2.541 2.168
Cifra de afaceri (RON) 625.922.106 666.379.069 524.561.507 635.773.749 709.230.309
În ceea ce privește activitatea antreprenorială pe sub -sectoare ale agriculturii, conform datelor
Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru anul 2011, cel mai mare număr de firme
înregistrat în 2011 este pentru codurile CAEN 113 – Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a
rădăcinoaselor şi tuberculilor (220) și codul CAEN 147 – Creșterea păsărilor (189).
În ceea ce privește cultivarea legumelor, cea mai mare cifră de afaceri cumulată a întreprinderilor
din domeniu se înregistrează în localitățile Popești-Leordeni, Mogoșoaia și Chitila, restul având valori
mult mai reduse ale cifrei de afaceri.
O componentă importantă în activitatea agricolă este existența de grupuri de producători, spații de
depozitare și unități de procesare. Toate aceste componente contribuie la formarea grupului valoric
pentru produse agricole performante și o industrie agroalimentară î n dezvoltare. În județul Ilfov au
fost oficial identificate de către MADR 7 două grupuri de producători, S.C. Grupul de Producători
Cereal GAIC-KAISER din comuna Jilava, pentru culturi de cereale și plante oleaginoase şi al doilea
grup de producători pentru culturi de legume - Cooperativa Agroecologică 2002 din comuna Vidra.
În contextul proximității Municipiului București și a cererii de produse proaspete, componenta de
depozitare produse agricole joacă un rol important. În județul Ilfov a fost identificat un număr de 40
de operatori economici autoriza ți pentru depozitare, însumând o capacitate de depozitare de
8
102.790 tone .
Cercetare și dezvoltare în sectorul agricol
7
Pentru mai multe informații a se vedea adresa http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/grupuri-
producatori/grupurile-producatorilor-recunoscute-07.06.2013.pdf.
8
Conform date MADR, a se vedea mai multe informații la adresa http://old.madr.ro/pages/depozite/ilfov-
depozite-autorizate-2012.pdf.
35
Dezvoltarea și creșterea performanței sectorului agricol, în special când există o evo luție pozitivă
pentru sectoare precum cultivarea legumelor și fructelor, creșterea animalelor și păsărilor, are
nevoie să se bazeze pe reprezentan ți activi ai mediului de cercetare. În județul Ilfov această
componentă este acoperită de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură ș i
Floricultură Vidra (ICDLF), de către Institutul Na țional de Cercetare -Dezvoltare pentru Biologieși
Nutriție Animală Balotești (INCD-IBNA) și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bovine Balotești
(ICDCB). Aceste institute implementează proiecte de cercetare, cu impact atât asupra agriculturii în
județul Ilfov, cât și la nivel național.
Producția performantă a diverselor culturi și implicarea actorilor din domeniu duce la diverse
parteneriate pentru cercetare dezvoltare în agricultură. Un caz recent este acordul semnat între
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Academia Chineză de
Științe Agricole din Beijing. Scopul acordului este de a realiza un Parc Științific și Tehnologic Româno-
Chinez la Ferma Didactică Moara Domnească, activ în domeniile agricultură și industrie
agroalimentară, energii regenerabile și protecția mediului.
Activitatea de CDI din sectorul agricol desfă
șurată de institutele de cercetare mai sus menționate
este complementată de activitatea agen ților privați cu activitate CDI. Menționăm, cu titlu de
exemplu, Centrul de Cercetare al firmei Pioneer, din Afumați, sau Institutul de Cercetare și Producție
pentru Creșterea Porcinelor Periș/ Romsuintest Periș SA.
3.3 Sectorul secundar: industrie și construcții

Sectorul industriei și construcțiilor este mai puțin dezvoltat în județul Ilfov, comparativ cu nivelul
național, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri a întreprinderilor din domeniu, cât și al
salariaților angajați de acestea. Per total, cea mai mare parte a întreprinderilor ilfovene din industrie
și construcții activează în domenii de tehnologie joasă sau medie joasă (94%), această proporție fiind
similară celei înregistrate și la nivel național.
Aproape două treimi (66,4%) din cifra de afaceri generată în acest sector provine din industria
alimentară, a băuturilor și tutunului și din construcții. Aceste două sub-sectoare economice stau și în
topul celor mai mari angajatori din jude ț (vezi tabelul de mai jos), de
și din punct de vedere al
numărului de firme, domeniul construcțiilor îl depășește cu mult pe cel al industriei alimentare, fiind
astfel caracterizat de întreprinderi de dimensiuni mai mici.
Tabel 10 Topul sub-sectoarelor industriale cele mai dezvoltate din județul Ilfov
Subsector în cadrul sectorului de industrie

și Cifra de afaceri Număr de Număr de
construcții (lei) întreprinderi salariați
36
Industria alimentară, a băuturilor și tutunului 4.698.178.967 232 10.497
Construcții 3.143.490.179 1.243 10.136
Cauciuc,mase plastice și alte produse din minerale
1.069.562.194 190 3.128
nemetalice
Mașini-utilaje 618.600.827 29 1.764
Construcții metalice 608.038.632 124 1.601
Industria textilă și a îmbrăcămintei 305.773.952 122 2.919
Industria farmaceutică 249.555.920 14 1.053
Tipărire 223.161.888 59 887
Industria mobilei 189.969.188 60 1.274
Industria chimică și petrochimică 169.091.617 28 384
Alte sub-sectoare industriale (ce generează o cifră de
539.024.920 234 2.583
afaceri mai mică de 140 mil lei fiecare)
Industrie și construcții (TOTAL) 11.814.448.284 2.335 36.226
Sursa: ONRC (2012), prelucrare autor
Legendă Locul I Locul II Locul III
Industria alimentară, a băuturilorși a tutunului este dominată de prezen ța Coca Cola HBC în
Voluntari, agent economic aflat pe locul 6 în topul celor mai mari firme din Ilfov din punct de vedere
al cifrei de afaceri (vezi anexa 10), având o cifra de afaceri de 1,7 mld lei. O altă întreprindere, din
industria tutunului, însă având activitate de comerț în acest sector, este Philip Morris (locul 2 în topul
celor mai mari firme din Ilfov), fiind localizată în Otopeni și având o cifră de afaceri de 2.7 mld lei.
Sectorul de construcții este caracterizat de o puternică fragmentare, fiind reprezentat de un număr
mare de întreprinderi (1.243 firme), însă de o mărime relativ scăzutăși fără prezen ţa unor agenți cu
o mărime semnificativă.
Industria textilă și a îmbrăcămintei se situează în top trei industrii în ceea ce privește numărul de
salariați. Acest sector este reprezentat în cea mai mare parte de IMM-uri, cel mai bine reprezentat
sub-domeniu fiind industria încălțămintei (din punct de vedere al cifrei de afaceri) și confecții textile
(din punct de vedere al numărului de întreprinderi). Cea mai mare aglomerare de întreprinderi din
acest sector este înregistrată în Jilava (19 întreprinderi, 100 milioane lei cifra de afaceri, aproximativ
800 de angajați), alte localități ilfovene având indicatori mult inferiori la aceste categorii.
3.4 Sectorul terțiar: servicii

Sectorul de servicii din județul Ilfov este dominat de activitățile ce țin de comerț cu ridicata și
amănuntul, întreprinderile active în acest sub-sector generând 80% din totalul cifrei de afaceri
generată în sectorul terțiar în județ și cumulând aproape jumătate din întreprinderile axate pe
servicii. Această pondere este mult superioară nivelului țional,
na unde activitățile de comerț se
situează, de asemenea, pe locul I, având însă o pondere de 56% din cifra de afaceri a sectorului
terțiar.
37
Tabel 11 Topul subsectoarelor economice din domeniul terțiar
Număr de Număr de
Subsector în cadrul serviciilor Cifra de afaceri (lei)
salariați firme
Servicii - TOTAL 92.198 49.629.370.829 10.812
Comerț cu ridicata și cu amănuntul 43.770 38.951.352.981 5.401
Transporturi terestre și depozitare 10.929 3.108.335.454 1.108
Transporturi pe apă și aeriene 2.351 1.169.365.417 17
Finanțe asigurări 1.054 1.129.890.902 121
Tranzacții imobiliare, peisagistică, închiriere și
3.853 968.360.508 639
leasing
Arhitectură și inginerie 2.958 940.355.148 264
Spectacole, cultură, recreere 2.541 472.671.023 147
Tehnologia informației și telecomunicații 1.913 468.852.083 328
Cercetare-dezvoltare 2.103 370.107.950 26
Management și consultanță în management 1.113 354.451.973 612
Distribuția apei, salubritate, deșeuri 1.567 320.190.018 123
Turism 3.375 249.553.838 457
Poștă-curierat 2.450 21.6345.042 19
Producție și difuzare cinema, video și audio 704 206.263.754 121
Publicitate, studierea pieței și alte activități 917 187.963.338 387
Servicii - Investigații și protecție 5.497 156.040.597 63
Alte subsectoare de servicii (ce generează o
4.504 329.982.473 761
cifră de afaceri mai mică de 160 mil lei)
Legendă Locul I Locul II Locul III
O astfel de compoziție a sectorului de servicii ar putea fi explicată de proximitatea unei mari piețe de
desfacere, reprezentată de București, ceea ce reprezintă un context propice pentru activitățile de
comerț. Acest domeniu, însă, este în mod particular sensibil la fluctuații de piață și a înregistrat un
declin sever, de 29% din cifra de afaceri între și 2008
2009, din 2011 revenind pe un trend
ascendent.
Subsectorul serviciilor de transporturi terestre și depozitare este dominat de întreprinderile active
în domeniul logistic, cumulând 3,108 mld lei cifră de afaceri (2012). Cei mai mari jucători sunt situați
la ieșirea din București , de-a lungul autostrăzii A1, în gruparea de parcuri logistice de pe teritoriul
comunelor Dragomirești Vale și Chiajna (DSV Solutions, Tibbett Logistics, Tibbett Retail Services etc.).
O aglomerare importantă este, cum era de șteptat,
a în Otopeni, în proximitatea aeroportului și a
șoselei de centură (DHL Logistics, Express Interfracht Romania, Cardo Partner Expediții, Karl Heinz
Dietrich International Expedition etc.). Alte depozite logistice semnificative se mai regăsesc, tot de-a
lungul șoselei de centură în special în vestul capitalei (ex. Olteni, Domnești) dar și în est (ex.
Voluntari) sau în proximitatea DN 1 (ex. Corbeanca).
38
Figura 14 Aglomerare de spații de depozitare și de logistică de-a lungul A1 (localitățile din Dragomirești Vale
și Chiajna)
Sursa:
captura Google Maps, 2013
Se remarcă, în schimb, o dezvoltare neconcordantă a spațiilor logistice, fără o planificare urbanistică

adecvată, ceea ce duce la fărâmi țarea terenului agricol și un necesar de utilități și infrastructură
rutieră suplimentară. Dezvoltarea logistică pare una condusă exclusiv de mediul privatși pe baza
unor decizii de loca
ție influențate de accesibilitate și conectivitate date de principalele axe de
transport.
Cât despre întreprinderile active în domeniul serviciilor de investigații și protecție, care în prezent se
situează pe locul 3 în topul sub-sectoarelor de servicii cu cei mai mulți angajați, acestea au înregistrat
o dublare a cifrei de afaceri din 2008 în 2012 (de la 84 mil lei la 170 mil lei), precum și o dublare a
numărului de angajați. Trebuie menți onat faptul că acest tip de întreprinderi șî i desfășoară în mare
parte activitatea în București, figurând doar formal în evidența ONRC în localități ale județului Ilfov.
3.5 Analiza inter-sectorială – studii de caz

De vreme ce analiza de mai sus s-a centrat pe identificarea și analiza sub -sectoarelor din economia
ilfoveană ce cuprind cel mai mare nivel al numărului de angajați, al cifrei de afaceri sau al numărului
de firme, secțiunea curentă are ca scop identificarea domeniilor care sunt mai bine reprezen tate la
nivel județean relativ la nivelul național, din punct de vedere al numărului de angajați.
Calculul indicelui de specializare a scos în eviden

ță domeniile prezentate în tabelul 12, valoarea
indicelui reprezentând de câte ori este mai bine reprezentat sectorul respectiv în județ, față de nivel
ulnațional. Analiza primelor patru domenii listate, realizată în cele ce urmează, ia în calcul atât sub-
sectoarele respective, cât și alte domenii de activitate direct conectate de acestea.
39
9
Tabel 12 Indicele de specializare pentru județul Ilfov
Sub-sector Nr de salariați % din Nr salariați din % din Indicele de

din județ pe total România pe total specializare
sub-sector sub-sector
1 Servicii - Transporturi pe apăși
aeriene 2.351 1,80% 6.211 0,15% 11,87
2 Servicii - Cercetare-dezvoltare 2.103 1,61% 12.155 0,30% 5,42
3 Industria prelucrătoare -
farmaceutică 1.053 0,81% 8.235 0,20% 4,01
4 Servicii - Spectacole, cultură,
recreere 2.541 1,95% 33.983 0,83% 2,34
5 Servicii - Producție și difuzare
cinema, video și audio 704 0,54% 9.819 0,24% 2,25
6 Industria alimentară, a
băuturilor și tutunului 10.497 8,04% 176.668 4,32% 1,86
7 Servicii - Poștă-curierat 2.450 1,88% 43.125 1,05% 1,78
8 Industria prelucrătoare - tipărire 887 0,68% 16.435 0,40% 169
9 Servicii - Tranzacții imobiliare,
peisagistică, închiriere și leasing 3.853 2,95% 75.743 1,85% 1,59
10 Servicii - Investigații și protecție 5.497 4,21% 110.144 2,69% 1,56
11 Servicii - Arhitectură și inginerie 2.958 2,27% 61.417 1,50% 1,51
12 Servicii - Comerț cu ridicata și cu
amănuntul 43.770 33,52% 924.143 22,57% 1,48
Notă: culoarea albastru reprezintă sectoare industriale sau de servicii intensiv bazate pe tehnologie/cunoaștere, iar
culoarea galben reprezintă sectoare industriale sau de servicii puțin axate pe tehnologie/cunoaștere.
Industria farmaceutică
Sectorul farmaceutic ia în calcul atât întreprinderi active în fabricarea produselor și preparatelor
farmaceutice (clasa CAEN 21), cât și comerțul cu produse farmaceutice (codurile CAEN 4646 și 4773).
Întreprinderile active în aceste domenii în județul Ilfov cumulează 5.4 mld lei în cifra de afaceri, ceea
ce reprezintă 15% din cifra generată la nivel național pe aceste sub-sectoare (36,4 mld).
În ceea ce privește fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice, județul Ilfov se situează pe

locul 3 înțară (după Iași și Mureș la fabricarea produselor farmaceutice de bază) și pe locul 4 la
fabricarea preparatelor farmaceutice. Trebuie însă menționat faptul că această industrie manifestă o
concentrare puternică, Ilfovul împreună cu municipiul București și județele Cluj, Brașov, Mureș și Iași
cumulând împreună aproape 90% din cifra de afaceri generată de acest sector în țară.
9
Indicele de specializare este utilizat pentru a arata domeniile de activitate în care jude țul este mai dezvoltat relativ la
nivelul național, pe baza numărului de salariați din domeniul respectiv. Modalitatea de calcul presupune raportarea
ponderii numărului de salariați din total salariați ai domeniului respectiv la nivel județean cu raportul număr de salariați /
total salariați la nivel național. Domeniile de specializare relevante se consideră a fi cele ce depășesc un indice de
specializare mai mare decât 1.
40
Ca întreprinderi active în acest sector menționăm Rompharm și Biotehnos, localizate în Otopeni, dar
și Romvac Company, lider pe piața românească a producătorilor de produse biologice și
medicamente de uz veterinar.
În ceea ce privește comerțul cu produse farmaceutice , județul Ilfov se situează pe locul doi în țară,
după Municipiul Bucure ști, Regiunea București Ilfov cumulând peste 71% din acest sector. Se
remarcă o aglomerare a întreprinderilor cu activitate în comer țul cu produse farmaceutice în
localitățile Mogoșoaia și Măgurele. Companii precum Mediplus Exim, Sensiblu și A.D.M. Farm, active
în acest domeniu, se situează în topul celor mai puternice întreprinderi din județ.
Tabel 13 Top 10 întreprinderi din sectorul farmaceutic din județul Ilfov
Loc în topul
CAEN Întreprindere Localitate Cifra de afaceri (lei)
firmelor ilfovene
4646 MEDIPLUS EXIM SRL Mogoşoaia 2.700.529.658 Locul 1
4773 SENSIBLU SRL Mogoşoaia 920.786.955 Locul 9
4646 A.D.M. FARM SRL Pantelimon 781.828.812 Locul 10
4773 GENERAL TRADE PHARM SRL Măgurele 190.423.351 ..
4646 A&D PHARMA MARKETING & SALES Mogoşoaia 148.175.571 ..
SERVICES SRL
4773 GENERAL CONCEPT PHARM SRL Măgurele 104.662.108 ..
2110 ROMPHARM COMPANY Otopeni 84.427.664 ..
2110 BIOTEHNOS SA Otopeni 68.178.204 ..
2120 ROMVAC COMPANY S A Voluntari 37.490.359 ..
4773 BELLADONNA CONCEPT PHARM SRL Măgurele 35.253.796 ..
Sursa: date Agenția Națională de Administrare Fiscală (2011)
Ca evoluție, sectorul farmaceutic a cunoscut o creștere remarcabilă în ultimii 4 ani, cifra de afaceri
dublându-se atât pentru sectorul de producție (de la 115 mil lei la 222 mil lei) , cât și pentru cel de
comerț specializat (de la 2,7 mld lei la 5,4 mld lei). În schimb, în anul 2012, cifra de afaceri a
comerțului a înregistrat scăderi (doar 4,4 mld lei), iar cea a producției a crescut la 250 mil lei.
Figura 15 Evoluția sectorului farmaceutic (producție și comerț specializat) în perioada 2008-2012
41
Industria cinematografică
Industria cinematografică are o veche tradiție în județul Ilfov, în special datorită Studiourilor Buftea,
ce au fost date în folosință încă din 1957. După mai bine de 50 de ani de proprietate și exploatare
publică, studiourile au fost achiziționate de compania MediaPro în 1998, activitatea de producție
cinematografică fiind reluată începând cu anul 2000. Studiourile MediaPro se prezintă a fi cele mai
mari și vechi studiouri cinematografice din sud estul Europei, aici fiind turnate mai bine de 600 de
producții naționale și internaționale 10. La acestea se adaugăși studiourile Castel Film din Izvorani,
comuna Ciolpani, situate pe malul lacului Snagov.
Industria cinematografică din România este un sector economic puternic concentrat în Regiunea
București Ilfov, ce cumulează 94% din cifra de afaceri generată de acest sector 11. Trebuie însă
subliniat că industria cinematografică din Ilfov este strâns legată și interconectată de municipiul
București, analiza celor două neputând a fi realizată separat. Întreprinderile din grupul MediaPro șî i
desfășoară activitatea atât la studiourile din Buftea, cât și în sediile din București, Castel Film deține
studiourile de producție și își desfășoară activitatea în Ilfov , însă este înregistrat, ca sediu social, în
București.
Tabel 14 Industria cinematografică

Teritoriu de Număr de % din total Număr de % din total Cifra de afaceri % din total
referință firme național salariați național național
Ilfov 116 8% 664 13% 204.841.664 16%
Municipiul 935 61% 3.211 65% 996.058.276 76%
Bucureşti
Alte județe 474 31% 1.075 22% 109.287.505 8%
Romania - total 1.525 100% 4.950 100% 1.310.187.445 100%
O analiză bazată exclusiv pe segmentele de producție, post -producție și distribuție relevă o pondere
și mai mare a întreprinderilor înregistrate în Ilfov (de 17% din volumul național). În județ, însă, sunt
mai puțin sau deloc reprezentate activitățile de p roiecție cinematografică, înregistrări audio și
activități de editare muzicală.
Figura 16 Evoluția industriei cinematografice (clasa CAEN 59) în perioada 2008-2012
10
http://en.wikipedia.org/wiki/MediaPro_Studios#2000s.
11
Pentru calcul a fost luată în considerare clasa de coduri CAEN 59 Activități de producție cinematografică,
video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală, date ONRC, 2011.
42
Activitatea de cercetare – dezvoltare
Județul Ilfov se remarcă printr-o prezenţă extinsă a agen ților economici având cercetarea-
dezvoltarea ca domeniu principal de activitate. Este important de precizat faptul că activități de
cercetare-dezvoltare se pot regăsi în mult mai multe întreprinderi, sub formă de departamente
specializate, însă această analiză îi relevă pe acei agenți economici care au domeniul de cercetare și
dezvoltare drept activitate economică principală (CAEN principal).
Tabel 15 Topul organizațiilor cu activitate în domeniul CDI din județul Ilfov
Cod
Nr. Organizația Localitatea Cifra de afaceri (lei)
CAEN
1 7219 INCD pentru Fizică și Inginerie Măgurele 140.852.527
Nucleară Horia Hulubei
2 7219 Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Măgurele 63.301.930
Plasmei şi Radiaţiei
3 7219 INCD pentru Microtehnologie Voluntari 27.222.974
4 7219 Institutul Naţional de Cercetare Măgurele 19.020.843
Dezvoltare pentru Optoelectronică
Dezvoltare pentru Fizica Pământului
6 7219 Institutul Naţional de Cercetare Pantelimon 6.504.835
Dezvoltare pentru Metale Neferoase
și Rare
Dezvoltare pentru Fizica Materialelor
8 7219 SC OPTOELECTRONICA 2001 SA Măgurele 2.169.926
9 7219 SC QUATRO PRODCOM SRL Pantelimon 2.156.861
10 7219 SC IBCO ENERG SRL Mogoșoaia 1.737.220
În funcție de volumul cifrei de afaceri, se distinge o

Așa cum indica raportul lansat în 2011
concentrare de actori importanți în orașul Măgurele, unde
de către KPMG “Extreme Light
atât Institutul Na țional de Cercetare Dezvoltare pentru
Infrastructure: A Growth Engine for
Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, cât și Institutul
Romania”, orașul Măgurele poate
Național de Fizica Laserelor, Plasmei și Radiaţiei, Institutul
deveni un cluster high-tech capabil să
Național de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică și
influențeze semnificativ întreaga
Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica
regiune.
Materialelor desfășoară o activitate intensă. Mai mult,
având ca bază vitalitatea sectorului de cercetare și
dezvoltare și gradul ridicat de specializare pentru activitățile desfășurate, orașul Măgurele va fi gazda
proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure–Nuclear Physics), un proiectștiințific și tehnologic
major pentru România și pentru comunitatea internațională.
43
În ceea ce privește numărul firmelor care activează în domeniul de cercetare-dezvoltare, județul Ilfov
ocupă locul 6 la nivel național după București, Cluj, Iași, Timiș și Brașov, acestea cumulând peste 80%
din acest sector. Raportat la numărul de angajați ai acestui domeniu, județul Ilfov se clasează pe
locul 2 cu 1986 de salariați, după Municipiul București, unde există 7.123 persoane care activează in
cercetare-dezvoltare, cele două adunând peste 73% din forța de muncă angajată de ac est segment
de agenți economici. De asemenea, județul Ilfov ocupă locul 2 la nivel național după București și în
ceea ce privește cifra de afaceri a acestui sector, împreună cumulând peste 75% din totalul cifrei de
afaceri din România.
Ca evoluție în timp , în perioada 2008-2011 se remarcă la nivel na țional o scădere a numărului de

firme din acest sector, trend descendent regăsit și la nivelul județului Ilfov. În anul 2011 se observă o
ușoară revenire a numărului de agenți economici din cercetare-dezvoltare, față de 2010, atât la
nivelul județului Ilfov, cât și la nivel național.
În ceea ce privește numărul de salariați și cifra de afaceri din acest domeniu, evoluția în timp a
sectorului de cercetare-dezvoltare în perioada 2008-2011 este asemănătoare cu cea din perspectiva
numărului de firme active în domeniu, după cum se poate observa în tabelul de mai jos. Astfel, se
remarcă o revenire la nivelul anului 2011 față de anul precedent , însă departe de a ajunge la nivelul
anului 2008 încă.
Tabel 16 Evoluția numărului de salariați și a cifrei de afaceri a agenților economici cu activitate principală de
CDI în perioada 2008-2011
Teritoriu de referință 2008 2009 2010 2011

Număr de salariați
Ilfov 2.124 1.988 2.008 1.986
Municipiul București 9.227 7.808 7.553 7.123
Romania 16.248 12.859 13.293 12.412
Cifra de afaceri
Ilfov 331.209.551 257.356.818 279.781.100 282.810.418
Municipiul București 994.418.094 755.066.153 783.070.123 784.424.091
Romania 1.725.491.2060 1.293.206.900 1.404.429.554 1.417.961.259
44
3.6 Forţa de muncă
Resursele de muncă ale jude țului constituie 70,5% , respectiv 232.500 persoane 12. Din punct de
vedere al actorilor economici, resursele de muncă reprezintă baza din care se evaluează capitalul
uman – viitorii posibili angajați. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2011, 165.200
persoane reprezentau populația activă civ ilă, dintre care 162.500 erau ocupa ți (au desfăşurat o
activitate economică producătoare de bunuri sau servicii) și 2.700 erau șomeri.
Figura 17 Structura resurselor de muncă în total populație, județul Ilfov
Sursa: Institutul Național de statistică, 2011 (calculele consultantului)
În anul 2011, populația ocupată din Ilfov avea următoarea distribuție pe sectoare de activitate:
12
Aceste persoane reprezintă populația în vârstă de muncă (între 15 ani și 59 ani pentru femei/64 ani pentru
bărbați), precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă, dar care se află în activitate (elevi de 14 ani care
muncesc cu jumătate de normă sau sezonier, pensionari care încă au serviciu etc.).
45
Figura 18 Distribuția forței de muncă pe principalele sectoare de activitate
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013
Se remarcă o pondere mai scăzută a persoanelor ocupate în agricultură ță fa de nivelul național. În

perioada 2008 – 2011 procentul a fost în creștere, pe fondul crizei economice ce a afectat în special
sectorul terțiar în România. În 2011, 34.000 de persoane își obțineau principala sursă de venit din
sectorul primar.
În ceea ce privește sectorul de industrie și construcții, județul Ilfov înr egistrează o pondere relativ
asemănătoare cu cea națională. O pondere mai ridicată față de media națională se înregistrează în
servicii și comerț (54% față de 44% media la nivel de țară).
46
3.7 Analiza SWOT a economiei judeţului Ilfov
 Accesibilitate ridicată, în special în ceea  Structuri de sprijin ale afacerilor relativ slab
ce privește transportul rutier și aerian; dezvoltate;
 Infrastructură de CDI dezvoltată, pe  Management defectuos al terenurilor (evidența

domenii variate de activitate; terenurilor, clarificarea drepturilor de
proprietate, dotarea cu utilități și facilități etc.)
 Calitatea vieții relativ ridicată și în ceea ce a dus la localizarea unor agenți
creștere, ceea ce sprijină retenția și economici în alte județe;
atragerea de forță de muncă de înaltă
calificare în județ;  Probleme de mobilitate și accesibilitate a forței
de muncă, ceea ce duce la costuri ridicate de
 Specializare în creștere în domenii de timp și carburant și descurajează localizarea
servicii intensive în cunoaștere; agenților economici în județ;
 Acces la un bazin de forță de muncă  Neutilizarea la potențial maxim a rețelei de

extins; transport feroviar, dar și rutier (ex. șoseaua de
centură), ce ar crește considerabil atractivitatea
 Agricultură intensivă, cu o către agenții economici.
productivitate ridicată.
 Mediul academic și de CDI din  Concentrarea activității economice în București
București, ceea ce creează condițiile și dispunerea în județul Ilfov doar a punctelor
propice pentru dezvoltarea activităților de lucru, limitând beneficiile locale;
de transfer tehnologic și de CDI;
 Ineficiența comunicării și colaborării cu
 Sistemul universitar din București București, ceea ce trenează rezolvarea unor
creează premizele formării calificate a probleme cu impact bilateral semnificativ (ex
forței de muncă din Ilfov; legat de mobilitate și accesibilitate);
 Prezența unor proiecte strategice  Dependența de sprijinul și angajamentul

prioritare pentru guvernul român în autorităților centrale în rezolvarea unor
cadrul județului (ex. dezvoltarea de probleme cu impact major în județ (ex.
infrastructură de CDI de la Măgurele, valorificarea economică a rețelei feroviare de
nodul inter-modal de la Moara Vlăsiei); centură, și multe altele);
 Interes investițional internațional (ex.  Lipsa finanțărilor, pe perioada următoare de

investiții chineze, ș.a.); programare, pentru utilități și facilități, ceea ce
va presupune o povară în plus pentru bugetele
 Oportunități de finanțare pe viitor locale în a asigura astfel de servicii pentru
axate pe dezvoltarea mediului de atragerea și retenția agenților economici;
47
afaceri și CDI.;  Competiția cu alte zone de interes pentru
investitori (ex. Ploiești, Giurgiu etc.) și cu o
 Proximitatea pieței de desfacere accesibilitate în creștere față de București,
reprezentată de București pentru având în vedere dezvoltarea rețelei de
produse perisabile vegetale sau de autostrăzi.
provenienţă animală.
48
CAPITOLUL 4 – Potenţialul turistic al judeţului Ilfov
Turismul județului Ilfov este caracterizat de o mare diversitate de situri de patrimoniu natural și
construit, ce pot constitui oportunită ți de petrecere a timpului liber și activități de agrement.
Oportunitatea dezvoltării acestui sector este una deosebit de ridicată, dat fiind bazinul mare de
atracție de potențiali vizitatori, atât rezidenți ai orașelor la depărtare de mai puțin de 1 oră de mers
cu mașina (București în primul rând, dar și Ploiești sau Pitești) , cât și ca experiență turistică
suplimentară pentru turiștii străini ce vizitează capitala.
Următoarele secțiuni includ o trecere în revistă a principalelor obiective turistice și de agrement din
județ, o scurtă analiză a zonelor de interes și a fluxurilor turistice, urmată de o analiză SWOT a
sectorului turistic ilfovean.
4.1 Atracții turistice/de agrement

Situri naturale
Siturile naturale, reprezentând cel mai important potențial turistic din județ, se situează în partea de
nord, fiind strâns legate de lacurile formate ca limane de-a lungul râului Ialomi ța și afluenților
acestuia, precum și pădurile – rămășițe din Codrul Vlăsiei. Dintre acestea menționăm:
• Aria naturală protejată Snagov
Lacul Snagov este un liman fluvial al râului ța, Ialomi
desfășurându-se pe aproximativ 16 km între localită țile Șanțu,
Florești și Tâncăbești. Din suprafața sa de aproximativ 600 ha,
100 ha au fost desemnate arie naturală protejată din anul 2000.
Lacul se remarcă printr-o bogată vegetație de stuf, papură și
nuferi, precum și faună piscicolă (plătica, crap, biban, somn,
știucă, roşioara şi două specii de guvizi). Alături de lac, Pădurea
Snagov are caracter de rezervaţie naturală pentru protecţia şi conservarea unor specii răspândite pe
o suprafaţă de 1470 ha.
Lacul Snagov este cel mai dezvoltat – dar și amenințat – din punct de vedere al activităţilor de
agrement. Pe suprafața lacului se practică foarte multe sporturi nautice. Tot în jurul lacului Snagov
se concentrează cele mai multe complexuri de servicii turistice și de agrement (Astoria, Artha Park
etc.) dar și cea mai mare dezvoltare imobiliară.
• Situl Natura 2000 Grădiștea – Căldărușani – Dridu
Zona Grădiştea-Căldăruşani-Dridu a fost declarată Sit Natura 2000, arie de protecţie specială
avifaunistică începând cu anul 2007. Suprafața protejată de 6.442 ha 13 se întinde în patru comune
13
http://natura2000.mmediu.ro/site/268/rospa0044.html.
49
din județul Ilfov (Grădiștea, Gruiu, Nuci și Moara Vlăsiei) și două din județul Ialomița. Zona respectivă
cuprinde mai multe tipuri de habitat (acvatic, pădure,ște) pajiremarcân du-se în special prin
diversitatea speciilor de păsări.
• Situl Natura 2000 Scroviștea

Zona Pădurii Scroviștea, cuprinzând și o parte din Lacul Mânăstirii, ocupă o suprafață de 3.391 ha 14,
situate în principal în comunele Periș și Ciolpani. Ca și zona Grădiștea, se remarcă mai multe tipuri de
habitate (acvatic, pădure, pajiște).
• Situl Natura 2000 Lacul și pădurea Cernica

Lacul şi Pădurea Cernica au fost declarate situri de importanţă
comunitară și arie de protecţie specială avifaunistică în 2011. La
siturile naturale protejate menționate se adaugă și alte lacuri
unde se desfășoară în prezent activități de pescuit (Boltașu,
Chitila, Balotești – Fieni, Săftica, Brănești, ș.a.).
Toate zonele mai sus men ționate se pretează la activități de
agrement (plimbări cu barca, caiacul, observarea florei și a
faunei, popasuri în natură, pescuit,
ș.a.), fiind însă extrem de importante amenajările necesare
precum și controlul din partea autorităților, pentru a diminua impactul negativ asupra mediului.
Situri de patrimoniu construit
Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia a fost ridicat de

domnitorul Constantin Brâncoveanu, ca oședință re
demnă de rangul său, construcția fiind terminată la 20
septembrie 1702. Mo șia de la Mogoșoaia a fost
cumpărată în anul 1911 de către Marta ș i George
Valentin Bibescu. Marta Bibescu a restaurat Palatul cu
o echipă de ma șteri italieni în anul 1912. Palatul
Brâncovenesc este monument istoric cu valoare
internațională, aici putând fi admirate elementele de bază ale stilului arhitectural brâncovenesc.
În anul 1850 Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești, a început construcția Palatului de la
Buftea, ca o „culă” prevăzută cu doua tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Construcția în stil Tudor
a fost terminată de fiul să Barbu AlexandruȘtirbei în anul 1863. La rândul său fiul acestuia, nepotul
domnitorului, Prințul Barbu Alexandru Știrbei , a modernizat întreg ansamblul, care a devenit o
reședință a diplomației românești. Tot aici se află Capela familiei Știrbei, construită în stil neo-gotic
cu altar și gropniță.
Palatul familiei Ghica este situat în satul Căciula ți din comuna
Moara Vlăsiei și a fost construit la începutul secolului XIX de către
14
http://natura2000.mmediu.ro/site/421/rosci0224.html.
50
Dimitrie Ghica, drept reședință de vară, pe malul drept al râului Cociovaliștea, printre rămășițele
Codrilor Vlăsiei. Palatul este înconjurat de un parc de 16 ha. În anul 1951, palatul a intrat în
administrarea Academiei Române, acest statut păstrându-se şi în prezent. 15.
Conacul Oteteleșanu este situat în Orașul Măgurele, în incinta Institutului de Fizică Atomică. Averea
familiei Oteteleșanu a fost pusă în posesiunea și sub administrarea lui Ioan Kalinderu, membru
corespondent al Academiei Române din 1887. țiva Câ ani mai târziu, acesta a donat Academiei
Române întreaga avere Otetele șanu, incluzând m oșia Măgurele,
conacul, parculși dependințele. Conacul Oteteleșanu va căpăta Patrimoniul cultural
strălucirea anului 1878 prin restaurarea începută în anul 2012și construit este foarte
puțin folosit în activități
finalizată în proporție de 80%. Conacul va deveni centru de excelență
generatoare de venit
în cercetare, dotat cu spații multimedia, de primire-reprezentare și o pentru localnici.
zonă memorială dedicată istoriei acestuia.
Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino este situat pe teritoriul comunei Afumați, fiind construit
în 1696. Ansamblul fostei cur ți a stolnicului Constantin Cantacuzino include biserica și zidul de
incintă. Nicolae Iorga a presupus că vechiul palat Cantacuzino a preluat planul construcției sau chiar
părți din Curtea Domnească a voievodului Radu de la Afumați(1495-1508). De asemenea, beciurile
de sub palat, își găsesc analogii cu cele de epocă de la
Curtea Domnească din București (Curtea Veche). Figura 19 Harta veche a forturilor din jurul
Bucureștiului
La palatele și conacele mai sus menționate, de un real
potențial turistic se adaugă fortificațiile din jurul
Bucureștiului.
Acestea au fost construite la comanda Regelui Carol I,
în perioada 1882-1894, constând în 36 de forturi și
baterii, având capacitatea de a adăposti 30.000 de
soldați. Doar o parte dintre acestea mai există.
Forturile depășesc 120 ha în suprafață, unele dintre
ele fiind de dimensiuni considerabile (11,6 ha, cel mai
extins) 16. Cele mai multe dintre acestea se află într-o
stare avansată de degradare, afectate de acumulări
de deșeuri, vegetație și umezeală. O potențială
valorificare a acestora implică mai multe provocări
din care men ționăm: clarificarea drepturilor de
proprietate și/sau transferul acestora din patrimoniul militar, acolo unde este cazul, igienizarea
zonelor și asigurarea accesibilității, investiții în reabilitarea și amenajarea acestora.
Dintre siturile de patrimoniu construit, cel mai bine valorificare sunt Complexul Mogo șoaia și
Palatul Știrbei, ultimul fiind axat în special pe găzduirea de evenimente. Cele mai multe situri sunt
15
http://www.ilfov.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=50.
16
http://www.natgeo.ro/istorie/personalitati-si-evenimente/8464 .
51
foarte puțin sau deloc puse în valoare, necesitând intervenții de reabilitate precum inițierea și
implementarea unor activități generatoare de venit.
Așezăminte religioase
Pe teritoriul județului Ilfov se situează o serie de așezăminte monahale, monumente de artă și

cultură cu o reală valoare turistică. Cele mai importante dintre acestea sunt men
ționate în lista de
mai jos.
Mânăstirea Căldărușani este situată pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei, într-un cadru pitoresc pe
malul lacului și la marginea pădurii cu același nume. Mânăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab,
fiind construită în prima parte a secolului XVII. Colecția muzeală a mânăstirii conține cărţi vechi,
veşminte şi obiecte de cult, icoane datate începând cu secolul XVIII, inclusiv o serie de icoane
realizate de Nicolae Grigorescu (cât acesta a locuit în complexul monahal, fiind în perioada sa de
ucenicie) și picturi ale lui Gheorghe Tattarescu şi Sava Henţia.
Mânăstirea Sămurcășești, regăsită în localitatea Ciorogârla, a fost ctitorită în 1808 și este pictată de
Gheorghe Tattarescu. Doar două din icoanele pictorului au mai rămas în mânăstire în urma
cutremurului din 1944. În cimitirul din spatele ansamblului se află mormintele fiicei lui Ion Heliade
Rădulescu, fostă stareță a mânăstirii și ziaristul Alexandru Beldiman – fondatorul ziarului „Adevărul”.
Pinul uriaș de 300 de ani din curte este declarat monument al naturii.
Mânăstirea Sf. Nicolae - Balamuci este situată în comuna Nuci și datează din 1627. A fost ridicată în
locul unei mici biserici din lemn, iar prima men țiune a sa este din 15 aprilie 1631. Mânăstirea
adăpostește o catapeteasmă din lemn sculptat, iar zugrăveala bisericii, vizibilă şi azi, a fost făcută în
frescă de preotul Dima şi ucenicii lui, în anul 1752.
Mânăstirea Sf. Nicolae a fostului Schit Bălteni, din comuna Periș, a fost refăcută în 1626, după ce a
fost distrusă de năvălitori. Se pare că aici ar fi fost omorât, în 1476, domnitorul Vlad Țepeș.
Mânăstirea Snagov, cea mai veche din complexurile monahale ilfovene, a fost pentru prima dată
atestată documentar în secolul XV, la dezvoltarea sa contribuind mai mul ți domnitori (Mircea Cel
Bătrân, Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, ș.a.). Domnitorul Constant in Brâncoveanu a înfiin țat aici o
tipografie. Poziția sa este deosebit de pitorească, fiind situată pe o insulă a lacului Snagov.
Mânăstirea Cernica este situată pe teritoriul orașului Pantelimon, fiind construită în prima parte a
secolului XVII în timpul domniei lui Radu Șerban, sub ctitoria vornicului Cernica Știrbei. Mânăstirea
reprezintă un complex monahal ce cuprinde mai multe biserici și paraclise, fiind situată pe o
peninsulă ce înaintează în lacul Cernica. Colecția muzeală expusă conține icoane, fe recături, broderii
din secolele XVII - XIX, ţesături, manuscrise şi obiecte de cult, vase şi relicve din ceramică.
Ansamblul mânăstiresc includeși casele memoriale ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi a
scriitorului Gala Galaction, în cimitirul mânăstirii regăsindu-se și mormintele Mitropolitului Nifon,
Gala Galaction, pictorului Ion Ţuculescu și teologului Dumitru Stăniloae.
52
Mânăstirea Pasărea este cea mai nouă dintre șezămintele
a monahale, fiind ctitorită la începutul
secolului XIX. Mânăstirea este situată pe malul lacului Pustnicu, în comuna Brănești.
Mânăstirea Țigănești este situată în comuna Ciolpani, fiind pentru prima dată atestată documentar
la finele secolului al XVII-lea. Mânăstirea deține o colecție de obiecte de artă religioasă, icoa ne,
pictură pe lemn, pe pânză, sticlă şi metal, carte veche, veşminte preoţeşti, broderie artistică şi vase
de cult.
Mânăstirea Căldărușani Mânăstirea Snagov
Mânăstirea Pasărea Mânăstirea Cernica
Baze sportive, parcuri de distracție și de agrement
Pe teritoriul județului Ilfov s -au dezvoltat în ultimii ani numeroase situri dotate cu infrastructură
sportivă și de agrement ce se pretează la o diversitate mare de sporturi.
53
• Parcuri de distracție
Phoenix Aventura Parc 17 este un parc de divertisment cu o gamă
În ultimii ani, județul a
variată de serviciiși facilitați (8 trasee suspendate de dificultate
beneficiat de numeroase
progresivă, facilită ți de pescuit și organizare evenimente, investiții private în
restaurant, loc amenajat pentru paintball). Parcul este situat pe infrastructura de agrement
teritoriul comunei Cernica, pe malul lacului cu același nume.
Dintre parcurile acvatice dezvoltate în cadrul jude țului menționăm Water
Park Otopeni și La Plaja, dezvoltat de Divertiland. La Plaja a fost inaugurat în
vara lui 2012 18, fiind situat pe teritoriul comunei Chiajna, în proximitatea
autostrăzii A1. Alte complexe de agrement acvatic amplasate în judeţ sunt
Blueberry Pool by Ambasad’Or (Otopeni), Aqua Del Mar (Săftica),
Aquagarden (Roşu), Terasa Mediterană (Măgurele) etc.
• Terenuri de golf
Menționăm în această categorie terenul de golf dezvoltat de Golf & Country
Club Bucharest, realizat în localitatea Zurbaua din comuna Dragomire ști
Vale. Terenul a fost inaugurat în 2007, după o investiție de 3 milioane EUR,
găzduind din 2008 și prima școală profesionistă de golf din România 19 (Swiss Mastery Golf Academy).
Terenul îndeplinește toate standardele de profesionalism din domeniu, constând în 18 cupe, par 72,
lungime totală 6.325 metri, un teren antrenament de 6 cupe, o zonă de antrenament pentru
pitching, chipping și putting și un driving range cu o lungime de 300 metri. Terenul include, de
asemenea, mai multe lacuri a căror suprafață depășește 6 hectare.
• Cluburi de echitație
În ultimii ani, s-au dezvoltat în județ mai multe cluburi de echitație, dintre care menționăm Clubul de
Echitație Picadilly, situat pe DN 1 între localitățile Săftica și Tâncăbești, Asil Horse Farm, în localitatea
Ciofliceni, Academia Ecvestră Mogoșoaia, Centrul Poveste cu Cai din Snagov și Riding Club La Cai din
comuna Balotești.
• Karting
Din această categorie menționăm Centrul internațional de karting competițional și de agrement
AMCKART, construit pe o suprafață de 63.000 mp și cuprinzând o pista de exterior (1,2 km) și una de
interior, iluminare nocturnăși tribună de 500 de persoane 20. AMCKART este certificat de către
CIK/FIA și aprobat de FNAK. Situl se află pe teritoriul comunei Tunari. La aceasta se adaugă și un
circuit de karting indoor, unic de acest tip la nivel na țional, însă de o lungime mai redusă (420 m),
21
dezvoltate de Sky Karting în Pipera.
17
http://www.phoenixcernica.ro/
18
http://www.divertiland.ro/
19
http://www.golf-bucharest.ro
20
www.amckart.ro
21
www.skykarting.ro
54
• Baze sportive
Cea mai importantă infrastructură sportivă din jude ț este Complexul Sportiv Naţional "Nicolae
Navasart" din Izvorani, Comuna Ciolpani. Acesta a beneficiat de investi ții recente semnificative,
incluzând acum și un bazin olimpic modern. În plus, o bună parte din primăriile din județ au construit
în ultimii ani baze sportive pentru fotbal, dar și pentru alte sporturi.
• Aerodromuri
Aerodromul situat între comunele Cornetu și Clinceni adăpostește Aeroclubul "Aurel Vlaicu" Clinceni.
Aici se pot desfășura o întreagă gamă de sporturi de aer precum planorism, parașutism, zbor cu
aeronave ultra-ușoare (motodeltaplane, motoparapante) și aeromodelism. De câțiva ani
funcționează în cadrul aerodromului și un club privat care a dezvoltat noi facilități și a extins
capacitatea de primire pentru cei interesa ți de aceste sporturi (TNT Brothers 22). Un al doilea
aerodrom, mai puțin dezvoltat și valorificat, se găsește în comuna Ciolpani.
Considerații generale – delimitarea unor zone de interes

Cele mai multe dintre siturile de patrimoniu natural și construit Cele mai importante
menționate mai sus prezintă un potențial important, însă sunt departe zone turistice din județ
de a fi valorificate la maximum. Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia sunt Snagov și
sau Palatul Știrbei, care au beneficiat atât de investiții publice , cât și Mogoșoaia – Buftea.
private, în ultimii ani, generează cele mai mari fluxuri de activități turistice și de agrement. În ceea ce
privește siturile naturale, lacul Snagov concentrează cea mai mare parte a activităților de agrement
din județ. Astfel, după cum se poate urmări și în reprezentarea cartografică de mai jos, cea mai mare
parte a potențialului turistic al județului este concentrat în partea nordică a acestuia.
Ca zone principale de interes turistic, se remarcă în primul rând zona Snagov, unde sunt laolaltă atât
aria protejată, zona de activități sportive și de agrement de pe lac sau din proximitatea acestuia,
precum și complexul monahal cu același nume. Dezvoltarea turistică a zon ei Snagov se află în
obiectivul celor mai numeroase proiecte de investi ții din domeniu în județul Ilfov, ce ar viza
valorificarea resurselor importante de ape termale cu proprietă ți terapeutice , localizate în subsol.
Zona Snagov a mai fost vehiculată timp de mai mulți ani ca locație pentru dezvoltarea parcului de
divertisment tematic Dracula Park, proiect neconcretizat și în prezent sistat. Snagovul este, de altfel,
singura localitate din județul Ilfov având statu t oficial de stațiune turistică (conform HG 1122/2002)
de interes local.
O a doua zonă de interes turistic din jude ț este reprezentată de Mogoșoaia – Buftea. Calitatea
amenajărilor recente din complexul Palatului Mogo șoaia, dar și din Palatul Știrbei, a condus la
intensificarea fluxurilor de vizitatori și evenimente. În special Palatul Știrbei este valorificat prin
organizarea de astfel de evenimente (nunți, recepții etc.).
Alte atracții de interes turistic și de agrement sunt dispuse în mod neuniform în cadrul județului,
unele generate de prezența unor elemente naturale (ex. lacuri), altele influențate strict de decizia de
investiție bazată pe cost și proximitate față de clienți (ex. parcuri de distracții etc.).
22
www.tnt-brothers.ro
55
Figura 20 Atracții din județul Ilfov pentru activități sportive și de timp liber
Sur
sa: Analiza Consultantului
Notă: această reprezentare cartografică nu prezintă o listă exhaustivă a obiectivelor respective, ci doar acele
obiective identificabile online sau în diverse baze de date de specialitate.
56
4.2 Infrastructura și serviciile turistice
Dimensiunea infrastructurii turistice relevă specificul jude țului și un nivel de dezvoltare turistică
relativ redus față de alte județe din sudul României și din țară. Cea mai mare parte a locurilor de
cazare este situată în orașul Otopeni, dată fiind prezența aeroportului care a generat în mod firesc
dezvoltarea infrastructurii de primire pentru deservirea călătorilor aflați în tranzit. Orașul Măgurele
și comuna Snagov sunt de asemenea localități unde infrastructura de primire turistică este mai bine
dezvoltată. În rest, localitățile unde sunt înregistrate structuri de primire turistică sunt dispuse de -a
lungul principalelor axe de transport, indicând prezența mai degrabă a unui turism de popas pentru
cei ce tranzitează zona.
Figura 21 Dispunerea unităților de cazare turistică și a locurilor de cazare
57
Datele statistice, deși din surse oficiale INS, pentru cel mai recent an disponibil, trebuie privite cu
rezerve. Fără îndoială că numărul de unități turistice și de cazare este în realitate mai ridicat de atât,
putând fi trasă concluzia că o bună parte din activitatea turistică fiind integral țial sau par
nefiscalizată. În altă ordine de idei, pentru o bună planificare a dezvoltării turistice din județ trebuie
sprijinită colectareași acuratețea datelor cu privire la sectorul turistic, fapt ce presupune atât
implicarea autorităților județene, cât și a celor locale.
Servicii turistice cu potențial

Turismul în județul Ilfov trebuie analizat și gândit din prisma
Aproape 20% din populația
potențialilor clienți. Deși infrastructura turistică (în special de
țării se află la mai puțin de o
cazare) este puțin dezvoltată, avantajul major al județului este oră de mers cu mașina de zona
bazinul de atracție deosebit de extins. Practic, aproape 20 % cu cele mai importante atracții
din populația României se află la mai puțin de o oră de mers din județul Ilfov.
cu mașina de nordul județului, zona unde sunt aglomerate
cele mai importante atracții. La aceștia se adaugă și turiștii străini care vizitează Bucureștiul. Acest
context presupune un potențial enorm în special pentru turismul de weekend/de o zi, miza fiind
dezvoltarea unor servicii turistice calitative și cât mai diverse, pentru a atrage cât mai mulți vizitatori
și pentru a încuraja revenirea acestora.
Multitudinea investițiilor publice, și mai ales acele private, în centre de agrement, infrastructuri
sportive etc. creează premisele unei oferte variate pentru petrecerea weekendului și nu numai.
Cel mai slab dezvoltate servicii din domeniul turismului din Ilfov sunt cele de promovare și informare
turistică. Având în vedere că siturile de interes sunt disparate în cadrul jude țului sau țin de instituții
și agenți economici diferiți, o informare turistică integrată este esențială pentru a mări perioada
petrecută de vizitator în județ și satisfacția acestuia. Nu a fost identificat, online și nici în format fizic,
vreun material care să cuprindă o ofertă de activită ți de petrecere a timpului liber în județul Ilfov.
Informațiile disponibile online sunt prezente pe mai multe pagini dezvoltate privat, de calitate și
acuratețe îndoielnică și fără să ofere o privire de ansamblu a tuturor oportunităților din zonele
vizate.
Signaletica (panouri de orientare și informare turistică), de asemenea, este foarte puțin dezvoltată,
vizitatorii ratând ocazia de a se bucura de toate obiectivele de interes ale zonei în care ajung. Nu în
ultimul rând, serviciile de asistență pentru turiști (ghizi, puncte de informare, personal al ariilor
protejate însărcinat cu protecția zonelor respective etc.) sunt greu de identificat.
58
4.3 Analiza SWOT a sectorului de turism și agrement
 Proximitatea față de un bazin  Signaletică foarte puțin dezvoltată;
demografic mare de potențiali
 Inexistenţa unor surse de informare și
vizitatori;
promovare care să integreze oferta turistică și de
 Ofertă diversificată de infrastructură și agrement a județului;
servicii de agrement;
 Surse de informare disparate prin materiale și
 Resurse naturale și de patrimoniu care pagini web slab calitative;
se pretează la activități turistice și de
 Structuri de primire turistică și structuri conexe
agrement;
(restaurante, spații destinate organizării de
 Accesibilitate rutieră ridicată în evenimente de afaceri etc.) slab dezvoltate;
principalele zone de interes;
 Slaba dezvoltare a amenajărilor și serviciilor care
 Investiții recente ce au valorificat să permită o generare mai mare de venituri
puncte de atracție importante și au directe pentru comunitățile destinație;
generat trafic turistic crescut.
 Slaba accesibilitate prin mijloace de transport
alternative (transport in comun, piste de
biciclete etc.);
 Capacitate redusă de atenuare și prevenire a
impactului negativ al turismului asupra mediului
(proliferarea deșeurilor, pescuit agresiv,
ambarcațiuni cu motor ce perturbă habitatele);
 Slaba valorizare a potențialului monumentelor
istorice ca factor de dezvoltare socială.
 Poziționarea favorabilă pentru  Risc crescut de degradare a mediului natural prin
includerea în circuite turistice; intensificarea fluxurilor de turiști și a activităților
de agrement;
 Creșterea numărului de turiști din
capitală (potențiali vizitatori și pentru  Abandonarea monumentelor sau obiectivelor
atracțiile din Ilfov); patrimoniului cultural de către autorități,
proprietari/administratori (persoane fizice,
 Creșterea segmentului de rezidenți din juridice, clerul);
capitală cu venituri medii –cei mai  Dezvoltarea autostrăzilor duce la accesibilitatea
interesați de activități sportive și de crescută a unor zone turistice din afara județului
agrement; Ilfov, ce ar putea capta interesul bucureștenilor
59
 Disponibilitatea finanțărilor pentru activități de week-end;
nerambursabile pentru prezervarea și
 Lipsa unor investiții consistente în infrastructura
valorificarea resurselor patrimoniului
turistică din județ;
natural și construit, precum și
extinderea infrastructurii turistice.  Presiunea imobiliară care restrânge și afectează
cadrul natural.
CAPITOLUL 5 – Aspecte sociale și calitatea vieţii

Analiza profilului social al județului Ilfov constituie un instrument fundamental în procesul de
dezvoltare teritorială. Fenomene precum creșterea demografică, suburbanizarea, nivelul ridicat de
morbiditate sau excluziunea socială pot genera probleme serioase pentru dezvoltarea economică,
bunăstarea socială și calitatea vieții. Astfel, este necesar ca documentele programatice să aibă o
abordare de tip integrat și să identifice interacțiunile complexe dintre mecanismele mediului
economic, fenomenele din sfera socială, precum și a altor factori de influență, endogeni sau exogeni.
În plus, elaborarea politicilor publice presupune un efort real din partea diverșilor factori interesați –
publici și privați – de a-şi coordona acţiunile pentru un rezultat mai bun în viitor. Un prim pas în
stabilirea priorităților strategice viitoare este inventarierea realităților sociale existente la nivel
teritorial, identificarea nevoilor din sector, precumși a posibilelor direcții de acțiune și măsuri d e
intervenție.
La nivelul județului Ilfov observăm o evoluție demografică pozitivă cu o creștere generată în special
de procesul de suburbanizare a Municipiului București. În timp ce județul beneficiază de un aflux de
persoane generatoare de venituri, atât activitatea economică cât și cea socială este într-o crescândă
interacțiune cu Bucureștiul. Proximitatea față de capitală este pe de o parte un beneficiu pentru
județ. Totodată, acest context teritorial poate alimenta disparități de dezvoltare la nivel local.
Schimbările sociale din ultimii 15 ani, printre care și afluența unei clase mijlocii angajate în servicii în
București, presupune și schimbarea nevoilor și preferințelor de servicii de zi cu zi. Astfel, se poate
identifica o cre ștere a cererii activi tăților de recreere adesea asociate cu spații comerciale
diversificate, utilizarea automobilului propriu ceea ce implică fluxuri de navetiști și apariția orelor de
vârf, solicitări de servicii urbane cu un nivel ridicat calitativ etc. Toate aceste aspecte sunt o presiune
crescândă asupra autorităților publice locale și nu pot fi acoperite doar de inițiative private.
5.1 Demografie
Din punct de vedere al evoluției demografice, județul Ilfov prezintă o tendință pozitivă, fiind județul
din România care a înregistrat cea mai mare creștere a populației. Această evoluție este surprinsă
inconsistent de statistica din România, datele preluate din Anuarul Statistic fiind diferite semnificativ
de cele publicate în Recensământului Populației și al Locuințelor 2011. De pildă, creșterea populației
calculată pe baza recensămintelor este de 29,5% în 2011 (388.738 persoane) față de 2002 (300.123
persoane). Potrivit datelor privind statistica populației din Anuarul Statistic, această creștere este de
21% pentru aceeași perioadă.
60
Tabel 17 Evoluția demografică a județului Ilfov
An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2011 23

Populație Ilfov (nr.) 288.296 294.094 304.045 312.317 321.007 334.475 388.738
Spor natural (%) -1 -0,3 0,7 1,3 0,8 - -
Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic/Tempo, 2012
Evoluția pozitivă a populației se datorează în cea mai mare parte migrației interne: două treimi din
această creștere sunt reprezentate de persoane care s-au mutat în județ, iar o treime se constituie
pe baza sporului natural.
Acest fenomen poate fi explicat de atrac ția puternică pe care Municipiului București o constituie
pentru populația tânără din România și de procesul de suburbanizare/creștere pe orizontală a
capitalei. Datele de la recensământul din 2002 evidențiază că cele mai multe persoane care au
migrat spre Ilfov provin din județele din regiunile Sud -Muntenia, Sud-Vest și Sud-Est, respectiv aria
de influență a capitalei.
Tabel 18: Evoluția schimbărilor de domiciliu în județul Ilfov
An 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Stabiliri de domiciliul în Ilfov 9.458 10.023 14.253 12.177 17.579 13.316
Plecări cu domiciliul în Ilfov 3.875 4.149 4.674 3.816 4.945 3.592
Soldul schimbărilor de domiciliu 5.583 5.874 9.579 8.361 12.634 9.724
Analizând structura populației după grupe de vârstă, se observă tendința de inversare a piramidei
vârstelor, în linie cu cea de la nivelțional,
na ceea ce subliniază un fenomen de îmbătrânire a
populației. Acest fapt are la bază, între altele, crearea unui nou model reproductiv al cuplurilor,
bazat pe valori complexe ce prioritizează împlinirea profesională și independența financiară.
Menţinerea contextului socio-economic actual va perpetua fenomenul de declin demografic, nu
numai la nivelul județului Ilfov, ci și la nivelul întregii țări 24.
23
Date colectate de Recensământului Populației şi al Locuințelor 2011
24
http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf
[data accesarii]
61
Figura 22 Piramida vârstelor a județului Ilfov
Din punct de vedere al componenței etnice, populația județului Ilfov este formată din români în
proporție de 94%, romi – 4,2%, maghiari – 0,1%, turci – 0,1% și alte etnii sau etnii nedeclarate în
proporție de 1,2%. Comunitățile de etnie romă nu au o dispunere teritorială compactă, iar cele mai
importante ponderi din populația totală se regăsesc în comunele Găneasa și Glina.
Tabel 19: Principalele comunități de etnie romă din județul Ilfov și evoluția lor în timp, ca pondere din
populația majoritară
Comuna Găneasa 16,64% 23,17%

Comuna Glina 17,1% 19,36%
Comuna Ștefăneștii de Jos 22,97% 15,53%
Comuna Vidra 9,2% 12,36%
Comuna Jilava 10,33% 12,30%
Sursa: Recensământului Populației și al Locuințelor 2002, 2011
Situația populației de etnie romă prezintă anumite particularități la nivelul județului. În primul rând,
putem identifica decalajul de dezvoltare dintre comunită țile bogate și cele sărace (ex. Sinteşti). Cu
toate că starea economică socială a romilor ilfoveni e mai bună, ca agregat, decât în alte regiuni ale
țării (ex. sondajul PROROMI), realitățile excluziunii sociale din Glina, Petrăchioaia, Cernica, Jilava sau
Găneasa ar trebui adresate în coresponden ță cu restul palierelor strategice propuse de Consiliul
Județean. În mod evident, astfel de situații nu pot fi adresate prin proiecte la cheie sau rețete de
succes. Specificul fiecărei localități trebuie să constituie principalul instrument prin care se croiesc
politicile sociale de dezvoltare și creștere a calității vieții.
62
Elemente demografice în profil teritorial
Analiza demografică în profil teritorial la nivelul județului Ilfov evidențiază o aglomerare a populației
în jurul capitaleiși de -a lungul principalelor axe de transport. Ora șele ilfovene sunt și principalele
beneficiare de pe urma afluenței demografice și economice din București. Ca nivel de dezvol tare și
capital economic, localitățile din nordul județului concentrează cea mai mare activitate economică și
reprezintă destinația principală pentru persoanele care optează să cumpere sau să-și construiască o
casă în județ.
63
Figura 23 Disparități intra-județene privind densitatea populației
Fenomenul de suburbanizare în contextul județului Ilfov s-a manifestat începând cu anul 2000, cu un
maxim atins în anii 2008-09 și a cuprins localitățile din imediata apropiere a Bucureștiului, în special
orașele Voluntari, Popești-Leordeni, Pantelimon, Bragadiru și Chitila și comunele Chiajna, Domnești,
Corbeanca și Tunari. Procesul prin care o mare parte a populației din București și-a mutat domiciliul
către localitățile din jur a fost unul fragmentat și foarte puțin reglementat de către autorități. Astfel,
nu există în acest moment linii strategice integrate la nivel de jude ț, în ceea ce privește zonele de
creștere demografică, lucru care ar permite o alocare bugetară corespunzătoare pentru serviciile
64
sociale ce derivă din acesta. Primăriile din jude ț se confruntă cu o presiune din partea populației
pentru asigurarea infrastructurii de utilități, transport și infrastructură socială.
De exemplu, Voluntari și Tunari, unde populația în vârstă de 0-9 ani a crescut cu 45%, respectiv 39%
în ultimii 6 ani, se confruntă cu o lipsă de grădini
țe și școli primare care să preia surplusul de
preșcolari. Dacă în Tunari valorile absolute reprezintă o creștere de 150 de tineri, în Voluntari
situația este cu totul alta. În acest ora
ș evoluția este de 1.230 de elevi și viitori elevi, lucru ce ar
trebui să reprezinte o prioritate pe agenda publică locală. Un alt exemplu este reprezentat comuna
Corbeanca – în care populația a crescut cu 91% în perioada 2006-2011 – ce resimte o presiune din
cauza lipsei rețelei de apă potabilă și a canalizării în localitate. Astfel de situații, corelate cu nevoi
majore de investiții în diverse tipuri de infrastructură – canalizare, apă potabilă sau infrastructură
rutieră, se regăsesc pe tot teritoriul județului ce a fost supus fenomenului de suburbanizare.
Problemele de accesibilitateși mobilitate reprezintă un interes major atât pentru populația
rezidentă, cât și pentru companiile care aleg să investească aici. O analiz ă în detaliu asupra
infrastructurii din județ este prezentată în Capitolul 6 – Infrastructura și echiparea teritoriului.
5.2 Aspecte sociale și culturale în Ilfov
Servicii de asistență socială

Asistenţa socială a categoriilor defavorizate - reprezentată prin beneficii şi servicii sociale acordate
persoanelor aparţinând diferitelor grupuri vulnerabile (ex: persoane cu venituri mici, persoane cu
dizabilităţi, vârstnici, persoane fără adăpost etc.) reprezintă una dintre priorităţile judeţului Ilfov.
Intervenţiile specifice sunt direcţionate atât în oferirea serviciilor de prevenţie - care să elimine
cauza ce a generat starea de vulnerabilitate şi să conducă la reintegrarea persoanei în comunitate, în
muncă etc., cât şi servicii specializate de protecţie socială, pentru sprijinul persoanelor aflate în
situații defavorizate.
Persoane cu venituri mici/fără venit: În judeţul Ilfov există un număr de 1033 de beneficiari ai
venitului minim de inserţie, cu o situaţie materială precară, care necesită în continuare sprijin în
vederea depăşirii situaţiei de vulnerabilitate, prin identificarea unui loc de muncă stabil. Localită
țile
cele mai afectate de această situa ție sunt comunele Grădiștea (270 persoane) și Ciolpani (170
persoane)
Persoane cu dizabilităţi: Potrivit datelor oficiale 25, la data de 31 martie 2013, în judeţul Ilfov erau
înregistrate un număr total de 8.034 persoane cu dizabilităţi, din care 7.294 adulţi şi 740 de copii. În
prezent, niciun copil cu dizabilităţi nu mai este instituţionalizat la nivelul judeţului Ilfov; un număr de
235 de adulţi cu dizabilităţi sunt încă instituţionalizaţi în cele două Centre: CRRN Bălăceanca - 197
persoane şi CIA Ciolpani - 38 de persoane. Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi din judeţ se află în
evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Ilfov, doar 13% sunt
şi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de pe raza judeţului. Un număr de 308 persoane
25
http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41
65
cu dizabilităţi erau încadrate în muncă la data de 31 martie 2013, în creştere faţă de decembrie 2012
(296 persoane).
Persoane vârstnice: În ceea ce priveşte numărul de persoane vârstnice aflate în evidenţa serviciilor
publice de asistenţă socială ale localităţilor de pe raza judeţului, la începutul anului 2013 acesta era
de 909 persoane. Oferta de servicii de îngrijire privată pentru persoanele vârstnice s-a dezvoltat în
ultimii ani, prin apariţia căminelor pentru bătrâni (Voluntari, Pipera, Popești Leordeni).
În subordinea Consiliului Judeţean Ilfov funcţionează Centrul Judeţean Ilfov de Asistenţă Medico-
Socială pentru Bolnavi Cronici (Domneşti) şi Căminul pentru Persoane Vârstnice (Periş), iar în
subordinea DGASPC Ilfov se găsesc cinci centre de plasament (Domneşti, Tâncăbeşti, Periş, Vidra şi
Voluntari), un centru maternal (Săftica), Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru bătrâni (Ciolpani) şi
Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Bălăceanca (Cernica). Remarcăm, de
asemenea, proiectele derulate de CJ Ilfov prin Programul Operaţional Regional pentru
reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. În cinci din cele
zece unități de asistență socială se derulează astfel de proiecte.
Tabel 20: Lista proiectelor privind reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale din județ
Titlu proiect Localitate Valoare totală (lei) Fonduri UE (lei)
Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere și Ciolpani 3.657.606 2.482.231

echipare Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciolpani
Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale Voluntari 3.622.551 2.392.625
oferite de Direcţia de asistenţă socială a oraşului
Voluntari
Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea, extinderea şi Domneşti 3.962.999 2.700.335
echiparea infrastructurii sociale la Centrul Medico-
Social Domneşti
Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere şi Săftica 3.538.393 2.411.353
echipare Centrul Maternal Săftica
Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere şi Periș 3.909.269 2.650.726
echipare Centru de Plasament nr. 5 Periş
Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere şi Voluntari 3.668.289 1.991.930
echipare Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari, jud.
Ilfov
Sursa: Consiliul Județean Ilfov, 2013
Colaborarea cu furnizorii privaţi de servicii - organizaţii neguvernamentale - a fost relativ redusă în

judeţul Ilfov, însă în prezent există la nivelul Consiliului Judeţean o preocupare în vederea
identificării de alţi potenţiali furnizori de servicii sociale pentru persoanele aparţinând diferitelor
grupuri vulnerabile pentru dezvoltarea de servicii de calitate în comunitate, în vederea contractării
de servicii sociale în baza Legii asistenței sociale nr. 292/2011.
66
Figura 24 Dispunerea în teritoriu a infrastructurii sociale, educaționale și de sănătate în județul Ilfov
Sursa:
Consiliul Județean Ilfov, IȘJ Ilfov, DSP Ilfov, ISU Ilfov, 2013 (Prelucrarea consultantului)
67
Educație
Potrivit Inspectoratului Școlar Județean, la nivelul județului Ilfov se înregistrează o creștere continuă
a numărului de elevi, cu toate că în paralel, atât numărul de clase, câtși numărul de cadre didactice
a scăzut, pe fondul reformelor din cadrul sistemuluițional na de învățământ. Rata abandonului
școlar, pentru județ, este aproape de media pe țară, în scădere în perioada de analiză (1,76% față de
1,7% la nivel na țional, în anul școlar 2011 - 2012). În același timp, rata absenteismului este în
continuare ridicată, în special pentru elevii din categoriile defavorizate și pentru clasele a VIII -a și a
XII-a, lucru ce conduce la analfabetism funcțional (conceptul se referă la acele persoane care ştiu să
citească, însă nu înţeleg ceea ce au citit). Printre altele, fenomenul analfabetismuluițional func
conduce la rate de promovare scăzute, spre exemplu, promovare la Bacalaureat este foarte scăzută,
județul situându-se pe penultimul loc, cu 24,4% față de 43% la nivel național.
În zonele limitrofe capitalei, cu un grad ridicat de suburbanizare, se remarcă apariția inițiativelor
private, în special pentru preșcolari și nivelul primar de învățământ, precum și o tendință de migrație
a elevilor către școlile din București.
Tabel 21: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de învățământ din județul Ilfov
An 2006 - 2007 2007 - 2008 2008 - 2009 2009 - 2010 2010 - 2011 2011 - 2012
Număr clase 1.756 1.781 1.807 1.728 1.706 1.701
Număr elevi 39.546 40.359 40.790 41.170 41.737 42.308
Număr cadre
2.451 2.526 2.363 2.364 2.265 2.255
didactice
Număr elevi /
22,52 22,66 22,57 23,83 24,46 24,87
cadre didactice
Rata abandonului 1,92% 2,01% 1,88% 1,87% 1,77% 1,76%
Rata abandonului
2% 2% 1,7% 1,6% 1,8% 1,7%
la nivel național
Sursa: Institutul Național de Statistică, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov 2012
Analiza în detaliu, la nivel de unitate administrativ teritorială, aduce în prim plan ții
situa
în care
sistemul educațional prezintă sincope (Anexa 11). Astfel de situații care necesită intervenție din
partea autorităților se regăsesc la școli generale din Tânganu, Glina și Afumați precum și la liceele din
Ciorogârla și Voluntari.
Sănătate
Evoluția indicatorilor ce evaluează starea de sănătate a populației județului este în general pozitivă,
pe fondul investițiilor private în săn ătate și a proiectelor sociale de creștere a accesului la servicii
sanitare de bază (ex. mediatorii sanitari). Serviciile medicale au o distribu
ție echitabilă în județ, iar
serviciile de specialitate sunt în majoritatea lor deservite în special de Bucureșt i, dar și de Buftea,
Otopeni și Voluntari. Analizând distribuția cadrelor medicale la numărul de locuitori, observăm că
valorile sunt aproape la jumătate față de valorile naționale. Deși populația județului a crescut cu 34%
68
în perioada 2006 - 2011, infrastructura sanitară nu a urmat aceeași evoluție. Acest lucru sugerează
că o mare parte din ilfoveni accesează servicii medicale în Bucure ști.
Criza din sistemul de sănătate din România, nemul țumirile constante față de serviciile medicale
publice, dar și creș terea puterii de cumpărare din ultimii ani au determinat, similar cu sistemul de
învățământ, o creștere a cererii pentru servicii de sănătate private. Spitalele private, dar și
proximitatea față de municipiul București suplinesc lacunele din sistemul publi c și contribuie la
creșterea accesibilității ilfovenilor la servicii de toate categoriile (vezi harta dispunerii în teritoriu a
infrastructurii sociale, educaționale și de sănătate).
Tabel 22: Evoluția principalilor indicatori din sistemul de sănătate din județul Ilfov
Nivel
An 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 național
2011
Număr paturi în unități sanitare 1.618 1.576 1.576 1.581 1.505 1.370 1.420 -
Număr medici sistem public 362 442 444 397 355 334 205 -
Număr medici sistem privat 82 123 129 144 129 169 382 -
26
Număr medici / 1000 locuitori 2,17 2,24 2,34 2,34 2,44 1,48 - 2,50
27
Număr cadre sanitare medii / 1000 5,87 6,33 6,16 6,04 5,91 2,13 - 5,99
locuitori
Mortalitatea infantilă 13,6‰ 8‰ 8,4‰ 8,4‰ 9,1‰ 8,9‰ - 9,4‰
Mortalitatea din mediul rural 13,1‰ 13,5‰ 12,9‰ 13,4‰ 12,7‰ 11,9‰ - 14,2‰
Evoluția principalilor indicatori din sistemul sanitar este una în general pozitivă, încadrându-se în
tendințele pozitive de la nivel național. Un aspect interesant este rata relativ scăzută a mortalității
din mediul rural față de media națională (locul 36 din total), dar și o rată a mortalității infantile
medie la nivel național (locul 29 din total) , valorile cele mai mari înregistrându-se în Copăceni,
Dărăști, Găneasa și Vidra.
Cultură
Activitatea culturală la nivelul jude
țului a fost desfășurată în tandem cu municipiul București –
principala locație din punct de vedere cultural din România. Monumentele istorice (biserici, conace,
forturile din jurul capitalei) sunt un element important la nivelul Ilfovului - monitorizarea și
reabilitarea acestora, acolo unde a fost necesar, fiind activită
ți constante ale Direcției Județene
pentru Cultură Ilfov. Activitatea socio-culturală la nivel local este, de asemenea, relevantă prin
26
Indicatori calculați pe baza datelor privind populația de la Recensământul Populației și Locuințelor 2011
27
Idem
69
acțiunile derulate de primării la nivelul fiecărei localități și de Inspectoratul Școlar Județean și Casa
Corpului Didactic.
Evenimentele locale sunt organizate cu preponderen ță în orașele din județ și surprind concerte și
recitaluri de muzică (în special muzică folclorică), spectacole de teatru, dansuri, precum și spectacole
dedicate copiilor. Datorită spațiilor generoase de pe teritoriul județului sunt organizate festivaluri de
muzică (ex. B’ESTFEST în Tunari, Summer Well în Buftea) ce atrag în special bucure șteni, dar și un
public internațional. De menționat este oportunitatea creată de Ministerul Culturii prin declararea
anului 2014 „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”. Astfel vor fi încurajate activități și
manifestații culturale și artistice ce vor avea ca temă cultura și specificul brâncovenesc în România,
județul Ilfov fiind un ambasador reprezentativ pentru aceasta.
5.3 Siguranţa publică

Referitor la siguran ța publică, pe
fondul crizei economice din ultimii
ani, ce a afectat și Romania, numărul
infracțiunilor a sporit, lucru ce a
dezvoltat în rândul populației un
sentiment de insecuritate. Deși sunt
înregistrate mai multe infrac țiuni,
1.613 în 2012 față de 1.401 în 2011,
rata criminalității a scăzut de la
4.301 în 2011, la 4.163 infracțiuni la
100.000 de locuitori în 2012. Ca
tipuri de abateri de la lege
constatate, infracţiunile economico –
financiare au crescut cu 105,99%.
Sesizările sunt localizate în special în
proximitatea capitalei și în capitală –
Poliția Municipiului București
menționând în rapoartele sale de
evaluare despre activitatea de
identificare de infractori sau de
Figura 25 Tipuri de infracțiuni înregistrate în județul Ilfov
grupări infrac ționale rezidente în
județul Ilfov ce au ca rază de acțiune Sursa: Poliția Județeană Ilfov
anumite cartiere din București.
Inspectoratul de Jandarmi Jude țean Ilfov are un rol important pentru prevenirea și combaterea
criminalității, protecția cetățenilor și apărarea proprietății publice și private. Instituția are un rol
complementar Inspectoratului de Poli ție Ilfov, iar colaborarea dintre ele este importantă pentru
70
asigurarea unui climat optim pentru derularea activită ților de zi cu zi ș i pentru creșterea calității
vieții.
Din punct de vedere al siguran ței traficului rutier, în 2012 s -au
Starea drumurilor
înregistrat un număr de 304 accidente rutiere grave. Fiind un jude ț
afectează direct evoluția
cu un grad de mobilitate ridicat, șidarunul de tranzit pentru numărului de accidente.
persoanele ce vin în Bucure ști, atât accidentele ușoare, cât și cele
grave, sunt la valori mai mari decât media națională. Totodată, în privința transportului de mărfuri,
Poliția Rutieră colaborează cu Serviciul Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Române pentru identificarea respectării regulilor la nivel de cale ferată sau legalitatea transportului
rutier de mărfuri.
Ca serviciu public, Inspectoratul pentru țiiSitua de Urgență „Codri i Vlăsiei” este institu
ția
responsabilă pentru asigurarea managementul țiilor situa de criză, incluzând prevenirea și
monitorizarea riscurilor existente (pentru subunită țile de intervenție, vezi Figura 24). Referitor la
activitatea ISU Ilfov, este important de menționat colaborarea pe care o desfășoară cu instituția
omoloagă din București – ISU „Dealu Spirii" al Municipiului București. Proiectele derulate presupun
achiziționarea în comun de echipamente, dar și modernizarea serviciilor pentru intervenții în situații
de urgență și au fost derulate prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov. Această
asociație reprezintă un exemplu de succes precum și un model pentru cooperarea între instituții
omoloage din București și din Ilfov. Astfel de asocieri privind dezvoltarea regională de interes comun
pentru cele două administrații sunt extrem de utile pentru a susține inițiative din domeniul social,
unde instrumentele de intervenție sunt fragmentate și depind de decizii luate la nivel central.
5.5 Disparităţi de dezvoltare

Comparativ cu restul țării, județul Ilfov are un nivel de dezvoltare peste media națională. Regiunea
București-Ilfov este cea mai dezvoltată din țară, atât la nivel social cât și economic. Bunăstarea este
concentrată în capitală, însă un nivel de trai ridicat se înregistrează și în anumite localități din Ilfov, în
special de popula ția recent mutată în județ și care face naveta pentru serviciu, în București
(Corbeanca, Voluntari, Snagov).
71
Figura 26 Valorile indicelui dezvoltării sociale locale pentru localitățile din județul Ilfov
În profil teritorial, județul Ilfov înregistrează disparități atât între mediile de locuire – rural-urban –
cât și între unitățile administrative aflate în proximitatea Municipiului București și cele de la
periferia județului. Aceste diferenţe de dezvoltare pot fi surprinse folosind un indice de tip sintetic
precum Indicele de Dezvoltare Socială Locală 28. În compoziţia indicelui se regăsesc informaţii cu
privire la capitalul material sau economic (înzestrare cu bunuri, acces la utilită ți) și capitalul uman
(educație, sănătate) la nivelul unităților administrative. Mai specific, se evaluează resursele
financiare disponibile populaţiei, accesul la servicii publice , nivelul de educaţie şi starea de sănătate.
28
https://sites.google.com/site/dumitrusandu/bazededate
72
Cu toate că proximitatea țăfa de capitală reprezintă un avantaj considerabil, nivelul în care
dezvoltarea este distribuită în teritoriu diferă considerabil de la localitate la localitate. Activitatea
economică este concentrată în câteva zone, iar problemele sociale sunt reprezentate de fenomene
de marginalizare și excluziune, bazate pe poziționarea în teritoriu și lipsă de accesibilitate (cazul
comunelor mici din nord-estul județului), discriminare pe bază de etnie (cazul comunităților de etnie
romă) sau având cauze economice (constrângeri financiare din cauza nevoii de a face naveta pentru
a munci în București). În contrast, se regăsesc comunele izolate din zona de nord, precum Nuci,
Gruiu sau Grădiștea sau comunele care nu sunt conectate direct la un ax de transport major, precum
Dărăști-Ilfov și Dascălu. Cu excepția comunei Gruiu, acestea sunt și cele mai mici comune din județ,
lucru care stă la baza unei dependențe de cale în ceea ce privește dezvoltarea29.
Un alt aspect ce se remarcă la nivelul județului este legat de disparitățile pe axa nord -sud pe baza
fluxurilor economice ce se orientează către restul țării. Pe de o parte se poate presupune că
apropierea faţă de capitală ar trebui să constituie un avantaj pentru aceste localități, însă acest lucru
este valabil doar în cazul în care apropierea este exploatată bidirecțional, prin fluxuri de capital spre
ambele părți care să distribuie bunăstarea. Localitățile din zona de nord implementează acest model
de dezvoltare mai bine decât cele din sud, unde Municipiul București atrage resursele locale fără a
întoarce surplusul de capital. Situația este similară și la nivelul regiunii Sud -Muntenia, unde județele
din nord (ex. Prahova, Argeș) sunt mult mai dezvoltate decât cele din sud (ex. Giurgiu, Ialomița) 30. În
plus, în funcție de depărtarea față de București, localitățile tind să fie din ce în ce mai puțin
dezvoltate. Legăturile economice slabe cu Bulgaria alimentează starea deși fapt accentuează
orientarea spre nord a actorilor economici.
Situația poate fi explicată parțial prin a analiza accesul la resurse, care se face în principal prin axele
de transport. De-a lungul principalelor drumuri care leagă Bucure ști de restul țării, activitatea
economică (măsurată prin cifra de afaceri sau numărul de firme) e mult mai pronun țată. Sudul nu
prezintă așadar atractivitate de poziționare pentru firme. Păstrând aceeași linie de argumentare,
comunele din nord-estul județului sunt mai puțin dezvoltate pentru că au acces redus la resurse
(umane, financiare), fiind situate pe drumuri secundare.
29
Teoria dependenței de cale afirmă că există o relație direct ă între lipsa resurselor în timpși nivelul de
dezvoltare. Fără un stimul extern, situa
ția se va perpetua și va întreține o stare de fapt cu un nivel redus al
bunăstării.
30
www.adrmuntenia.ro, Planul pentru Dezvoltare Regională 2014 - 2020
73
5.6 Analiza SWOT din domeniul social și al calităţii vieţii

 Creștere demografică generată în special  Sistem de învă țământ cu rezultate
de o migrație pozitivă dinspre București și scăzute la nivel de cuprindereșcolară și rate
alte zone ale țării; de promovare;
 Infrastructură socială relativ dezvoltatăși  Structuri de educa ție și formare slab
bine distribuită în regiune; dezvoltate – dependență de Municipiul
 Resurse umane bine calificate, în special București;
în mediul urban;  Acces redus la servicii de ți utilită
 Accesibilitate crescută la servicii sociale în publice;
majoritatea localităților urbane și în cele  Dificultăți în integrarea socio-
aflate în proximitatea Bucureștiului; profesională a grupurilor dezavantajate;
 Rată de ocupare ridicată.  Disparități de dezvoltare socială majore
între localități;
 Colaborarea redusă cu organizaţiile
neguvernamentale în vederea furnizării de
servicii sociale pentru diferitele categorii
vulnerabile;
 Societate civilă slab dezvoltată la nivel
local.
 Proximitatea Bucureștiului și accesul la  Creşterea raportului de dependenţă
servicii sociale, de formare și de sănătate; socială din cauza procesului de îmbătrânire a
 Disponibilitatea multor programe de populației;
finanțare pentru susținerea proiectelor de  Lipsa de adaptabilitate a instituţiilor
dezvoltare socială locală; pentru a promova politici de integrare a
 Dezvoltarea proiectelor de e-learning şi persoanelor marginalizate;
promovarea politicilor dețareînvă  Capacitate institu țională redusă prin
continuă; personal specializat insuficient;
 Procesul de descentralizare teritorială;  Migrarea masivă a resursei umane
 Dezvoltarea parteneriatelor de tip public- calificate spre Bucureşti;
privat și apariția soluțiilor de  Lipsa de politici care să adreseze direct
externalizare a serviciilor publice; fenomenul de discriminare a grupurilor
 Contractarea serviciilor sociale şi interesul vulnerabile;
crescut al ONG-urilor de a colabora cu  Fenomenul de brain drain și migrația
autorităţile judeţene şi locale; internațională a resurselor umane înalt
 Investiţii în tehnologizarea şi calificate.
informatizarea serviciilor sociale –
colectare date, monitorizare etc.;
 Inițiative private în sistemul serviciilor
sociale, educațional și în cel de sănătate.
74
CAPITOLUL 6 – Infrastructura și echiparea teritoriului
6.1 Infrastructura de comunicaţii şi transport
Căi de comunicaţie şi transport
Aşezarea strategică a Capitalei contribuie, în mod hotărâtor, atât la

Reţeaua de căi de
comunicaţii şi transport rolul internaţional al României ca legătură între Europa şi Asia, cât şi
ocupă un rol important în ca punct nodal între regiunea centrală şi cea sud-est europeană,
cadrul echipării de implicând astfel şi judeţul Ilfov.
infrastructură, fiind
Mai mult decât atât, judeţul Ilfov, împreună cu municipiul Bucureşti,
compusă din reţeaua
rutieră, reţeaua feroviară este străbătut de două coridoare de transport pan-europene,
şi reţeaua aeriană. coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX şi se află în proximitatea
coridorului de transport pan-european VII - Dunărea. De asemenea,
Reţeaua Trans-europeană de Transport TEN-T, care urmează a fi extinsă cu aproximativ 40% faț ă de
lungimea actuală la nivel național și care trebuie finalizată până în 2030, la nivel de drum expres sau
autostradă, străbate judeţul Ilfov conform hărții următoare.
Figura 27 Reţeaua TEN-T în România (secțiune)
Punct de schimb intermodal
Rețeaua Centrală TEN-T
Rețeaua Globală TEN-T
75
Sursa: http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=156
Reţeaua rutieră
Reţeaua rutieră majoră, formată din autostrăzi şi drumuri naţionale, împarte teritoriul judeţului Ilfov
în sectoare, toate liniile convergând către Bucureşti.
Figura 28 Reţeaua drumurilor publice în judeţul Ilfov
76
Drumurile naţionale principale sunt din Bucureşti spre: Ploieşti (DN1, DN1A), Urziceni (DN2), Călăraşi
(DN3), Olteniţa (DN4), Giurgiu (DN5), Alexandria (DN6), Piteşti şi Târgovişte (DN7) şi traversează, în
marea lor majoritate, foarte multe localită ți, ceea ce le diminuează eficienţa. În pre zent, trei
autostrăzi străbat judeţul: A1 - Bucureşti-Piteşti, A2 - Bucureşti-Constanţa şi A3 - Bucureşti-Ploieşti.
Această reţea radială este intersectată de şoseaua de centură a capitalei. Autostrada A3 nu este încă
finalizată, mai trebuie construit tronsonul ce leagă Bucureştiul de Şoseaua de Centură (6,5 km),
precum şi ieşirile de pe autostradă, singurul nod rutier construit fiind cel de la Snagov. Finalizarea
nodului de la Moara Vlăsiei ar duce la îmbunătăţirea accesului în localităţile Căciulaţi, Moara
Vlăsiei și Fierbinţi, deoarece ar facilita accesul la DJ 101.
Judeţul Ilfov este, de asemenea, străbătut de patru drumuri europene, care facilitează accesul la
nivel naţional şi internaţional: E85 (drum Nord-Sud), E81 (drum intermediar Nord-Sud), E60 şi E70
(drumuri Vest-Est).
Reţeaua rutieră secundară este formată din drumuri judeţene şi comunale, care au rol în deservirea
localităţilor şi de legătură intra-judeţeană. Reţeaua lor este mai densă la nord şi la vest de Bucureşti
şi mai rară la sud şi la est, fapt corelat cu distribuţia în teritoriu a localităţilor.
Lungimea drumurilor publice din judeţul Ilfov era, în anul
Studiile privind accesibilitatea
2011, de 800 km, reprezentând 0,96% din totalul
teritoriului naţional indică situarea
drumurilor publice din România, valoare explicatăși prin
acestuia (inclusiv a Bucureştiului)
dimensiunea mică a judeţului (vezi tabelul următor). Pe de
la parametri inferiori față de
altă parte, densitatea drumurilor publice din judeţul Ilfov
mediile europene pentru toate
este mare, de cca 50,5 km/100 km2, fiind peste media pe
tipurile de transport: rutier, aerian
ţară (35,1 km/100 km2). Totuși, trebuie menționat că
şi feroviar.
studiile europene privind accesibilitatea teritoriului
naţional indică situarea acestuia (inclusiv a Bucureştiului) la parametri inferiori față de mediile din
Europa, pentru toate tipurile de transport: rutier, aerian şi feroviar 31.
Tabel 23 Lungimea drumurilor publice pe tipuri de acoperământ (km) şi densitatea drumurilor publice în
profil teritorial ( km/100 km2)
Drumuri publice (lungime, km) Densitatea
Ani Total Modernizate Cu Nemodernizate drumurilor
îmbrăcăminţi publice la
Judeţ/Regiune 100 km2
uşoare rutiere
România 79.904 21.148 20.915 37.841 33,5

Bucureşti-Ilfov 890 477 228 185 48,9
2005 Ilfov 800 387 228 185 50,5
România 83.738 26.911 21.909 34.918 35,1
Bucureşti-Ilfov 890 738 98 54 48,9
2011 Ilfov 800 648 98 54 50,5
31
Studiu ESPON privind accesibilitatea teritoriul european, 2006
77
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economică – Transporturi, 2011
Din cei 800 km drumuri publice din judeţul Ilfov 32, 219 km (cca.28%) erau drumuri naţionale,
europene şi autostrăzi, iar 581 km (cca 73%) drumuri judeţene şi comunale. În anul 2011, conform
datelor de la INS, în judeţul Ilfov cca. 81% dintre drumurile publice erau modernizate. Acest procent
a crescut de la aproximativ 48% în anul 2005, situându-se mult peste media naţională, de 32% de
drumuri modernizate din totalul drumurilor publice existente în România.
Conform datelor furnizate de Institutului Naţional de Statistică, pe teritoriul
țului
judeIlfov,
drumurile naţionale, europene şi autostrăzile sunt modernizate în proporţie de 100%, iar
drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate în proporţie de 74%.
Figura 29. Procentul drumurilor publice după tipuri de acoperământ în 2011
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economică – Transporturi
În perioada 2005-2011, în judeţul Ilfov s-au modernizat 261km de drumuri

Există zone, pe
drumurile judeţene judeţene şi comunale (dintre care 130 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare
şi comunale, cu şi 131 km drumuri pietruite/ de pământ), rămânând astfel de modernizat
îmbrăcăminţi doar cca. 26% (cca. 152km). În ultimii ani,
uşoare rutiere (17%) pentru îmbunătăţirea legăturii dintre O parte din drumurile
și zone cu drumuri localităţi şi a legăturii cu judeţele modernizate sunt
publice pietruite şi
învecinate, mai multe drumuri au fost depăşite tehnic și/sau
de pământ (9%).
clasate ca drumuri comunale şi mai multe prost întreținute şi
drumuri comunale au fost clasate ca trebuie remodernizate.
drumuri judeţene: DC4 - DJ110H, DC77 - DJ602, DC101 - DJ400, Marea majoritate a
drumurilor comunale
DC143 – DJ143, DC181 – DJ181, DC184 – DJ184.
trebuie modernizate.
În prezent, drumurile judeţene totalizează 409,40 km, din care 367,72
km sunt din beton asfaltic, 3,27km sunt din beton cimentic, 17,71 km sunt pietruiţi şi 20,77 km sunt
drumuri din pământ. Tronsoane ale drumurilor care sunt pietruite şi din pământ sunt: DJ300,
32
Date 2011, INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economica – Transporturi
78
DJ101D, DJ179, DJ101A, DJ110J, DJ184. Din totalul drumurilor judeţene sunt modernizaţi 123,229
km (respectiv 30% din lungimea acestora 33.Drumurile nemodernizate sunt: DJ100 (parţial), DJ101
(parţial), DJ101A, DJ101B (parţial), DJ101M, DJ101N, DJ143, DJ179, DJ184, DJ300, DJ301A, DJ401A,
DJ401, DJ601, DJ601A, DJ602 (parţial) (vezi harta următoare).
Deși toate localităţile din judeţ sunt conectate la reţeaua de drumuri, starea acestora face accesul
mai dificil în localităţile: Ostratu, Moara Domnească, Bălţeni, Buriaş, Izvorani, Micşuneştii Mari,
Micşuneştii Moară. Din cauza unui management deficient al traficului între comuna Domneşti şi
municipiul Bucureşti, accesul este îngreunat în localităţile Clinceni, Domneşti şi Bragadiru.
33
Situaţia stării de viabilitate a drumurilor judeţene, 2013, CJ Ilfov
79
Figura 30 Reţeaua drumurilor judeţene, sectoare având starea tehnică mediocră sau deficitară
Între 2006-2011, intravilanul oraşelor din judeţ a

Localităţile care sunt dezvoltate de-a lungul
crescut cu 56% (în unele localităţi înregistrând
drumurilor naţionale au nevoie de şosele de
valori mult mai mari: Măgurele 331%, Buftea centură pentru devierea traficului şi în
128%, Pantelimon 109%), iar numărul special a traficului greu, pentru reducerea
locuinţelor cu 21% (Popeşti-Leordeni 75%, aglomeraţiei din localităţi, reducerea
Bragadiru 66%, Otopeni 36%). Acest fapt a dus la accidentelor şi a poluării atmosferice şi
fonice (de ex. în Buftea și Afumaţi).
80
creşterea numărului de persoane care se deplasează între Bucureşti şi localităţile din judeţul Ilfov. A
crescut, astfel, traficul pe drumurile naţionale, în special pe DN1 (care face legătura cu aeroportul
Henri Coandă), DN2, dar şi pe DN6, DN7, DN3, DN4, DN5 (aflat în proces de reabilitare), DN1A
influenţând accesibilitatea în localităţile Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Bragadiru, Clinceni, Măgurele,
Chitila, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Jilava, 1 Decembrie, Mogoşoaia, Buftea.
Recensământul general al circulaţiei rutiere din
2010 34, elaborat de Compania Naţională de
Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNANDR) a arătat
că DN1 este cel mai circulat drum din ţară, având un
trafic mediu zilnic anual de 53.260 vehicule (dintre
care 48.130 autoturisme) pe tronsonul dintre
Şoseaua de Centură şi Aeroportul Otopeni. De
asemenea, tronsonul DN1, sos. Bucure ști Ploiești –
Şoseaua de Centură este la fel de circulat, traficul
mediu zilnic anual fiind de 54.134 vehicule (dintre
care 48.980 autoturisme). Pe locul 2 în topul celor
mai aglomerate drumuri din România se află
autostrada A1, având un trafic mediu zilnic anual de
45.681 vehicule pe tronsonul Bucureşti-DJ 401A.
DN2 se află pe locul 3, cu un trafic mediu zilnic anual de 42.742 vehicule (dintre care 33.660
autoturisme), pe tronsonul Bucureşti–Şoseaua de Centură. Restul drumurilor naţionale care
tranzitează judeţul Ilfov şi care au două benzi/sens, sau o bandă/sens (DN4, DN1A) înregistrează
valori mai mici ale traficului, dar se situează totuși pe primele locuri din ţară. Valorile înregistrate pe
tronsonul Bucureşti–Şoseaua de Centură sunt următoarele: DN6 - 25.546 vehicule (dintre care
19.498 autoturisme), DN7 – 24.705 vehicule (dintre care 14.549 autoturisme), DN5 – 17.441 vehicule
(dintre care 12.099 autoturisme), DN4 – 17.158 vehicule (dintre care 12.641 autoturisme), DN3 -
17.104 vehicule (dintre care 11.987 autoturisme), DN1A – 16.028 vehicule (dintre care 10.570
autoturisme).
Din analiza fluxurilor de trafic, a rezultat faptul că drumurile naţionale au ponderea cea mai mare a
traficului din cadrul judeţului Ilfov, având nivele de serviciu ridicate. Drumurile judeţene sunt folosite
cu preponderență pentru traficul local, cu grad de congestie scăzut.
34
Recensământul general al circulaţiei rutiere elaborat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România (CNADNR), 2010
81
35
Figura 31 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene din judeţul Ilfov în anul de
bază 2013
Şoseaua de Centură, cu o lungime de 71,89 km, are în cea mai mare parte o singură bandă/sens, iar
pe anumite tronsoane care au fost modernizate (cca. 20 km), are două benzi/sens. Traficul mediu
zilnic anual (reprezentând numărul mediu de vehicule care trece pe un tronson de drum sau stradă
35
Conform clasificării CNADR, vezi Anexa 14
82
intr-o zi) indică valori cuprinse între 9.021 şi 20.716 vehicule, pe diverse tronsoane ale drumului,
numărul autovehiculelor fiind mai mic de jumătate, predominând tirurile şi autocamioanele.
Deoarece Şoseaua de Centură trebuie să preia un volum mare de trafic, îndeosebi trafic greu,
circulaţia nu se desfăşoară în mod fluent. Starea avansată de degradare a părţii carosabile conduce
la viteze mici şi ambuteiaje, cu probleme, în special, pentru vehiculele de marfă.
Drumurile judeţene cu valori de trafic mai mari decât media
Problemele evidenţiate de
traficului (pe drumurile țene)
jude sunt: DJ200B (10.207
trafic duc la creşterea
poluării atmosferice şi vehicule), DJ101 (7.140 vehicule), DJ301 (7.352 vehicule) DJ601
fonice, accidente, consum (6.963 vehicule), DJ602 (6.484 vehicule), DJ601A (5.444 vehicule)
de energie, blocaje în trafic, influenţând accesibilitatea în localităţile Tunari, Baloteşti,
durate lungi de deplasare. Corbeanca, Moara Vlăsiei, Cernica, Dragomireşti Deal, Domneşti,
Ciorogârla.
Se remarcă puncte de conflict 36 la o parte din intersecţiile dintre drumurile judeţene şi cele
naţionale (DJ 200B cu şoseaua de centură, DJ101 cu DN1, DJ100 cu DN2 şi cu DN3 etc.). De
asemenea, sunt mai multe traversări la nivel ale drumurilor (DJ 200, DJ 301, DN4, DJ 401, DJ 602)
cu calea ferată, care pun în pericol siguranţa populaţiei.
În plus, intersecţiile denivelate dintre drumurile judeţene şi centura Bucureşti nu au fost realizate
corespunzător de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România
(CNADNR), cu efecte agravante asupra siguranţei circulaţiei. De asemenea, din acest punct de
vedere, pe reţeaua de drumuri judeţene se constată o lipsă a echipamentelor de semnalizare
orizontală şi verticală a circulaţiei rutiere. Totodată, facilităţile pentru biciclişti sau persoane cu
handicap sunt scăzute. O serie de drumuri din județul Ilfov au fost incluse pe Harta punctelor negre
din România 37, un proiect al Poliției Rutiere care marchează zonele cu cele mai multe accidente din
țară. Astfel, următoarele puncte sunt în topul primelor 20:
• DN6, km. 12-13, în localitatea Bragadiru, înainte de trecerea peste râul Ciorogârla.
• DN2, km. 15-16, înainte de localitatea Afumaţi, zona restaurant „La Sandu”.
• DN1, km. 31-32, zona Pădurii Ciolpani, între Tâncăbeşti şi Ciolpani.
• DN6, km. 14-15, zona localităţii Bulgaru, între Bragadiru şi Cornetu.
• Autostrada A1, km. 10-11 , la intrarea pe autostradă, zona Bricostore.
În prezent, în cadrul judeţului Ilfov există foarteține pu căi de comunicaţii dedicate bicicliştilor,
circulaţia acestora, în majoritatea cazurilor, realizând-se pe partea carosabilă, punând în pericol
siguranţa rutieră. În plus, județul Ilfov dispune de un cadru natural important, dar şi de obiective
turistice semnificative: palate, biserici şi mânăstiri incluse în categoria monumentelor istorice, sate
pitoreşti şi locuri ce merită vizitate. În acest context favorabil nu s-au realizat trasee cicloturistice,
36
Punctele de conflict reprezintă zona unde se intersectează mai multe fluxuri de trafic. Un punct de conflict reprezintă o
zonă critică a drumului, unde sunt necesare marcaje și indicatoare pentru stabilirea priorităților de trecere. Un punct de
conflict la care apar probleme de siguranță a circulației se transformă în "punct negru".
37
http://www.hartapunctelornegre.ro/
83
deşi prin realizarea unei infrastructuri adecvate, localităţile din judeţul Ilfov ar fi avut de câştigat atât
din punct de vedere financiar cât şi turistic.
Evoluţia cererii de transport rutier la nivelul județului Ilfov. Scenarii de prognoză

Produsul Intern Brut reprezintă principalul indicator privind starea economiei la nivel macro-
economic. De asemenea, evoluția PIB influenţează în mod direct evoluţia traficului rutier, reflectată
prin numărul de călătorii. Pentru estimarea traficului rutier de perspectivă pe drumurile publice,
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a elaborat prognoze
de evoluție a traficului până în 2035. Se remarcă estimări de creștere semnificativă a numărului de
autoturisme și microbuze de până la trei ori față de valoarea de baza din 2010, precum și o creștere
de 2,5 ori a totalul de vehicule prezente în trafic.
Pentru ansamblul rețelei de drumuri publice, care include și străzile, coeficienții de evoluție ai
traficului pentru perioada 2010 -2035, în varianta medie (probabilă) de prognoză sunt prezentați în
tabelele de mai jos.
Figura 32 Parcul auto în județul Ilfov comparativ cu nivelul național (autovehicule/1000 de locuitori)
Sursa : Daedalus Milward Brown, Piața auto din România în 2012
Cu toate că județul Ilfov are o populație totală relativ mică în comparație cu alte județe, din punct
de vedere numărul de autovehicule la 1.000 de locuitori se situează pe locul 2 țară în după
București.
Coeficienții de evoluție al traficului pentru județul Ilfov

Din analiza evoluției PIB -ului se observă o compatibilitate a prognozei în raport cu coeficien
ții de
evoluție ai traficului prezentați de CNADNR. Astfel, prin extrapolare, se observă ștere o cre
procentuală a PIB-ului în jur de 48-50% față de anul 2010, în timp ce coeficienții de evoluție propuși
de CNADR prezintă o rată a șterii cre a numărului total de vehicule situată între 36% pentru
drumurile județene și 47% pentru drumurile naționale. Pe baza acestor coeficienți s -au calculat
niveluri de serviciu în conformitate cu metodologia prezentată mai sus pentru perioada de
perspectivă 2020.
84
Figura 33 Nivelurile de serviciu prognozate pe rețeaua de drumuri naționale și județene din județul Ilfov în
anul de bază 2013
Din analiza datelor prelucrate, se observă faptul că centura Bucure ști începe să aibă rezerve de
capacitate de circulație din ce în ce mai scăzute. Acestea vor fi compensate prin programul de lărgire
la patru benzi derulat de către CNADNR. De asemenea, odată cu realizarea legăturilor dintre
85
autostrada A3 și rețeaua de drumuri județene și strada Petricani (din București) o parte din fluxurile
de trafic de pe DN1 se vor redistribui pe această magistrală rutieră.
La nivel de drumuri jude

țene se remarcă o scădere a capacității de circulație pe următoarele
sectoare:
- DJ 101 – pe tronsonul dintre Buftea (DN1A) și Petrești (DN1);

- DJ 200B – între Tunari și Balotești;
- DJ 601 – între Dragomirești Deal și limita județului Ilfov;
- DJ 301 – între centura București și limita județului Ilfov.
În ceea ce privește proiectele de reabilitate și extindere a rețelei rutiere realizate în ultimii ani,
următoarele au fost selectate ca având efecte benefice majore pentru jude țul Ilfov:
- Fluidizarea traficului pe DN1 între km8+400-17+100 şi Centura rutieră în zona de nord a
municipiului Bucureşti Ob.1C - Pasaj inferior pe DN1 la intersecţia cu B-dul Aerogării si B-dul Ion
Ionescu de la Brad, - Ob.1A - Lărgire DN1 între Aeroportul Băneasa (km 7+535) şi Aleea
Privighetorilor (km10+507); Ob.1B - Lărgire DN1 între Aleea Privighetorilor (km10+507) şi pasajul
Otopeni (km11+938), Ob.5B - Reabilitarea şi extinderea la patru benzi a centurii rutiere a
municipiului București între km2+400-DN 2 şi Ob.5A pe sectorul cuprins între DN1A km 67+215–
Mogoşoaia şi DN1 km 71+820-Otopeni, OB.6 Continuarea centurii rutiere a municipiului
București cu pasaj superior peste CF la Otopeni, Obiect 7 - completarea centurii rutiere a
municipiului Bucureşti, prin construirea sectorului cuprins între DN7-DN1A (4 benzi) 38;
- Construcția autostrăzii Bucureşti-Braşov (sector Bucureşti – Ploieşti);
- Reparaţiile realizate la podul pe DN1 km36+208 peste Ialomiţa, la Ciolpani;
- Modernizarea sistemului rutier pe drumurile judeţene: DJ 100 (tronson IV, V şi VI), DJ101,
DJ101B, DJ101C, DJ200, DJ301, DJ301B, DJ401D, DJ602.
Dintre proiectele în curs de realizare sau planificate, următoarele prezintă maxim interes la nivelul
județului:
- Modernizarea centurii rutiere a municipiului Bucure ști, între A1 - DN7 si DN2 - A2 şi A1 - A2,
proiect aflat în etapa de execuție (52 km din centura capitalei lărgiţi la două benzi pe sens,
realizarea a 18 poduri sau pasaje rutiere, 20 intersecţii modernizate, 9 parcări park and ride şi
noduri intermodale pe ambele părţi ale centurii);
- Autostrada 0 (Inelul 2), proiect aflat în stadiu de propunere (inel exterior șoselei de centură, la o
distanţă de până la 10 km în zona de nord a capitalei şi de aproximativ 1 km în S-E Bucureştiului,
L=cca.100 km, va lega autostrăzile A1, A2, A3 şi va completa culoarul pan-european IV);
38
http://www.mt.ro/nou/_img/documente/Investitii_realizari_2009_2010_MTI_31_aug.pdf
86
- Varianta de ocolire pentru oraşul Buftea, cu profil de drum european 39, proiect aflat în etapa de
pregătire;
- Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene din Ilfov – DJ401A, DJ300, DJ101,
DJ401 40.
Reţeaua feroviară
Reţeaua de cale ferată împarte teritoriul judeţului Ilfov în sectoare relativ egale, toate liniile
convergând către Bucureşti. Această reţea radială este intersectată de linia ferată de centură a
municipiului Bucureşti. La nivelul anului 2011, conform datelor de la INS, judeţul Ilfov era străbătut
de o rețea de căi ferate în exploatare de 180 km, reprezentând 1,7% din totalul căilor ferate din
România, de 10.777 km.
Tabel 24. Linii de cale ferată în exploatare în profil teritorial în anul 2011
Judeţul/ Regiunea Total din care Din care: Densitatea

de dezvoltare electrificate
Linii cu ecartament normal: Linii cu liniilor
ecartament pe 1000 km2
Total Cu o Cu două
larg
cale căi teritoriu
România 1) 10.777 4.020 10.638 7.729 2.909 139 45,2
Bucureşti - Ilfov 279 259 279 142 137 - 153,2
Ilfov 180 180 180 71 109 - 113,7
1) Inclusiv liniile cu ecartament îngust. 2) Linii la care distanţa între şine este de 1.435 mm.
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Statistica Economica – Transporturi, 2011
Judeţul dispune de o reţea feroviară cu ecartament normal, din care 71 km (39%) sunt linii cu o
singură cale şi 109 km (61%) linii cu două căi. Harta disponibilă pe site-ul CFR arată trasee din
interiorul judeţului Ilfov neelectrificate: o parte din linia de centură feroviară (între Chiajna şi
Voluntari), Bucureşti – Giurgiu, Bucureşti – Olteniţa, Mogoşoaia – Urziceni (vezi figura următoare).
39
http://www.mt.ro/strategie/strategii%20sectoriale_acte%20normative/strategie%20dezvoltare%20durabila%20noua%2
0ultima%20forma.pdf
40
Proiect depus spre finanţare prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2- Îmbunătăţirea
infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul de intervenţie 2.1-Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri
judeţene şi care se află pe lista de rezervă la ADR BI
87
Figura 34. Infrastructura feroviară în judeţul Ilfov
Sursa: http://cfrsa.infofer.ro/images/cfrsa/Anexa%201a.pdf
Densitatea căilor ferate în județul Ilfov este de 113,7 km/1.000 km2, situând judeţul pe primul loc din
ţară, fiind cu mult peste densitatea la nivel național (45,2 km/1.000 km2).
Teritoriul judeţului este traversat de următoarele trasee de căi ferate:
a) Magistrale feroviare:
• Bucureşti – Ploieşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia
Bihorului; (cu staţii în judeţul Ilfov la Chitila, Buftea, Periş);
• Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava – Vicşani; (cu staţii în judeţul
Ilfov la Chitila, Buftea, Periş);
• Bucureşti – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi; (cu staţii în judeţul Ilfov la Mogoşoaia - PO
Aeroport, Baloteşti, Căciulaţi, Moara Vlăsiei, Greci);
• Bucureşti – Feteşti – Medgidia – Constanţa – Mangalia – coridorul paneuropean IV; (cu
staţii în judeţul Ilfov la Pantelimon, Pasărea, Brăneşti);
• Bucureşti – Videle – Craiova – Caransebeş – Timişoara – Jimbolia – ramură coridor
paneuropean IX – Bucureşti – Videle – Giurgiu (cu staţii în judeţul Ilfov la Chiajna,
Domneştii de Sus).
b) Linii feroviare:
• Bucureşti – Chitila – Titu – Piteşti (cu staţii în judeţul Ilfov la Chitila, Săbăreni);
• Bucureşti – Chitila – Titu – Târgovişte (cu staţii în judeţul Ilfov la Chitila, Săbăreni);
88
• Bucureşti –– Olteniţa (cu staţii în judeţul Ilfov la Tânganu) – se efectuează cu operatori
privaţi;
• Bucureşti – Giurgiu (cu staţii în judeţul Ilfov la Jilava, Sineşti, Vidra);
• Linia de centură feroviară a municipiului Bucureşti.
Starea tehnică a reţelei feroviare din judeţul Ilfov este, în general, bună. Reducerea numărului de
garnituri, precum şi creşterea îngrijorătoare a duratei de parcurs, cauzată de restricţiile impuse de
circulaţie şi de programul de reabilitare, au contribuit la scăderea considerabilă a utilizării
trenurilor în favoarea altor moduri de transport, în special cel rutier.
Din cauza avariei podului de cale ferată peste râul Argeş, linia
Linia de centură feroviară,
Bucureşti – Jilava – Giurgiu nu funcţionează, iar staţiile Jilava,
care în trecut a fost utilizată
pentru transportul Sineşti și Vidra nu sunt utilizate.
mărfurilor, nu este, Cele mai multe trenuri trec prin staţiile: Buftea (40 trenuri
momentan, funcţională.
operate de CFR + 8 operate de societăţi cu capital majoritar
privat), Chitila (42 trenuri CFR), Periş (24 trenuri CFR+ 8 de la
operatori privaţi), Săbăreni (18 trenuri CFR), Tânganu (17 trenuri CFR), Domneştii de Sus (16 trenuri
CFR), Chiajna (15 trenuri CFR), Mogoşoaia, Baloteşti, Căciulaţi, Moara Vlăsiei, Greci - 14 trenuri CFR),
Pantelimon, Pasărea, Brăneşti (11 trenuri CFR). La polul opus se află Cernica, Snagov, Jilava, Sinteşti,
Vidra cu 0 trenuri 41.
Printre proiectele realizate în ultima perioadă, amintim proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată
Bucureşti - Lehliu - Feteşti – ISPA (staţiile Pantelimon, Pasărea, Brăneşti), iar dintre cele în curs de
realizare sau planificate sunt deosebit de importante următoarele:
- Redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul nou de cale ferată peste râul Argeş, linia Bucureşti -
Giurgiu între staţiile Vidra şi Grădiştea - etapă de pregătire; suma propusă în bugetul anului 2013
este în valoare de 6,261 mil. lei (FEDR şi buget de stat);
- Reabilitarea liniei de centură - etapă de pregătire - modernizarea tronsoanelor aflate între
staţiile C.F. Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Bucureşti Sud, Berceni, Jilava, Vârteju,
Bucureşti Vest, Chiajna, Chitila. Se va reabilita sectorul Bucureşti Sud (fost Titan Sud) - Titan şi
racordările acesteia cu linia C.F. de centură, precum şi tronsonul Jilava-Bucureşti Progresu, care
urmează a fi racordat la calea ferată de centură. Se va construi o linie nouă, racord între linia C.F
de centură cu magistrala 8 (Bucureşti – Nord spre Constanţa), prin staţia Pasărea. CF Centură va
face legătura cu reţeaua de metrou, cea existentă şi cea viitoare, cu reţeaua de autostrăzi,
precum şi cu cea de drumuri naţionale şi judeţene. Se vor construi 15 parcări de tip park and
ride, amplasate pe principalele artere de circulaţie. Sunt preconizaţi 11.066 de călători pe zi din
judeţul Ilfov, care vor folosi trenul de pe CF Centură şi, astfel, se va îmbunătăţii mobilitatea şi
accesibilitatea în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.
41
Trafic zilnic, verificat de pe www.infofer.ro
89
Reţeaua aeriană
Pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, funcţionează cel mai mare aeroport din ţară –
Aeroportul Internaţional Henri Coandă, situat la 16,5 km de centrul capitalei, în partea de nord a
acesteia.
Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri şi
Reţeaua centrală TEN-T
mărfuri, cu regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind principala poartă
cuprinde pe teritoriul
României aeroporturile aeriană a ţării pentru zborurile europene şi intercontinentale, în
Henri Coandă din prezent fiind în proces de dezvoltare şi modernizare.
Bucureşti şi Traian Vuia
Legătura aeroportului cu capitala este asigurată de drumul naţional
din Timişoara.
DN 1 (E 60), arteră intens solicitată. De asemenea, se poate ajunge
la aeroport cu trenurile "Henri Coandă Expres" care circulă între
Gara de Nord şi punctul de oprire (PO) Otopeni. Transferul între punctul de oprire Otopeni şi
terminalele aeroportului se face cu autobuze.
În 2011, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB) a crescut cu
aproximativ 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând valoarea de 5.049.443 de
pasageri. Numărul de mişcări de aeronave comerciale înregistrat pe acest aeroport s-a situat, în
2011, la 74.468 aterizări şi decolări. Transportul de mărfuri a înregistrat o creştere în 2011 faţă de
2010 cu 8,78%.
Tabel 25. Situaţia traficului aerian derulat pe AIHCB
2008 2009 2010 2011 2011/2010(%)

Număr pasageri 5.064.230 4.483.661 4.917.952 5.049.443 +2,7
Mişcări aeronave 71.714 72.697 76.966 74.468 -3,3
Marfă 18.974,8 18.476,1 20.063,5 21.826,0 +8,8
Poştă 3.489,1 3.108,9 3.110,3 3.016,2 -3,0
Cargo 22.463,9 21.585,0 23.173,8 24.842,2 +7,2
Sursa: Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Raport anual 2010,2011
http://www.bucharestairports.ro/admin/kcfinder/upload/files/raport%20anual%202011.pdf
Pe lângă efectele pozitive, dezvoltarea aeroportului şi mărirea capacităţii acestuia pot aveași efecte
negative asupra locuitorilor din oraşul Otopeni, dar şi asupra celor din comuna Tunari, prin creşterea
nivelului de zgomot. De asemenea, creşterea circulaţiei din zonă poate conduce la poluare,
aglomerare și accidente.
Un proiect prioritar al Ministerului Transportului este realizarea legăturii reţelei de metrou cu
Aeroportul Henri Coandă – Otopeni (16 km, 19 stații, valoare proiect 5 .292 mil. lei, sumă alocată în
2013 – 31,23 mil. Lei). Noua linie de metrou va porni din Magistrala IV, la staţia 1 Mai, şi va urma
traseul Bulevardul Expoziţiei – Parc Herăstrău – Gara Băneasa – Aeroport Băneasa – Centrul
Comercial Băneasa – Centura Otopeni – oraş Otopeni – Aeroport Henri Coandă.
90
Transportul intermodal
Transportul intermodal permite combinarea, pe un anumit parcurs, a
La nivelul judeţului Ilfov
avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi
există o singură
flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe platformă de transport
calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval şi viteza intermodal dezvoltată de
superioară a transportului aerian. Conform Strategiei de transport firma Tibbett Logistics la
intermodal în România 2020, transportul intermodal reprezintă acel ieșirea pe Autostrada A1.
sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel
puţin două moduri de transport şi în care unitatea de transport intermodal nu se divizează la
schimbarea modurilor de transport. În prezent, în România, există terminale sau facilităţi de
procesare cargo pe aeroporturile Henri Coandă – Bucureşti, Timişoara, Arad şi Constanţa.
Strategia de transport intermodal în România 2020 prevede realizarea unui nod intermodal pentru
Bucureşti, iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România consideră că, din
punct de vedere al amplasamentului, se justifică dezvoltarea unei platforme intermodale în
proximitatea localităţii Moara Vlăsiei.
Transport public, străzi locale
Transport public de pasageri

În “Studiul de oportunitate privind transportul de persoane între localităţile din judeţul Ilfov şi
Municipiul Bucureşti” 42 din 2010 au fost evidenţiate următoarele aspecte:
• În judeţul Ilfov, în 80% din gospodării există cel puţin o persoană care circulă de
obicei cu mijloacele de transport în comun;
• La nivelul întregii populaţii sunt 127.375 de persoane care circulă de obicei cu

mijloacele de transport în comun şi 98.078 care circulă regulat cu mijloacele de
transport în comun;
• Majoritatea populaţiei din judeţul Ilfov foloseşte transportul în comun pentru a se

deplasa în Bucureşti şi apoi spre alte localităţi din judeţ;
• Cei mai mulţi călători din judeţul Ilfov sunt din oraşele Voluntari, Pantelimon,
Popeşti-Leordeni şi Buftea, iar dintre comune cei mai mulţi călători sunt din Cernica,
Jilava, Vidra şi Glina;
• Călătorii îşi doresc mijloace de transport mai mari, respectiv autobuze urbane, orar
fix, condiţii decente de călătorie.
42
“Studiul de oportunitate privind transportul de persoane între localităţile din judeţul Ilfov şi Municipiul
Bucureşti” din 2010 (elaborat de SC E-Achiziţii Consultanţă online, beneficiar CJ Ifov)
91
În anul 2010, serviciile de transport public furnizate de către RATB
În prezent, serviciile de
în judeţul Ilfov au fost sistate în unele localități. Situaţia reţelei de
transport în Ilfov sunt
transport preorăşenesc până în momentul sistării și după aceea furnizate, în cea mai mare
este prezentată în harta următoare. Drept consecin ță, operatorii parte, de operatori privați.
privaţi care deja operau pe rutele din judeţ, au câştigat dreptul de
a funcţiona pe rutele ilfovene, în urma licitaţiilor organizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR).
Figura 35. Reţeaua de transport preorăşenesc în 2009 şi 2013
Sursa: http://www.ratb.ro/maps1/Trasee_preorasenesti.pdf
În momentul de faţă, activitatea de transport public pe liniile preorăşeneşti dintre Bucureşti şi

localităţile din judeţul Ilfov poate fi asigurată numai la solicitarea primăriilor care încheie contract cu
RATB prin care îşi asumă responsabilitatea susţinerii serviciilor prestate de aceasta şi onorării
obligaţiilor de plată revenite prin contract. Localităţile care au semnat astfel de contracte sunt:
Chitila, Mogoşoaia, Afumaţi, Popeşti-Leordeni, Jilava, 1 Decembrie, Bragadiru şi Otopeni (vezi figura
următoare).
În anul 2006, oraşul Voluntari a înfiinţat Societatea de Transport Voluntari şi a achiziţionat 20 de
autobuze prin care se efectuează transportul de la Bucureşti la Voluntari şi transportul în oraş. În
aceeași linie a inițiativelor locale, orașul Buftea a achiziţionat patru autobuze şi subvenţionează linia
de transport public care face legătura între oraşul Buftea şi linia 422, capăt de linie în oraşul Chitila.
Pentru restul localităţilor, transportul în interiorul judeţului, precum și în/dinspre Bucureşti, este
efectuat de operatori privaţi. Problemele semnalate de către cetă țeni în sondajul menționat
anterior sunt legate de nerespectarea orarului, supraaglomerarea mijloacelor de transport, costul
92
transportului şi faptul că mijloacele de transport utilizate sunt mici şi neîntreţinute, fără
climatizare.
Operatorii privaţi operează inclusiv pe liniile preorăşeneşti pe care circulă RATB. După cum se poate
observa în figura următoare, orașele şi comunele sunt în general deservite de servicii de transport,
existând numai câteva localități nedeservite: Buriaş, Bălțeni, Merii Petchii, Dimieni, Ordoreanu etc.
Figura 36 Transportul public şi privat de pasageri din judeţul Ilfov
93
Se constată lipsa unei abordări integrate a transportului public la
Lipsa unui transport
nivelul judeţului Ilfov, fiecare primărie având propria ție.solu
public metropolitan,
coroborată cu o foarte Adoptarea unei poziții comune în negocierile cu RATB-ul sau PMB a
slabă valorificare a multi- fost până acum un lucru dificil de ob ținut şi nu s-a reușit o
modalităţii, afectează optimizare a costurilor de transport public la nivel de judeţ.
mobilitatea în interiorul
La nivel metropolitan, a fost înfiinţată Autoritatea Metropolitană
zonei metropolitane şi
implicit în interiorul de Transport Bucureşti, prin Ordonanţa de Guvern Nr.21/2011 ca
judeţului Ilfov. instituţie publică sub controlul Ministerului de Transport. AMTB
trebuie să elaboreze o strategie generală, pentru stabilirea
priorităţilor şi coordonarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de transport, stabilirea unei
politici de tarifare pentru toată zona şi pentru asigurarea furnizării eficiente a serviciilor în întreaga
zonă metropolitană. AMTB va organiza, autoriza, coordona, monitoriza și controla serviciile de
transport public de persoane, cu autobuze, în zona metropolitană.
Grupul Mobilitate al P.M.B. s-a constituit ca urmare a inexistenţei unei abordări coerente în
domeniul mobilităţii urbane la nivelul Municipiului Bucureşti, la țiativa
ini mai multor ONG -uri.
Obiectivul esenţial al Grupului de Mobilitate este elaborarea unui Plan de Mobilitate Urbană
Durabilă pentru zona Metropolitană a Bucureştiului. Există, în prezent, o inițiativă privind înființarea
Autorităţii Executive de Transport Metropolitan Bucureşti (AETMB) sau înființarea unei Asociații de
Dezvoltare Intercomunitară (ADI) care se va concentra pe managementul metropolitan, în special
prin asigurarea unui transport integrat la nivelul zonei București –Ilfov.
Străzi orăşeneşti
În perioada 2005-2011, lungimea străzilor orăşeneşti din judeţul Ilfov a înregistrat o creştere cu
91km (respectiv 13,1%), în acelaşi timp crescând şi ponderea numărului de kilometri modernizaţi, de
la 34,9% la 45,2%. Un alt element important de menționat este faptul că, în perioada 2006 -2011, a
avut loc o extindere semnificativă a oraşelor din judeţul Ilfov - suprafaţa intravilană a crescut cu
55,92%, reprezentând 12,01% din suprafaţa totală a judeţului.
Tabel 26. Lungimea şi starea străzilor orăşeneşti în perioada 2005-2011
Străzi România Bucureşti-Ilfov Ilfov
orăşeneşti Total Modernizate Total Modernizate Total Modernizate
An km km km km km km
2005 25.696 14.943 2514 1.095 693 242
2006 26.065 15.314 2492 1.132 671 232
2007 26.168 15.757 2547 1.245 726 290
2008 26.309 16.157 2545 1.279 724 262
2009 26.606 16.536 2534 1.314 713 276
2010 27.005 16.911 2681 1.381 745 323
94
Străzi România Bucureşti-Ilfov Ilfov
orăşeneşti Total Modernizate Total Modernizate Total Modernizate
2011 27.846 17.413 2720 1.422 784 354
Sursa: INS, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publica de interes local
La nivelul anului 2011, densitatea de străzi orăşeneşti pe km2 era de 0,12 km-stradă/km2 la nivel
național, de cca. 1,49 km-stradă/km2 în regiunea București-Ilfov şi de 0,50 km-stradă/km2 în judeţul
Ilfov (peste media naţională). Gradul de modernizare al străzilor orăşeneşti în judeţ este însă sub
media naţională, 45% faţă de 63%, consecință a dezvoltării imobiliare rapide cu care investițiile în
infrastructură nu au putut ține pasul.
Figura 37 Evoluția lungimii străzilor din oraşele judeţului Ilfov, km, 2005 – 2011
Sursa: Monografia Ilfov, 2011
În ceea ce privește modurile alternative de transport, acestea sunt aproape inexistente la nivelul
județului Ilfov, cu excepția notabilă a pistelor de biciclete în unele localităţi (Snagov), care creează
premisele unui transport durabil în judeţ, în viitor.
95
Accesibilitate și mobilitate în județul Ilfov
Accesibilitatea la nivelul localită
ților din județul Ilfov este printre cele mai bune din țară, în ceea ce privește
existența infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian. Totuși, aceasta se situează la valori sub media
europeană. Problemele sunt legate de calitatea infrastructurii, de lipsa facilităților și de serviciile publice de
transport pentru cetățeni.
Probleme Consecințe
Transport Prezența, încă, a unor sectoare de drumuri cu îmbrăcăminți Dependență de automobilul
rutier nemodernizate sau în stare tehnica proastă personal
Centura Bucureștiului nemodernizată Congestie
Lipsă facilită
ți pentru transportul de marfă (noduri Pericol de accidente
intermodale de marfă, noduri intermodale de transport, Viteză de transport redusă (costuri
parcări tip park and ride etc.) pentru cetățeni și pentru firme)
Rețea necorelată cu dezvoltarea imobiliară recentă Poluare
Transport Sectoare de cale ferată nefuncționale Utilizare sub potențial
feroviar Lipsă conectare cu rețeaua rutieră și accesibilitate redusă ca Supra-utilizare a rețelei rutiere
proximitate (de ex. calea ferată către Aeroportul Otopeni)
Accesibilitate redusă ca preț (pentru cetățeni)
Orar neadaptat nevoilor navetiștilor
Transport Externalități negative pentru locuitorii din proximitate Zone nefavorabile dezvoltării
aerian (zgomot, trafic etc.) imobiliare în imediata proximitate,
dar adaptate pentru investiții
Transport Nu există facilități logistice adaptate cererii de transport Supra-utilizare a rețelei rutiere
intermodal Nu există noduri intermodale Costuri pentru firme
Transport Nu există, cu unele excepții Dependență de automobilul
alternativ personal
Transport Lipsa unei abordări integrate la nivelul judeţului în privinţa Dependență de automobilul
public transportului public - insuficientă coordonare la nivelul Zonei personal
Metropolitane București Congestie
Calitate slabă a serviciilor (orar instabil, preț ridicat) Servicii publice deficitare
Insuficiența adaptării rutelor la nevoile pentru naveta
lucrătorilor, conform Studiului de Oportunitate privind
Transportul de persoane între Localitățile din Județul Ilfov și
Municipiul București
Neacoperirea nevoilor unor categorii speciale, de ex. eleviiși
pensionarii
Consecințele generale ale situației actuale a infrastructurii de transport se reflectă în:
- Calitatea vieții cetățenilor, care este afectată pe multiple planuri, de la dependența de automobilul
personal, congestie, lipsa unor servicii de calitate, lipsa alternativelor etc., la poluare, pericol de
accidente, costuri ridicate.
- Oportunitățile pentru mediul de afaceri, care este afectat de timpul de transport ridicat (costuri mari) și
de lipsa facilităților logistice intermodale. De altfel, insuficienta modernizare a principalelor coridoare de
transport (spre ex.Șoseaua de Centura nu este modernizată în totalitate, lipsă modernizare rețea
96
feroviară de centură, ș.a.) poate duce la pierderea avantajelor oferite de poziţia geografică a României,
pe rutele de tranzit Vest – Est şi Nord – Sud.
97
6.2 Infrastructura de utilităţi publice
Reţeaua de apă potabilă, canalizare
Principala sursă de apă pentru localităţile judeţului Ilfov o reprezintă sursele subterane. O parte din
forajele existente sunt înnisipate sau prezintă degradări ale echipamentelor. Multe dintre foraje sunt
echipate cu pompe depăşite fizic şi moral, ceea ce conduce la un consum mare de energie şi la un
cost semnificativ al apei potabile. Nu se cunosc cu precizie debitele de apă captate din cauza lipsei
echipamentelor de măsură. În conformitate cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului
Ilfov din anul 2011, există aproximativ 84 de puţuri forate care asigură alimentarea în sistem
centralizat a oraşelor şi aproximativ 95 de puţuri forate care asigură alimentarea în sistem centralizat
a satelor din comunele din judeţ şi 44.645 fântâni individuale, plus 175 de fântâni publice. În general,
calitatea apei subterane în zona judeţului Ilfov este satisfăcătoare (vezi capitolul 7 al acestei analize).
O altă sursă de alimentare cu apă o reprezintă râul Argeş, cu captarea de la Crivina, situată la 30 km
de Bucureşti, apa fiind tratată în Staţia de Tratare de la Roşu. Această captare reprezintă sursa
principală de alimentare cu apă a municipiului Bucureşti, însă multe localităţi aflate la periferia
capitalei folosesc aceeaşi sursă de apă.
În perioada 2005-2011, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile din judeţul Ilfov a
înregistrat o creştere de 367,5 km (166%), ajungând în anul 2011 la 588,1 km. În aceeaşi perioadă, la
nivel naţional, lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile s-a extins cu cca. 38%, în timp ce
în Regiunea București-Ilfov cu cca. 17,9%. A crescut numărul localităţilor din judeţul Ilfov cu sisteme
centralizate de alimentare cu apă, de la 19 la 27, printre care toate cele 8 localităţi urbane (conform
Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO). Din păcate, nu toată populaţia din aceste
localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Lungimea reţelei de distribuţie a apei
potabile pe cap de locuitor, în judeţul Ilfov, a ajuns în 2011 la 1,8 m/locuitor, sub media ţării de 3,1
m/locuitor. Reţelele de distribuţie sunt vechi, construite în general din oţel sau beton, prezentând
pierderi de apă însemnate.
Figura 38. Evoluția rețelei simple de distribuție a apei potabile
Sursa: Monografie Ilfov, 2011
98
Figura 39. Variaţia lungimii rețelei de distribuţie a apei potabile/locuitor în Ilfov
Între 2011-2013, reţeaua s-a extins în mai multe comune, fiind în diverse stadii de execuţie. Au
rămas fără alimentare cu apă în sistem centralizat numai 5 comune (Dascălu, Nuci, Petrăchioaia,
Tunari şi Moara Vlăsiei – propus spre finanțare) şi Glina şi Clinceni unde există o reţea de alimentare
cu apă nefuncţională 43.
43
Master Plan Apă Canal al Județului Ilfov 2013
99
Figura 39 este elaborată pe baza datelor de la INS 2011 şi actualizată cu datele din Master Planul Apă
Canal. S-au constatat diferenţe între cele două tipuri de date. Se remarcă, în figură, localităţi cu
lungimi mari ale reţelei de distribuţie a apei potabile pe locuitor: Periş, Snagov, Grădiştea, Afumaţi,
Găneasa, Brăneşti, Copăceni, Cornetu, Domneşti, Dragomireşti Vale, Mogoşoaia, Corbeanca.
În zonele fără acoperire, alimentarea cu apă se face din fântâni publice şi individuale. Deoarece
aceste localităţi nu beneficiază nici de reţele de canalizare, apa menajeră ajunge în acvifer şi
poluează apa din fântâni, care de obicei sunt forate în primul strat freatic.
Rezultă astfel necesitatea realizării infrastructurii de alimentare cu apă pe întreg teritoriul
judeţului, precum și a colectării şi tratării apelor uzate.
În comunele care dispun de sistem centralizat de alimentare cu apă, nu toată populaţia din aceste
localităţi are acces la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Astfel, din comuna Ciolpani, numai satul
Ciolpani are sistem centralizat de alimentare cu apă, spre deosebire de satele Piscu, Lupăria şi
Izvorani.
În ceea ce privește alimentarea cu apă, comunităţile situate în judeţul Ilfov beneficiază, în general,
de surse de apă subterană care necesită tratare pentru a putea fi distribuită consumatorilor. În
prezent, din totalul celor 32 comune aferente județului Ilfov, 2 5 comune beneficiază de apă tratată,
restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă.
În ceea ce privește localităţile cu surse de apă locală netratată şi fără sisteme centralizate de apă,
unele dintre ele au cel puţin un Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă. În orice
caz, pentru aceste localităţi, dată fiind lipsa reţelelor de canalizare, soluţia propusă constă în
distribuţia apei prin cişmele stradale, branşarea consumatorilor la reţea urmând a fi făcută după
conectarea acestora la reţeaua de colectare a apelor uzate. (Sursa Master Plan Apa Canal 2013)
Tabel 27. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc)
Judeţe/Regiuni România Bucureşti-Ilfov Ilfov

Total Uz casnic Total Uz casnic Total Uz casnic
2005 1.088.698 628.287 216.406 95.380 6.070 5.139
2006 1.069.797 652.418 219.630 112.011 6.847 5.620
2007 1.065.174 670.904 221.641 115.163 6.361 5.370
2008 1.074.795 681.637 243.992 126.857 7.184 6.085
2009 1.064.858 681.081 273.395 141.849 8.170 6.585
2010 1.024.239 689.395 295.023 171.985 6.386 5.276
2011 1.022.362 677.039 325.202 181.204 7.702 6.579
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local
Judeţul Ilfov înregistrează o tendinţă relativ constantă de creştere pentru volumul de apă distribuit în
perioada 2005-2009, cu mențiunea că în anii de criză, 2010 şi 2011, înregistrează un declin. În ceea
ce priveşte cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic, în judeţul Ilfov se
remarcă o creştere în perioada 2005-2009, pentru ca în 2010 valoarea să scadă. În 2011 se
100
înregistrează o nouă creştere, cu 28% faţă de 2005, în condiţiile în care lungimea reţelei simple de
distribuţie a apei potabile a crescut cu 161%. În judeţul Ilfov se constată că utilizarea apei potabile în
scopuri casnice este peste media naţională, crescând uşor de la 84,7% din cantitatea totală de apă
potabilă distribuită consumatorilor în 2005 la 85,4% în 2011.
Figura 40. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii mc) în judeţul Ilfov
În anul 2011, conform datelor de la INS, în judeţul Ilfov, doar 22 de localităţi din 40 dispuneau de
sisteme centralizate de canalizare. O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului Bucureşti
(Pantelimon, Voluntari, Dobroeşti, Chiajna, Chitila, Popeşti-Leordeni, Buftea, Mogoşoaia) descarcă
apele uzate în reţeaua de canalizare a Capitalei, asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate
menajere, tehnologice şi pluviale în canalul colector casetat de sub albia amenajată a râului
Dâmboviţa.
Dezvoltarea reţelelor de canalizare şi implicit a celor de apă potabilă s-a realizat cu predilecţie în
nordul municipiului Bucureşti, de-o parte şi de alta a tronsonului rutier DN 1 Bucureşti-Ploieşti, în
zona de nord-est a judeţului Ilfov, unde sunt amplasate localităţile cu creştere economică din ultimii
ani (Afumați, Voluntari, Pantelimon), precum şi în sudul Municipiului Bucureşti, în jurul oraşelor
Măgurele şi Bragadiru.
Tabel 28. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (în kilometri)
Judeţe/Regiuni 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

România 18.149 18.602 19.355 20.364 20.953 21.977 23.137
Bucureşti-Ilfov 2.127 2.181 2.220 2.281 2.275 2.338 2.376,5
Ilfov 277 321 346 397 383 437 466,5
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local
În perioada 2005-2011, lungimea reţelei de canalizare din judeţul Ilfov a înregistrat o creştere de
189,5 km (68%), ajungând în anul 2011 la 466,5 km. În perioada 2005-2011, a crescut numărul
localităţilor din judeţul Ilfov cu sisteme centralizate de canalizare, de la 16 la 22, printre care toate
cele 8 localităţi urbane. Din păcate, nu toată populaţia din aceste localităţi are acces la reţeaua de
101
canalizare. Din punct de vedere al lungimii reţelei de canalizare pe cap de locuitor, judeţul Ilfov a
ajuns în 2011 la 1,4 m/locuitor, peste media ţării de 1,08 m/locuitor.
Figura 41. Distribuția lungimii conductelor de canalizare/locuitor
Între 2011-2013, reţeaua s-a extins în mai multe comune, aflându-se în diverse stadii de execuţie.
Aceste reţele sunt finanțate fie prin intermediul proiectelor finanţate din fonduri POS Mediu Etapa I,
SAPARD, FEADR sau AFM, fie din fonduri locale.
102
În prezent, 23 de comune din totalul celor 32 din judeţ dispun de reţea de canalizare care acoperă în
întregime sau parţial comunităţile. Localităţile fără canalizare sunt: Berceni, Ciolpani, Corbeanca,
Dărăşti Ilfov, Găneasa, Gruiu, Nuci, Petrăchioaia, Tunari. În comuna Chiajna rețeaua nu este pusă în
funcţiune, iar Dascălu are un proiect cu finanţare AFM pentru 4,6 km. Glina evacuează apele uzate în
staţia de epurare Glina. (sursa Master Plan Apă Canal, 2013)
Pe termen mediu, apele uzate colectate din mediul rural sunt planificate a se deversa în 16 staţii de
epurare. Ca urmare a expansiunii demografice a judeţului, extinderi ale canalelor colectoare de apă
uzată pentru toţi consumatorii şi descărcarea într-o staţie de epurare conformă sunt cerinţe ce
trebuie îndeplinite conform legislaţiei în vigoare.
În localităţile din judeţul Ilfov care nu dispun de sisteme centralizate Reţelele de canalizare
de canalizare, apa uzată este colectată prin mijloace precum latrine, existente sunt în general
haznale de tip rural, fose septice sau, în unele cazuri, este subdimensionate şi
deversată în şanțuri şi rigole din apropierea drumului, având un acoperă numai parţial
zonele locuite, necesitând
impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului,
extindere şi reabilitare.
afectând pânza freatică şi degajând un miros neplăcut.
Figura 42. Lungimea totală a reţelei de canalizare şi a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km) în
judeţul Ilfov
La nivelul judeţului Ilfov a fost constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “ADIA Ilfov”, la 5
ianuarie 2009, în scopul reglementării, organizării, finanţării, exploatării, monitorizării şi gestionării
în comun a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor
administrativ-teritoriale membre. Prin constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitare “ADIA
Ilfov” a fost realizată conformarea cadrului instituţional cu cerinţele de finanţare impuse prin
Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Mai există la nivelul judeţului unităţi administrative care
până în prezent nu au aderat la ADIA Ilfov, precum Snagov, Voluntari, Periş, Corbeanca, Otopeni,
Ştefăneştii de Jos, Popeşti-Leordeni, Chitila, Buftea, Dărăşti-Ilfov (sursa Master Plan Apă Canal). O
parte din aceste localităţi au adoptat sistemul de gestiune directă (prin propriile structuri din cadrul
103
unităţilor administrativ teritoriale), celelalte au optat pentru delegarea gestiunii serviciilor de
alimentare cu apă şi canalizare către alţi operatori 44.
Operatorul Regional S.C. Apă - Canal Ilfov S.A. a preluat serviciile de la toate localităţile care au
aderat la ADIA Ilfov şi urmează să preia operarea serviciilor de apă şi canal de la localităţile care
aderă în perioada următoare. S.C. Apă - Canal Ilfov S.A este constituită în conformitate cu
prevederile legii 31/1990 sub forma unei societăţi comerciale având ca asociaţi unităţile
administrativ teritoriale, care sunt în acelaşi timp şi membre ale ADIA Ilfov (inclusiv CJ Ilfov).
Proiectele în curs de derulare:
„Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Ilfov”
Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), Axa prioritară 1. DMI.1.1.Extinderea şi
modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată. La data de 22.11.2010 a fost semnat
contractul de finanţare nr.102834. Valoarea totală estimativă a proiectului este de 94,606 mil euro,
din care: valoarea totala contractată (fără TVA) 73,708 mil euro (326.431.438 RON), valoarea totală
POS Mediu (fără TVA) 61,913 mil euro (274.191.759 RON). În prezent este în curs de elaborare un
Master Plan Apă Canal al cărui obiectiv este furnizarea unei strategii judeţene pentru dezvoltarea
sectorului de apă şi apă uzată precum şi elaborarea unui program de investiţii pe termen lung, care
să permită asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienţi.
Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
La nivelul judeţului Ilfov reţeaua de distribuţie a gazelor naturale s-a dezvoltat datorită avantajelor
pe care le prezintă faţă de folosirea combustibilului solid şi chiar a celui lichid sau a gazelor petroliere
lichefiate. În anul 2011 toate localităţile urbane din judeţ beneficiau de reţea de distribuţie a gazelor
naturale, iar la nivel rural doar trei comune din 32 nu erau racordate la această infrastructură,
respectiv Dărăşti-Ilfov, Nuci şi Petrăchioaia.
În perioada 2005-2011 lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din judeţul Ilfov a înregistrat
o creştere cu 1046 km (136%), ajungând în anul 2011 la 1813 km. A crescut numărul localităţilor din
judeţul Ilfov care au acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, de la 25 la 37, printre care
toate cele opt localităţi urbane. Din punctul de vedere al lungimii reţelei de distribuţie a gazelor
naturale pe cap de locuitor, judeţul Ilfov a ajuns în 2011 la 5,4 m/locuitor, mult peste media ţării de
1,7 m/locuitor.
44
SC EURO APAVOL SA, SC RAJA SA, SC VEOLIA APA SERVICII SRL, SC VITAL BLUEAQUA SA, SC MATRIX COMP
SRL.
104
Figura 43 Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) în judeţ şi evoluția populaţiei

Figura 44. Distribuția lungimii reţelei de distribuţie a gazelor naturale/locuitor
105
Localităţile care nu au alimentare cu gaze folosesc pentru încălzire combustibil solid (lemne şi
cărbuni), combustibil lichid (CLU tip 3, motorină) sau gaz petrolier lichefiat (GPL). Pentru prepararea
hranei se utilizează în general butelii.
Din figura 44 se observă că localităţile cu cea mai extinsă reţea de gaze raportată la numărul de
locuitori sunt: Ciolpani, Snagov, Corbeanca, Tunari, Berceni, Brăneşti. Cea mai mică lungime a reţelei
de gaze raportată la numărul de locuitori este în localităţile Buftea, Chitila, Ciorogârla, Clinceni,
Măgurele, Jilava, 1 Decembrie, Copăceni, Vidra, Popeşti-Leordeni, Glina, Cernica, Pantelimon,
Voluntari, Dascălu, Găneasa.
Tabel 29. Volumul gazelor naturale distribuite, după destinaţie (mii mc)
Judeţe/Regiuni România Bucureşti-Ilfov Ilfov

Total Uz casnic Total Uz casnic Total Uz casnic
2005 12.963.284 2.827.778 3.081.074 468.952 106.743 55.426
2006 10.332.016 2.687.157 2.477.864 456.787 140.171 71.400
2007 11.901.698 2.535.130 3.224.756 458.520 150.783 77.548
2008 11.048.689 2.731.434 3.399.297 464.466 163.228 84.604
2009 9.773.444 2.677.451 2.982.725 465.967 167.506 92.442
2010 9.639.054 2.822.605 2.704.620 509.759 205.829 124.860
2011 10.269.684 2.962.772 2.808.100 535.446 222.952 137.205
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local, 2011
În perioada 2005-2011, în judeţul Ilfov, volumul de gaze distribuite consumatorilor a crescut

constant ajungând în anul 2011 la o valoare dublă faţă de anul 2005. La nivel naţional volumul de
gaze naturale distribuite a înregistrat o tendinţă de scădere, ajungând în 2010 la cca 74% din
valoarea înregistrată în 2005. Tendinţa de scădere se păstrează şi în Regiunea Bucureşti –Ilfov,
scăderea fiind de cca 12%. Volumul de gaze naturale utilizate în scop casnic a crescut constant în
judeţul Ilfov, creşterea fiind de 147% în perioada 2005-2011. Ponderea consumului casnic din
consumul total s-a menţinut relativ constant în perioada 2005-2008, la cca 51%, pentru ca, în
perioada următoare, să crească, ajungând în 2011 la cca 61,5% din volumul total.
Rețeaua de distribuție a energiei termice
Problema utilizării eficiente a energiei termice capătă valenţe sporite în contextul costurilor din ce în
ce mai ridicate ale combustibililor şi energiei, precum şi al caracterului limitat al resurselor
energetice primare. Pe tot parcursul, de la producerea energiei termice, trecând prin distribuţie şi
până la utilizarea ei, trebuie avută în vedere valorificarea la randamente cât mai ridicate a
conţinutului de energie al combustibililor şi de reducere a pierderilor de energie şi agent termic la
producere, transport şi utilizare.
Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studiile realizate la nivel
naţional şi internaţional au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficienţei energetice şi al
106
protecţiei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.
Din punct de vedere funcţional, componentele acestor sisteme, legate prin procesul tehnologic
comun, sunt: sursa de producere a energiei termice (Centrale Termice de Zonă - CTZ, Centrale
termoelectrice - CTE, Centrale Electrice de Termoficare-CET), reţeaua de transport a agentului termic
primar, staţii intermediare de transformare (PT), reţeaua de distribuţie a agentului termic secundar
pentru încălzire şi a apei calde pentru consum şi branșamentele către utilizatori. Trebuie menţion at
faptul că, pe lângă utilizarea eficientă a combustibililor, producerea combinată a energiei termice şi
electrice - cogenerarea - are şi alte consecinţe foarte importante, cum ar fi: reducerea substanţială a
emisiilor de gaze cu efect de seră, posibilitatea controlului strict al emisiilor poluante, reducerea
poluării directe a oraşelor, aceste instalaţii fiind situate de obicei la marginea oraşelor.
Sistemele / soluţiile individuale de producere a energiei termice pentru încălzirea locuinţelor şi
pentru prepararea apei calde de consum (încălzire cu sobe, încălzire electrică, centrale de bloc,
centrale de apartament), din ce în ce mai performante, vor continua sa fie utilizate pentru a
răspunde necesităţilor de energie termică ale locuinţelor / clădirilor izolate sau situate în zone cu
densitate redusă a populaţiei.
În perioada 2005 -2011, în România, energia termică distribuită a scăzut constant, an de an, atingând
în 2011 cca. 66% din valoarea existentă în anul 2005. Aceasta tendinţă negativă este cauzată de
faptul că numărul localităţilor în care se distribuie energie termică este în descreştere dar şi de
reducerea numărului consumatorilor industriali. De asemenea, în Regiunea Bucureşti-Ilfov energia
termică distribuită a scăzut constant până în 2010, în 2011 crescând foarte puțin, ajungând la cca.
78% din valoarea existentă în anul 2005.
Tabel 30. Energia termică distribuită în perioada 2005-2011 ( în Gigacalorii )
Judeţe/ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Regiuni
România 18.769.715 16.554.310 14.184.830 13.831.289 13.320.450 12.801.073 12.341.232
Bucureşti- 6.170.306 5.584.754 5.061.974 4.849.964 4.713.530 4.715.167 4.769.623
Ilfov
Ilfov 4.242 9.288 1.746 1.881 1.920 1.711 8.616
Buftea 4.242 - - - - - -
Chitila - 7.800 574 481 520 311 -
Măgurele - 1.488 1.172 1.400 1.400 1.400 447
Otopeni - - - - - - 8.169
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Baza de date TEMPO – Cap. Utilitatea publică de interes local, 2011
Odată cu creşterea valorii gigacaloriei şi cu eliminarea subvenţiei la gigacalorie tot mai mulţi locuitori
au renunţat la furnizarea energiei termice în sistem centralizat şi au recurs la soluţii alternative:
centrale de bloc sau de apartament pe gaze, pe curent electric, lemne, biomasă, energie solară etc.
În judeţul Ilfov au fost realizate centrale termice de zonă în mai multe localităţi. Deoarece, cu
excepţia celor patru centrale termice de zonă din oraşul Buftea, care au funcţionat pe gaze naturale,
107
celelalte au funcţionat pe combustibil lichid de slabă calitate sau pe cărbuni, alimentarea centralizată
cu energie termică a localităţilor din judeţul Ilfov a fost deficitară încă de la început.
Exemplul cel mai elocvent îl constituie localitatea 1 Decembrie, unde una dintre centralele termice
pe cărbune nu a funcţionat niciodată, iar cealaltă a fost oprită după ce a funcţionat o iarnă, locatarii
montându-şi sobe în apartamente.
În Otopeni, înainte de 1989, s-a încercat un experiment care în prezent ar putea fi reluat cu
tehnologia modernă şi cu respectarea intereselor utilizatorilor energiei termice produsă centralizat.
Astfel, în cadrul sistemului centralizat, sursa de căldură a constituit-o energia geotermală produsă de
cele trei sonde existente în zonă. Apa geotermală era livrată prin conducte la cele 6 puncte termice şi
putea asigura încălzirea locuinţelor numai pentru o temperatură exterioară de peste – 5oC, fiind
necesare cazane de vârf de consum pentru a putea ridica temperatura agentului termic secundar.
Din cauza greutăţilor întâmpinate la sonde (funcţionarea greoaie a pompelor submersibile, arderea
frecventă a motoarelor), depunerii de săruri pe conductele din oţel, greutăţii în exploatarea
punctelor termice (colmatarea schimbătoarelor de căldură fasciculare, improprii funcţionării cu
agent termic cu depunere de săruri), neasigurării combustibilului lichid la cazanele de vârf şi, în final,
disconfortului termic la consumatori, după 1989 s-a renunţat la acest sistem de încălzire.
Disconfortul termic a constat în faptul că sistemul utilizat nu făceațăfași nu reușea să asigure
încălzirea la o temperatură optimă a apartamentelor.
Între anii 1990 – 2008, R.A.D.E.T. Bucureşti a produs local în C.T. şi a distribuit energie termică şi în
Otopeni. Treptat, acesta a fost preluat spre administrare de către autoritatea locală. În anul 2010,
serviciul public de alimentare cu energie termică a fost delegat firmei SC Dalkia Romania SA. Date de
la INS sunt disponibile pentru 2011 când s-au distribuit 8169 Gcal.
La Măgurele, cele 192 apartamente au fost alimentate de la o centrală ce funcţiona pe combustibil
lichid. Vecinătatea platformei IFA, administrarea centralei de către RADET – secţia centrale termice,
au făcut ca sistemul centralizat să funcţioneze mult mai bine decât în alte localităţi. În prezent
centrala termică este alimentată cu gaze naturale. Între anii 2006-2010, cantitatea de energie
termică furnizată s-a menţinut relativ constantă la 1400 Gcal, în 2011 înregistrând o scădere
semnificativă la numai 447 Gcal.
La Chitila, blocurile amplasate în zona gării CFR, construite în anii 1970, au fost alimentate de la 2
centrale termice pe combustibil lichid. Valoarea cantităţii de energie termică distribuită a scăzut
semnificativ în anul 2010 faţă de 2006 de la 7800 Gcal la 317 Gcal.
În localităţile unde înainte de 1989 s-au construit blocuri cu P+2, P+3, nivele încălzite cu sobe
alimentate cu combustibil solid, locatarii au posibilitatea de a-şi monta centrale termice de bloc sau
scară de bloc funcţionând pe gaze naturale (de exemplu: Chitila, Baloteşti, Cornetu etc.). Sistemele
cu încălzire pasivă nu au fost exploatateși întreținute cum trebuie de locatari și din acest motiv au
funcționat puțin timp, preferându-se sistemele tradiționale de încălzire.
108
La Baloteşti şi la Voluntari s-au realizat câteva blocuri cu încălzire solară pasivă (perete Trombe),
precum şi cu panouri solare pentru încălzirea apei calde menajere, dar eficienţa lor nu a putut fi
stabilită din cauza timpului scurt de funcţionare şi lipsei interesului locatarilor pentru aceste sisteme.
La Buftea, între anii 1990 – 2008, energia termică a fost distribuită de R.A.D.E.T. București. Ulterior s-
a renunţat la distribuţia în sistem centralizat a energiei termice.
Energie electrică
În anul 2011, la nivelul României, procentul locuinţelor cu instalaţie electrică era de 96,6%, din care
98% în oraşe şi 95% în comune. În judeţul Ilfov nu sunt localităţi neelectrificate, dar mai sunt
gospodării care nu sunt racordate la reţea.
Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 97% au instalaţie electrică (98,8% în oraşe şi 95,7% în
comune). Valorile sunt peste media pe ţară, atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural.
Situaţia detaliată pe localităţi este prezentată în figura următoare.
Figura 45 Procentul locuinţelor cu instalaţie electrică
Sursa: Rezultatele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor – 2011 în judeţul Ilfov
Putem observa că localităţile cu cele mai multe locuinţe neracordate la reţeaua electrică sunt
Găneasa, Copăceni, Dragomireşti Vale, Ciorogârla şi Ciolpani. Localităţile cu cele mai puţine locuinţe
care nu au instalaţie electrică sunt: Voluntari, Popeşti-Leordeni, Măgurele.
109
6.3 Analiza SWOT a domeniului infrastructurii și echipării teritoriului
 Localizarea la confluenţa a două coridoare de  Şoseaua de centură a Bucureştiului nefinalizată
transport rutiere şi feroviare Pan-Europene IV  Lipsa legăturii aeroportului cu Bucureştiul prin
şi IX şi proximitatea coridorului fluvial VII; reţeaua de metrou sau prin alte linii rapide de
 Aeroportul Henri Coandă cel mai mare transport;
aeroport internaţional din România;  Reţeaua rutieră nemodernizată în totalitate;
 Densitatea reţelei rutiere şi feroviare peste  Dezvoltarea redusă a sistemului de alimentare cu apă
media pe ţară; şi canalizare;
 Principalul nod de autostrăzi din România,  Extinderea intravilanelor localităţilor pe traseele
respectiv A1, A2 si A3; drumurilor naţionale;
 Existenţa surselor de apă pentru acoperirea  Lipsa transportului public Metropolitan;
cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din  Neutilizarea căii ferate la capacitate maximă –linia de
judeţ.; centură;
 Densitatea reţelei de gaze peste media  Lipsa transportului public în unele localităţi din judeţ
naţională şi posibilităţi de extindere. (Chitila);
 Lipsa şoselei de centură pentru devierea traficului
greu în unele localităţi (Buftea, Afumaţi);
 Lipsa aleilor pietonale în localităţi;
 Lipsa intermodalităţii la toate nivelurile: autovehicul-
TC, TC-TC, biciclete-TC;
 Scăderea presiunii gazelor pe perioada de iarnă;
 Poluarea apelor de suprafață din cauza problemelor
de epurare a apei uzate;
 3% din locuinţele din judeţ nu beneficiază de
instalaţie electrică.
 Fonduri europene pentru finanţarea  Scăderea gradului de accesibilitate faţă de media
proiectelor de infrastructură; europeană prin reducerea ritmului de recuperare a
 Potenţialul ridicat pentru extinderea, decalajelor şi prin scăderea schimburilor comerciale
modernizarea şi realizarea sistemului cu celelalte ţări membre ale UE;
centralizat de alimentare cu apă şi canalizare  Dezvoltarea judeţului, a regiunii Bucureşti-Ilfov şi a
(existenţa Master Planului); zonei metropolitane fără o politică de mobilitate
 Înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de clară care să armonizeze obiectivul accesibilităţii cu
Transport Bucureşti; acela al ameliorării calităţii vieţii locuitorilor;
 Finalizarea conexiunii la autostrăzile A1, A2 si  Creşterea gradul de motorizare;
A3;  Instrumente legislative şi instituţionale
 Construcția unor noi autostrăzi. inadecvate/lipsă.
110
CAPITOLUL 7 – Mediul şi infrastructura de mediu
7.1.Resursele de apă
Resurse de apă
Județul Ilfov aparține bazinelor hidrografice ale râurilor Argeș şi Ialomița, mai precis teritoriul cuprins
între râul Argeș - mal stâng la sud, derivația de ape mari Brezoaele şi derivația Bilciurești – Ghimpați
la vest, până la râul Ialomi
ța şi Balta Neagră la nord. Gestiunea apelor județului Ilfov intră în
competența Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov – București.
În conformitate cu datele aflate la dispoziție, volumele resurselor de apă, calculate pentru cele două
bazine hidrografice, în integralitatea lor (nu există date care să permită defalcarea resurselor numai
pe aria județului Ilfov ), se prezintă în tabelul de mai jos.
Tabel 31 Volumele totale ale resurselor de apă pe bazine
Spațiul hidrografic/ Resursa teoretică de apă Resursa tehnic utilizabilă de apă

Felul sursei (milioane mc/an) (milioane mc/an)
B.H. ARGEŞ*
Ape de suprafață 1.960,000 1.671,000
Ape subterane 696,000 600,000
Total 2.656,000 2.271,000
B.H. IALOMIŢA*
Ape de suprafață 1.974,100 559,190
Ape subterane 272,780 100,450
Total 2.246,880 659,640
Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011
Din datele prezentate, în județul Ilfov, cel puțin din punct de vedere cantitativ, nu se înregistrează un
deficit al surselor de alimentare cu apă a utilizatorilor actuali ceea ce prezintă o mare importanță
dacă avem în vedereținta asumată de racordare a întregii populații a județului Ilfov la surse
controlate centralizate de alimentare cu apă potabilă
Starea apelor de suprafață
După cum reiese din Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov aferent anului 2011
(RSMJI), starea ecologică a cursurilor de apă a fost evaluată prin utilizarea sistemelor de clasificare
prevăzute în Directiva Cadru a Apei (DCA). Conform datelor prezentate în raport (pag. 92-93),
sectoarele aferente județului Ilfov ale cursurilor de apă aparținând celor două bazine hidrografice
(Argeș și Ialomița) se încadrează toate în categoria corpurilor de apă de suprafață având un potențial
ecologic moderat.
111
Aceeași încadrare de potențial ecologic moderat se aplică atât lacurilor de acumulare Buftea și
Buciumeni (râul Colentina), Tâncăbești (râul Snagov) cât și lacurilor naturale Snagov (pe râul Snagov)
și Căldărușani (râul Cociovaliștea).
Situația îndeplinirii obiectivului de mediu stabilit de DCA, starea finală bună este prezentată în
tabelul de mai jos.
Tabel 32 Situația îndeplinirii obiectivului de mediu (stare finală bună) la nivel jud. Ilfov, anul 2011
Caracter Subsistem Ating obiectivele de Nu ating obiectivele total

mediu de mediu
Global % Global
Corpuri de apă naturale râuri 1 100% - - 1
Corpuri de apă puternic râuri 1 12,5% 7 87,5% 8
modificate lacuri - - 2 50% 2
Corpuri de apă artificiale râuri - - 2 50% 2
Total 2 - 11 - 13
În urma vizitelor întreprinse la comunele din Județul Ilfov pe raza

cărora se află corpuri de apă de țăsuprafa s -au constatat Starea corpurilor de apă
de suprafață din județ se
următoarele situații:
înrăutățește datorită
- O parte dintre proprietă țile noi construite pe raza nerespectării prevederilor
comunelor Corbeanca și Snagov sunt amplasate pe malul legale și a dezvoltării
imobiliare intense.
lacului ocupând inclusiv zona de protec ție. La Snagov
situația este generală pe aproximativ tot conturul lacului. Astfel, este blocat integral accesul
public pe malul lacului.
- Pe raza comunei Domnești, în zona de protecție a malului , pe un sector al cursului de apă
Ciorogârla, au fost construite locuințe și anexe care obturează curgerea în caz de viitură.
- O mare parte din suprafața totală a oglinzilor de apă din județul Ilfov au fost concesionate de
administratorii legali (în general S.G.A. Ilfov darși unele primări i), pe perioade care ajungși
la 49 ani, către organizații economice private cu profil de exploatare piscicolă (Anexa Lacuri
de Acumulare cu Folosință Piscicolă în Județul Ilfov).
Prin ocuparea zonei de protec ție și blocarea accesului pe malul apei, contr olul descărcărilor
neautorizate de ape uzate în corpurile de apă de către proprietari nu mai poate fi efectuat eficient.
Din observațiile de pe teren, ocuparea de către proprietăți private a zonelor de protecție aparținând
domeniului public al statului a avut loc în mai multe localități din județ. Pentru a putea identifica cu
exactitate amploarea fenomenului este necesar ca autorită țile responsabile să elaboreze o analiză
amănunțită a situației.
Starea apelor subterane
112
După cum se prezintă în RSMJI, pe teritoriul Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov - București
(SGAIB) au fost identificate, delimitate
și descrise un număr de patru corpuri de apă subterană
(ROAG02, ROAG03 , ROAG05, ROAG08) 45. Starea acestora a fost evaluată conform „Metodologiei
preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de ape subterane” în raport cu valorile prag
pentru indicatori stabilite prin OM 137/26.02.2009.
Conform rezultatelor monitorizărilor efectuate pe un număr total de 23 de foraje, cuția excep
corpului de apă subterană ROAG02, (Câmpia Titu) aflat în stare declarată ca fiind bună (în cele 2
foraje de monitorizare nu s-a înregistrat nicio depășire a pragurilor), încadrarea celorlalte corpuri de
apă subterană a fost slabă (s-au înregistrat depă șiri ale valorilor prag în 40 -70% din forajele
investigate). Cele mai frecvente depășiri s -au înregistrat la indicatorii amoniu (NH4+), azotiți (NO 2-),
azotați (NO3-), ortofosfați (PO43-).
În urma vizitelor de informare efectuate la un număr de 11 comune ale județului Ilfov s -a constatat
că majoritatea locuitorilor județului Ilfov se alimentează cu apă din puțuri de relativ mică adâncime
(sub 20m) care conțin apă având un nivel de poluare semnificativ. În zona Popești-Leordeni, apa din
puțurile de mică adâncime este practic de nefolosit. De obicei, instituțiile publice (primării, școli etc.)
sunt alimentate din puțuri de mare adâncime (peste 120 -150m sau chiar peste 200m la Otopeni).
Ceea ce este de remarcat este faptul că la nici una dintre comunele vizitate nu se derulează acțiuni
de verificare a calității (grad de potabilitate) apei prelevate din puțurile de mică adâncime.
7.2. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate

În conformitate cu cele prezentate în RSMJI 46, un număr de 48 de unități economice figurează ca
deținători de stații de epurare ape uzate având fie numai treaptă mecanică fie treapta mecanică +
treaptă biologică fie treaptă mecanică + treaptă biologică + treaptă chimică. Indicatorii specifici vizați
sunt, în principal, pH, MTS, azot total, CBO5, CCO-CR, fosfor total, sulfuri, substanțe extractibile,
detergenți, reziduu, produs petrolier, clor.
Receptorii apelor uzate, epurate sau neepurate sunt, în principal, corpurile de apă de suprafa
ță
(cursurile de apă Dâmbovița, Ciorogârla, Sabar, Câlnău, Cociovaliștea, Ialomița, Vlăsia, lacurile
Snagov, Scroviștea, Buftea, Pasărea, Cernica, văile Mamina, Pasărea, Boancă, Mangului și
Mocanului).
Datele prezentate în RSMJI 47 arată că, în mare parte (peste 99% din
În Ilfov aproximativ 99%
cantitatea totală), pe raza jude țului Ilfov apele uzate nu sunt din apele uzate nu sunt
epurate corespunzător. Centralizatorul volumelor de ape uzate, epurate corespunzător.
evacuate de regulă în corpuri de apă de suprafață dar cu acces
relativ liber și în corpurile de apă subterană, este prezentat în tabelul de mai jos.
45
Conform listării cuprinse în OM 137/26.02.2009.
46
APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov 2011. Tabel 3.6.2.1 - Substanţe
poluante şi indicatori de poluare în apele uzate, pag. 107 .
47
APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov 2011. Tabel 3.6.1.1 -
Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activități economice – 2011, pag. 104.
113
Tabel 33 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activități economice - 2011
Volume evacuate (mii mc/an)

NU necesită Necesită epurare Total
Activitate economică epurare NU se Se epurează Volume volume
epurează ineficient eficient necesitând evacuate
epurare
total % total % total % total % total %
Administrație publică - - - - 4 100 - - 4 100 4
Alte activități - - - - 62 100 - - 62 100 62
Captare şi prelucrare - - 395.768 98 7.392 1,83 - - 403.160 100 403.160
apă pt. alimentare
Cercetare - dezvoltare - - - - 50 100 - - 50 100 50
Construcții - - - - 33 100 - - 33 100 33
Energie electrică şi 9 100 - - - - - - - - 9
termică
Industrie alimentară - - - - 208 99,7 0,64 0,31 208,6 100 209
Învățământ şi - - - - 55 100 - - 55 100 55
sănătate
Irigații - - 813 100 - - - - 813 100 813
Prelucrări chimice 17 21 - - 62 100 - - 62 79 100
Transporturi 180 100 - - - - - - - - 180
TOTAL 206 396.582 7.866 0,64 404.448 404.654
Apele uzate fecaloid menajere neepurate corespunzător constituie principala cauză a slabei calități a
corpurilor de apă de suprafa ță și subterane în județul Ilfov. Astfel, în urma vizi telor de informare
efectuate până în prezent, s-a constatat că marea majoritate a popula ției județului Ilfov nu este
racordată la un sistem de canalizare / epurare a apelor uzate fecaloid menajere. Se practică curent
soluția foselor septice sau pur și simplu soluția tradițională a „gropii din fundul curții”. Fosele septice
nu sunt, de regulă, impermeabile.
De exemplu, în comuna 1 Decembrie rețeaua de canalizare este realizată, locuințele sunt racordate,
dar rețeaua nu este conectată la staţia de epurare. În consecință, dejecțiile și apele uzate menajere
neepurate sunt descărcate necontrolat, ajungând în subsol și în râul Argeș.
114
7.3.Calitatea solului
După cum se prezintă în RSMJI, cele mai răspândite soluri din totalul suprafeței agricole de 101.825
ha o reprezintă argilosolurile, urmate de molisoluri şi solurile neevoluate. Solurile predominante din
județul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenți poluanți
datorită capacității de tamponare bună. Au fost evidenți ate procese de distrugere a solului prin
lucrări de excavare în zona canalului Arge ș şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de
construcții în diverse zone.
Pe suprafețe mici au fost puse în evidență alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri
de la stațiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.
Poluarea cu nitrați identificată la corpurile de apă subterană este cauzată, în cea mai mare parte, de
sursele din activită ți agricole. Din lista publicată în OM 1552/2008 48 rezultă că practic toate
localitățile din județul Ilfov prezintă zone vulnerabile la poluarea cu nitrați.
Pe teritoriul județului sunt listate un număr de șapte situri potențial contaminate în urma activității
unor operatori industriali. Acestea sunt amplasate în localită țile Pantelimon (6 situri) și Popești -
Leordeni (un sit) 49. Este foarte probabil că toți operatorii economici listați dețin pe teritoriul lor zone
cu poluare istorică.
7.4.Calitatea aerului
Starea calității aerului
Calitatea aerului ambiental este monitorizată la nivelul județului la stațiile de măsurare în timp real,
amplasate în comuna Balotești (stație de fond regional) şi orașul Măgurele (stație de fond suburban).
Din rezultatele prezentate în RSMJI rezultă că în anul 2011 nu au fost înregistrate depășiri ale
pragurilor de alertă la indicatorii NO2, SO2, metale grele, CO, O3. Într-un număr semnificativ de
determinări (20 – 25% din determinări) au fost înregistrate depășiri la indicatorul PM 10 (pulberi în
suspensie).
Sursele de poluare a aerului
Conform cu cele prezentate în RSMJI, sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale (de
obicei concentrate pe platformele industriale existente), zone industriale noi (amplasate în general
în lungul șoselei de centură a capitale i), circulația auto (în special pe drumurile naționale care fac
legătura cu Municipiul Bucure ști), circulația pe șoseaua de centură a mașinilor cu tonaj mare,
decolarea aeronavelor de pe aeroporturile Otopeni și Băneasa, ș.a.
48
Ordinul 1552 din 2008 – pentru aprobarea listei localităților pe județe unde există surse de nitrați din
activități agricole
49
APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov 2011. Tabel 4.1.4.2 – Lista de
situri potențialcontaminate în urma activității din sectorul industrial la nivelul județului Ilfov, pag. 120.
115
Din cauza gradului de industrializare redusși a condițiilor de dispersie favorabile în zonele
predominant rurale sau cu urbanizare limitată, se poate considera că, în cuprinsul județului Ilfov, nu
se înregistrează probleme speciale privind poluarea aerului prin emisii industriale sau de trafic auto.
O contribuție semnificativă la poluarea cu pulberi a aerului, reflectată în depășirile la indicatorul
PM10, înregistrate cu prilejul monitorizării calității aerului, o au activitățile din domeniul construcțiilor
(stații de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri etc.), mult solicitate de extinderea masivă în
ultimii ani a zonelor de locuit.
Deși este acceptat oficial ca depozit conform, depozitul
Glina (~130 ha) nu este corespunzător gestionat, nu este Orașul Popești-Leordeni este în
îngrădit și păzit în vederea accesului neautorizat. mod special afectat de poluarea
Depozitul rămâne aceea și sursă de poluare, focar de aerului. Astfel, populația orașului
infecție și sursă de miros insuportabil (în special în este supusă unui disconfort major
anotimpul cald). De asemenea, popula ția din zonă creat de vecinătatea Depozitului
reclamă disconfortul major prin mirosul pestilen
țial de gunoi Glinași de vecinătatea
produs de ferma de porcine PICOVIT și de întreprinderea unor industrii intens poluatoare.
PROTAN. Este necesară, așadar, o investigație amănunțită
a autorităților competente pentru a răspunde solicitărilor cetățenilor comunei.
7.5.Managementul deșeurilor
Generarea deșeurilor
Începând cu anul 2007, Regiunea de Dezvoltare 8, București-Ilfov, beneficiază de Planul Regional de

Gestionare a Deșeurilor (PRGD Reg. 8 București-Ilfov), aprobat prin OM 1364/ 2007. În PRGD au fost
reținute obligațiile de mediu asumate de România în perioada de preaderare prin termene de
realizare şi ținte de atins, toate raportate la realitățile Regiunii de Dezvoltare 8. În tabelul de mai jos
se prezintă indicii de generare a deșeurilor menajere solide (IGDMS) realizați în județul Ilfov în anii
2010 și 201150. Valorile sunt comparate cu indicii prevăzuți în PRGD.
Din datele prelucrate se poate trage concluzia că generarea DMS la nivelul județului Ilfov depășește
cu peste 70% valoarea totală planificată. În general se constată existența unei tendințe de creștere a
ritmului de depozitare a DMS, tendin ță cont rară prevederilor legislației europene și naționale. În
cursul vizitelor de informare efectuate în județ nu au putut fi identificate, la nici una dintre primării,
a unor programe având ca obiectiv reducerea la sursă a generării de șeurilor. Situația generăr ii DMS
municipale pe categorii, în anul 2011, este prezentată în tabelul de mai jos.
50
APM Ilfov – Raportul Anual privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov 2011. Tabel 6.5.1. -
Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov în anii 2010, 2011, în comparaţie cu PRGD Reg. 8 de Mediu
Bucuresti-Ilfov, pag. 146.
116
Tabel 34 Situația generării DMS municipale pe categorii în anul 2011
Nr. crt Categorii de deșeuri Realizări 2011 (tone)

1 Deșeuri municipale, din care: 162.358
1.1 Deșeuri municipale colectate in amestec de la populație 77.802
1.2 Deșeuri asimilabile celor menajere colectate în amestec din 44.409
comerț, industrie, instituții
1.3 Deşeuri colectate separat, din care: 35.677
hârtie şi carton 32.076
sticlă 278
plastic 525
metale 445
lemn 85
**Biodegradabile **2.023
Altele (compuși, textile etc.), din care: 245*
deșeuri periculoase* din deșeuri menajere
1.4 Deșeuri voluminoase 145
1.5 DEEE 1.500
1.6 Deșeuri din grădini si parcuri 1.705
1.7 Deșeuri din piețe 308
1.8 Deșeuri stradale 812
1.9 Deșeuri necolectate 0
Indicații cantitative privind categoriile de deșeuri biodegradabile rezultă din ținta anului 2011 de
reducere de la depozitare a acestor tipuri de șeuri,
de stabilită în conformitate cu prevederile HG
349/2005 (tabelul de mai jos).
Tabel 35 Structura (2011) a deșeurilor biodegradabile reduse de la depozitare
Nr. crt. Tipuri de deșeuri biodegradabile Cantitate 2011 (tone)

1 deșeuri biodegradabile rezultate în bucătării şi unități de 1.656
alimentație publică
2 deșeuri vegetale din grădini, parcuri; 315
3 deșeuri biodegradabile din piețe depozitate la
depozitele conforme
4 deșeuri biodegradabile din toaletarea arborilor (deșeuri de lemn) 152
5 nămol de la epurarea apelor uzate menajere 1.975
TOTAL deșeuri biodegradabile reduse de la depozitare la ținta anului 2011 4.098
TOTAL de șeuri biodegradabile depozitate la depozitele conforme 8.661
autorizate cu autorizație integrate de mediu, la ținta anului 2011
117
Gestionarea deșeurilor pe categorii
Începând cu anul 2011, toate Consiliile Locale din județul Ilfov colectează și transportă DMS la cele
trei depozite conformeși autorizate din Regiunea de Dezvoltare 8 București - Ilfov (Vidra, Glina,
Rudeni).
O sinteză a gestionării unor tipuri speciale de deșeuri în anul 2011 se prezintă în tabelul de mai jos.
Tabel 36 Gestionarea deșeurilor pe categorii
Tip deșeu Hârtie + Mat. Anvelope Baterii și Construcții Uleiuri

Fază Carton Plastic / uzate Acumulatori și demolări minerale
PET
Generare 33.826 886
Colectare 32.177 650,5 / 457 1.577 7.309 161.930 849
Valorificare 32.076 558 / 426 1.865 7.324 4.640 650 (valorificat)
199 (regenerat)
Stocare 107 / 33 445
Eliminare 157.290
Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011 (prelucrare date)
Reducerea de la depozitare a deșeurilor biodegradabile și a

Cu puține excepții, pe cuprinsul
celor biologice inclusiv a șeurilor
de alimentare, are în
județului Ilfov nu se practică
vedere, cu precădere, procesarea resturilor alimentare de
deocamdată colectarea selectivă a
origine animală spre ob ținerea de hrană pentru animale,
deșeurilor. De regulă, primăriile
obținerea de combustibil “lemn de foc” din întreținerea
vizitate concesionează colectarea
vegetației plantate (aliniamente de arbori) și compostarea
deșeurilor unor operatori de
în spatele casei.
salubritate privați.
În județul Ilfov, în anul 2011, nu s -au identificat instalații
care să composteze deșeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi de compostare a
deșeurilor biologice (pentru îngră șământ). La nivel local (în sate şi comune) există practica
tradițională (insuficient răspândită în prezent) de compostare a dejecțiile animaliere cu producere de
gunoi de grajd care se împră știe pe sol şi se introduce sub brazdă. În anul 2 011 s-au emis patru
permise de aplicare nămol (pentru S.C. Agrom Fip Com SRL).
7.6.Biodiversitate Teritoriul jude

țului Ilfov
este puternic antropizat,
Ecosistemele cu potențial de funcționare autonomă identificate în lăsând relativ pu
țin loc
județul Ilfov sunt: unor ecosisteme
autonome viabile în stare
- Lacul cuprinzând și aria naturală protejată Snagov;
naturală.
- Situl Natura 2000 Grădiștea – Căldărușani – Dridu;
118
- Situl Natura 2000 Scroviștea;
- Lacul și pădurea Cernica
Biodiversitatea și productivitatea ecosistemelor sunt condiționate de factorii de habitat. În procesul
lent al transformării, biocenozele s-au dezvoltat adaptându-se atât factorilor fizico-chimici cât și
factorilor biologici ai mediului. Rela țiile organismelor componente ale ecosistemului cu med iul
înconjurător sunt definite prin efectele factorilor ecologici asupra activită
ții ecologice. Între factorii
ecologici determinanți în asigurarea viabilității ecosistemelor, de maximă actualitate în județul Ilfov,
se află factorii direct influențați prin intervenții antropice:
- Caracteristicile calitative ale apei în ecosistemele zonelor umede, influențate de descărcarea
apelor uzate neepurate corespunzător în corpurile de apă și de exploatare necontrolată a
materialului sedimentar din albiile minore ale cursurilor de apă;
- Caracteristicile calitative ale solului, afectate prin împrăștierea necontrolată a deșeurilor;
- Caracteristicile morfo-funcționale ale habitatelor naturale, afectate negativ prin extinderea
localităților în dauna habitatelor, invadarea cu construcții a albiilor majore ale râurilor și prin
artificializare produsă prin lucrări de amenajare.
Pe cuprinsul județului Ilfov există oglinzi de apă naturale și oglinzi de apă care, deși generate prin
lucrări vechi hidrotehnice de barare, au devenit în timp oglinzi de apă având toate caracteristicile
fizice ale unor ecosisteme acvatice naturale. Corpurile de apă men ționate sunt lacuri capabile să
întrețină și să dezvolte ecosisteme viabile cu o biodiversitate echilibrată și stabilă.
O mare parte dintre aceste corpuri de apă de suprafață au fost concesionate unor firme private care
le utilizează pentru exploatarea lor piscicolă. Aceasta presupune zădărnicirea formării lanțului trofic
normal pentru ecosisteme lacustre. Lacurile naturale se transformă astfel în heleștee care nu au cum
să adăpostească ecosisteme viabile.
7.7.Riscuri de mediu
În conformitate cu „Planul Județean de Analiză și Acoperire a Riscurilor – Ediția 2013” 51, la nivelul
județului Ilfov sunt de luat în considerare riscuri naturale, tehnologice, biologice, de incendiuși
sociale potențial generatoare de situații de urgență.
În categoria riscurilor naturale de luat în considerare în județul Ilfov intră:
- Riscul de inundații produse pe cursurile de apă din județ;
- Risc de incendiu pentru pădurile și culturile agricole;
- Riscuri seismice;
- Riscul reprezentat de fenomenul de încălzire globală;
- Riscuri legate de fenomene meteorologice de excep ție.
51
Comitetul Județean Pentru Situații De Urgență. Inspectoratul Pentru Situații De Urgență „Codrii Vlăsiei” al
Județului Ilfov - Planul Județean de Analiză și Acoperire a Riscurilor – Ediția 2013.
119
În categoria riscurilor tehnologice intră cele privind accidente, avarii, explozii
și incendii la sediile
operatorilor economici, transportul rutier al materialelor periculoase și poluarea accidentală a apelor
sau a aerului. Categoria riscurilor biologice se referă la riscul declan
șării unor epidemii/epizootii
pornind în principal de la exploatațiile comerciale sau necomerciale de animale.
Riscurile relevante pentru mediu sunt în primul rând cele tehnologice având în vedere că pe
teritoriul judeţului Ilfov se află un număr semnificativ de operatori economici care desfăşoară
activităţi care prezintă pericole de accidente sau accidente majore în care sunt implicate substanţe
periculoase. Acești operatori economici se află sub incidența HG 804/2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
7.8.Energii regenerabile
Condiţiile geografice specifice judeţului Ilfov nu sunt favorabile dezvoltării la scară largă a unor
unităţi de producere a energiei din surse eoliene sau fluviale. Harta potenţialului eolian al României
clasează regiunile de câmpie pe unul din ultimele locuri în ceea ce priveşte atractivitatea investiţiilor
în acest sector. Volumul şi debitul râurilor ce străbat judeţul Ilfov nu permit amplasarea unor
centrale hidroelectrice de mare capacitate pentru a deservi comunităţile locale. Cu toate acestea,
pentru deservirea unor grupuri de gospodării, a unor activităţi industriale sau a activităţilor agricole,
pot fi amplasate microhidrocentrale pe râurile Argeş, Sabar, Ciorogârla.
În zona de Nord a judeţului, resursele naturale existente permit dezvoltarea de instalaţii de

producere a energiei geotermale. Această sursă de energie a fost folosită pentru încălzirea centrală a
oraşului Otopeni, însă nu este exploatată la capacitatea optimă. Alternativ, există posibilitatea
utilizării la scară redusă a instalaţiilor de producere a energiei pe bază de pompe de căldură în toate
localităţile componente ale judeţului Ilfov.
În cursul anului 2013, APM Ilfov a emis deciziile etapei de încadrare pentru cel puțin 6 proiecte de
52
realizare de parcuri fotovoltaice pe teritoriul județului : 3 proiecte în comuna Afumaţi, 2 proiecte în
comuna Dragomireşti – Vale, 1 proiect în comuna Moara Vlăsiei. Puterea instalată totală a acestor
parcuri fotovoltaice este de 30 MW.
Ţinând cont de contextul geografic, precum şi de tradiţia economică a judeţului Ilfov, o altă categorie
de energie regenerabilă este reprezentată de biomasă şi biogaz. Biomasa este resursa energetică
având cea mai mare capacitate de regenerare iar deşeurile rezultate în urma exploatării suprafeţelor
agricole constituie sursa primară al acestui sector energetic. Biogazul se produce ca urmare a
transformării chimice a deşeurilor animale, vegetale dar şi a produselor alimentare industrializate.
Atât materia primă necesară producerii energiei din biomasă cât şi cea necesară producerii energiei
din biogaz sunt abundente pe teritoriul judeţului Ilfov, al judeţelor învecinate şi al Municipiului
Bucureşti. În prezent, pe teritoriul judeţului Ilfov o unitate de producţie a energiei din biogaz este
instalată la Chiajna – Rudeni şi se are în vedere construirea altora la Glina şi Berceni.
52
http://apmif.anpm.ro/proiecte_decizii_etapa_de_incadrare_si_anunturi_etapa_de_incadrare-7429.
120
O atenţie deosebită, datorită specificului agrar al judeţului, se acordă producerii de pelet din materii
vegetale îndeosebi pentru uz casnic. Începând cu anul 2013 în judeţul Ilfov funcţionează o unitate ce
comercializează instalaţiile de producere a energiei termice din pelet în comuna Ciorogârla.
Pe teritoriul județului Ilfov există suprafețe de terenuri agricole cultivate cu rapiță pentru producția
de combustibil ca alternativă la combustibilii fosili.
7.9. Analiza SWOT a sectorului de mediu

 Județul deține resurse suficiente de apă de  Insuficienta dotare cu instalații de alimentare

suprafață și subterană pentru gospodării; cu apă și canalizare a localităților;
 Existența unor sisteme lacustre cu potențial  Capacitate insuficientă de epurare a apelor
ecologic ridicat; uzate produse de către localită
ți (99% din
 Relativ slaba industrializare cu unită ți apele uzate nu sunt corespunzător epurate –
economice puternic poluatoare; potrivit RSMJI);
 Existența a 3 depozite conforme de deșeuri  Insuficienta capacitate de colectare selectivă și

exploatate în comun cu Municipiul prelucrare a deșeurilor;
București - Vidra, Glina, Rudeni;  Slaba calitate a corpurilor de apă de suprafa
ță
 Relativ slaba urbanizare a județului, ceea ce și subterane;
facilitează dispersia poluanților în aer (cu  Posibilități reduse de producere a energiilor
excepția localității Popești-Leordeni). regenerabile.
 Posibilitatea promovării investițiilor de  Sincope în respectarea legislației de mediu în
mediu finan țate din fonduri europene vigoare – cazuri de abuzuri semnalate de
(investițiile de mediu necesare sunt integral ilfoveni pe parcursul consultărilorși a vizitelor
eligibile pentru finanțare din POS Mediu);
pe teren;
 Potențial de capitalizare a ecosistemelor,
 Extinderea localităților din județ fără ca
după reabilitarea lor ecologică, prin
această extindere să fie precedată de dotarea
activități turistice.
corespunzătoare cu utilități le necesare pentru
asigurarea protecției mediului;
 Întârzieri în aplicarea planurilor de mediu
(inclusiv de realizare a proiectelor finan
țate
prin POS Mediu sau din alte surse).
121
CAPITOLUL 8 - Analiza SWOT și PESTLE
Analiza SWOT generală

 Conectivitate bună cu centrele urbane din  Structuri de sprijin ale afacerilor relativ slab
apropiere; dezvoltate;
 Accesibilitate ridicată, în special în ceea ce  Management defectuos al terenurilor
privește transportul rutier și aerian; (evidența terenurilor, clarificarea drepturilor
de proprietate, dotarea cu utilități și facilități
 Infrastructură de CDI dezvoltată în domenii etc.) ceea ce a dus la localizarea unor agenți
variate de activitate; economici în alte județe;
 Calitatea vieții relativ ridicată și în creștere,  Probleme de mobilitate și accesibilitate a
ceea ce sprijină retenția și atragerea de forței de muncă ceea ce duce la costuri
forță de muncă de înaltă calificare în județ; ridicate de timp și carburant și descurajează
localizarea agenților economici în județ;
 Specializare în creștere în domenii de  Inutilizarea la potențial maxim a rețelei de
servicii intensive în cunoaștere (industria transport feroviar dar și rutier (ex. șoseaua
cinematografică, farmaceutică, cercetare de centură) ce ar crește considerabil
aplicativă); atractivitatea în fața agenților economici;
 Dimensiunea mică a centrelor urbane;
 Acces direct la piața de desfacere a capitalei
 Gradul de urbanizare relativ scăzut;
pentru produse proaspete;
 Echiparea edilitară scăzută a multor
 Legături puternice cu economia capitalei localități, inclusiv urbane;
 Reducerea semnificativă a spaţiilor verzi;
 Interes rezidențial crescut;  Presiune semnificativă asupra nevoilor de
mobilitate și servicii publice (echipare
 Grad de atractivitate crescut pentru noii
edilitară, infrastructură de învățământ,
rezidenți (sold migrator constant pozitiv
socială etc.);
dinspre București și alte zone ale țării);
 Lipsa unei zone metropolitane clar
 Relativ slaba industrializare cu unități determinate și a unui sistem de guvernanță;
economice puternic poluatoare;  Capacitate insuficientă de epurare a apelor
uzate produse de către localități, precum și
 Infrastructură socială relativ dezvoltată și de colectare selectivă și prelucrare a
bine distribuită în regiune; deșeurilor;
 Slaba calitate a corpurilor de apă de
 Resurse umane bine calificate în special în
suprafață și subterane;
122
mediul urban;  Ritmul haotic al construcţiilor poate afecta
potenţialul natural al județului;
 Rata de ocupare ridicată;  Sistem de învățământ cu rezultate scăzute la
 Procent redus de persoane ocupate în nivel de grad de cuprindere și rate de
sectorul primar și procent ridicat de promovabilitate;
persoane angajate în servicii;  Dificultăți în integrarea socio-profesională a
grupurilor dezavantajate;
 Densitatea reţelei rutiere şi feroviare peste  Disparități de dezvoltare socială majore între
media pe ţară; localități;
 Nivel scăzut de asociativitate la nivel local;
 Existenţa surselor de apă pentru acoperirea
 Şoseaua de centură a Bucureştiului
cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din
nefinalizată;
judeţ.
 Reţeaua rutieră nemodernizată în totalitate
Oportunităţi Ameninţări
 Proximitatea Bucureștiului, ca principală  Fracturarea spațială între aria de polarizare
aglomerare urbană, inclusiv pentru accesul puternică a capitalei și zonele limitrofe ale
la servicii sociale, de formare și de sănătate; județului;
 Disponibilitatea multor programe de  Condiții ce favorizează creșterea
finanțare pentru susținerea proiectelor de discrepanțelor de dezvoltare din cadrul
dezvoltare locală, atât în mediul urban cât și județului (spre exemplu, acces mai redus al
local; localităților mici la finanțări, limitarea
tipurilor de proiecte eligibile etc.);
 Oportunitatea poziționării ca axă  Afluxul persoanelor calificate către centrele
alternativă de trafic (de turism, agrement, urbane mai dezvoltate din apropiere (pentru
evitare a congestiei de pe axele adiacente); acces la oportunități de angajare și/sau
 Interesul dezvoltatorilor privați în investiții calitate a vieții mai crescută);
în județ;  Ignorarea obligativității respectării legislației
de mediu în vigoare;
 Posibilitatea promovării investițiilor de  Întârzierea aplicării planurilor de mediu
mediu finanțate din fonduri europene (inclusiv de realizare a proiectelor finanțate
(investițiile de mediu necesare sunt integral prin POS Mediu sau din alte surse);
eligibile pentru finanțare din POS Mediu);  Creşterea raportului de dependenţă socială;
 Lipsa de politici care să adreseze direct
 Potențial de capitalizare a ecosistemelor,
fenomenul de discriminare a grupurilor
după reabilitarea lor ecologică, prin
vulnerabile;
activități turistice;
 Înrăutăţirea gradului de accesibilitate faţă de
 Dezvoltarea proiectelor de e-learning şi media europeană prin reducerea ritmului de
promovarea politicilor de învățare continuă; recuperare a decalajelor şi prin scăderea
schimburilor comerciale cu celelalte ţări
123
 Dezvoltarea parteneriatelor public-privat și membre ale UE;
apariția soluțiilor de externalizare a  Lipsa unei politici de mobilitate clare, care să
serviciilor publice; armonizeze obiectivul accesibilităţii cu acela
al ameliorării calităţii vieţii locuitorilor;
 Investiţii în tehnologizarea şi informatizarea  Creşterea gradul de motorizare și a
serviciilor sociale – colectare date, dependenței de autovehiculul personal;
monitorizare etc.;  Concentrarea activității economice în
 Potenţialul ridicat pentru extinderea, București și dispunerea în județul Ilfov doar a
modernizarea şi realizarea sistemului punctelor de lucru, limitând beneficiile
centralizat de alimentare cu apă şi pentru comunitățile locale;
canalizare (existenţa ADIA Ilfov);  Dependența de sprijinul și angajamentul
autorităților centrale în rezolvarea unor
 Înfiinţarea Autorităţii Metropolitane de probleme cu impact major în județ (ex.
Transport Bucureşti; valorificarea economică a rețelei feroviare
de centură și multe altele);
 Mediul academic și de CDI dezvoltat, ceea
 Lipsa finanțărilor, pe perioada următoare de
ce creează condițiile propice pentru
programare, pentru utilități și facilități, ceea
dezvoltarea activităților de transfer
ce va presupune o povară în plus pentru
tehnologic și de CDI;
bugetele locale în a asigura astfel de servicii
 Sistemul universitar din București creează pentru atragerea și retenția agenților
premizele formării calificate a forței de economici;
muncă din Ilfov;  Competiția cu alte zone de interes pentru
investitori (ex. zona Ploiești, zona Giurgiu
 Prezența unor proiecte strategice prioritare etc.) și cu o accesibilitate în creștere față de
pentru guvernul român în cadrul județului București, având în vedere dezvoltarea
(ex. dezvoltarea de infrastructură de CDI de rețelei de autostrăzi.
la Măgurele, nodul inter-modal de la Codrul
Vlăsiei);
 Interes investițional internațional (ex.

investiții chineze, ș.a.);
 Oportunități de finanțare pe viitor axate pe

dezvoltarea mediului de afaceri și CDI.
124
Analiza PESTLE a județului Ilfov
Factori de influență Descrierea impactului

Politica de regionalizare Acest factor poate genera atât efecte pozitive, precum creșterea atribuțiilor și a puterii de decizie
și procesul de la nivel local, transferul fondurilorși gestiunea lor la nivel local, dar și efecte negative, precum
descentralizare posibilitatea ca județul Ilfov să fie restructurat din punct de vedere administrativ.
Direcţii strategice de Deciziile și prioritățile de investiții de la nivel central (de ex. construcția de autostrăzi, negocierea
politici publice la nivel amplasării unor investiții strategice – ELI NP– etc.) sunt factori relevanți care trebuie luați în calcul
naţional și european în procesul de planificare strategică în țul jude
Ilfov. De asemenea, prioritățile înscrise în
documentele programatice la nivel național, atât în plan sectorial (sectoare priori tare) cât și cele
orizontale (educație, cercetare, IMM -uri), darși documentele de transpunere a Politicii de
Coeziune 2014-2020, pot avea impact pe termen lung asupra dezvoltării jude țului.
Un impact direct pe termen mediu și lung se va vedea prin transpu nerea politicilor publice
naționale la nivelul județului. Politica fiscală, legislația muncii, legislația în domeniul
POLITICI
parteneriatului public-privat și a exproprierii sunt exemple de luat în calcul.
Nu trebuie neglijată dependența de sprijinul și angajamentul autorităților centrale în rezolvarea

unor probleme cu impact major în județ (ex. valorificarea economică a rețelei feroviare).
Alocare financiară în Încadrarea regiunii București -Ilfov în categoria regiunilor de tranziție, cu impact vizibil în alocarea
Politica de coeziune financiară mai redusă pe care o va primi în cadrul noii Politicii europene de Coeziune, are implicații
2014-2020 asupra modului în care se vor stabili prioritățile de investiții din Instrumentele Structurale în județ.
Volatilitatea mediului Această variabilă poate duce la afectarea în mod negativ a relațiilor administrativ -funcționale, atât
politic pe termen scurt cu autoritățile centrale, cât și cu municipiul București. Legat de acesta din urmă, deciziile privind
și mediu direcțiile majore de dezvoltare ale municipiului (cum sunt, de ex. reabilitarea liniei de centură,
investițiile către zona de sud dar și amplasarea stațiilor de epurare a apei sau a gropii de gunoi
125
etc.) pot avea un impact direct asupra județului Ilfov.
Proximitatea Din punct de vedere funcțional, județul Ilfov se află în aria de influență a municipiului București și
municipiului București are legături strânse în zona de N cu jude țul Prahova (Ploiești). Tendința de consolidare a acestei
arii funcționale, de extindere a ariei municipiului București și de formare a unei zone extinse
București-Ploiești va continua. Dezvoltarea viitoare a Ilfovului nu poate fi gândită decât împreună
cu cea a municipiului București și, implicit, convergând spre această arie funcțională.
Competiție la nivel Mediul economic în ansamblu, atât la nivel ționalna cât și internațional, are un impact direct
supraregional cu orașe asupra dezvoltării județului. Municipiul București împreună cu județul Ilfov sunt în competiție la
din Sud-Estul Europei nivel supraregional cu alte orașe mari din sud -estul Europei (Sofia, Belgrad, Salonic, Istanbul) iar
acest fapt poate influența decizia investitorilor de localizare sau relocare a activităților în aceste
orașe, cu impact negativ asupra dezvoltării județului.
Stagnarea economiilor Stagnarea economiilor europene prezintă o corelație directă cu reducerea investițiilor străine din
europene și spațiul european. O contrabalansare a acestui fenomen îl reprezintă atragerea de investiții străine
identificarea de din țările emergente (care au și o politică masivă de investiții externe) cum ar fi China. Pentru
alternative transformarea într-un avantaj a unei posibile relații de investiții cu China este nevoie de un efort
ECONOMICI coordonat al autorităților locale în vederea atragerii de investitori.
Creșterea economiei Faptul că România a înregistrat o creștere economică în anul precedent reprezintă un factor pozitiv
naționale în anul pentru economia județului Ilfov având în vedere aportul ridicat al județului la PNB al țării.
precedent
Raportul monedei Având în vedere că în județul Ilfov își au sediul firme multinaționale importante, ce efectuează
naționale cu alte schimburi comerciale constant, cursul monedei na ționale în raport cu celelalte valute este un
monede element avut în vedere, care poate face diferența dintre un bilanț pozitiv sau unul negativ.
Totodată, cursul de schimb influen țează și prețul bunurilor și al serviciilor și mai ales prețul
creditării, având în vedere că multe din proiectele imobiliare dezvoltate pe teritoriul județului Ilfov
126
sunt disponibile cliențilo r doar prin intermediul creditelor bancare. Fluctua țiile importante ale
cursului de schimb pot duce la incapacitate de plată a creditului și la falimentul investiției.
Piață de desfacere prin Având în vedere proximitatea municipiului Bucure ști și a relațiilor strânse dintre aceste două
proximitatea entități, faptul că pe un teritoriu restrâns locuiesc aproximativ 3 milioane de persoane, reprezintă
municipiului București existența unei piețe de desfacere generoase pentru producătorii de bunuri și furnizorii de servicii
din județul Ilfov, acest areal fiind singurul cu aceste caracteristici la nivel național.
Zonă propice pentru Teritoriul județului Ilfov este favorabil pentru investiții de tip greenfield în proximitatea nodurilor
investiții de tip de comunicații dar și pentru investiții de tip brownfield.
greenfield și brownfield
Potenţialul unor zone Interes crescut pentru dezvoltarea infrastructurii şi valorificarea potenţialului unor noi zone
turistice turistice, care pot angrena şi readuce în atenţie obiective turistice reprezentative.
Agricultură Agricultura din județul Ilfov, pe sectoarele de creștere a animalelor și producție legume/fructe,
performantă înregistrează valori ale productivităţii semnificativ peste media națională. Acestea reprezintă
sectoare în care investițiile pot duce la un grad și mai ridicat de performanță, pe fondul unei
activități deja peste nivelul unei agriculturi de subzistență.
Sprijin pentru La nivelul județului Ilfov au fost semnalate dificultăți în integrarea socio-profesională a grupurilor
dezvoltarea societăţii dezavantajate. O activitate mai susţinută a ONG-urilor din domeniul social şi o extinderea a
civile serviciilor oferite de acestea grupurilor vulnerabile, în cooperare cu autorităţile locale, va duce la
oferirea de oportunități de ocupare și integrare socială.
SOCIALI
Discrepanţe de Ca urmare a procesului avansat de suburbanizare, s-au creat în cadrul jude țului zone cu nivel
dezvoltare reieșite din diferit de dezvoltare. Unul dintre indicatorii acestei dezvoltării inegale o reprezintă accesul la
procesul avansat de serviciile publice, precum accesul la sistemul de alimentare cu apă sau la canalizare.
Un factor care va pune presiuni în continuare va fi lipsa finan
țărilor, în următoarea Politică de
127
suburbanizare Coeziune, pentru utilități și alte servicii publice.
Structuri de formare slab S-a constatat o eficienţă redusă a programelor şi a proiectelor actuale care oferă oportunităţi de
dezvoltate calificare şi recalificare. Pentru a reduce presiunea generată de numărul șomeri
de actual, este
nevoie a avea structuri care furnizează cursuri de formare adaptate nevoilor țeifor
de muncă
disponibile.
Sistem de învățământ cu Pentru o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor ce reflectă starea sistemului de învățământ este
rezultate scăzute la nivel nevoie de acțiuni comune ale autorităților locale și ale unităților de învățământ. Aceste activități
de grad de cuprindereși trebuie să vizeze atât părinții cât și elevii.
rate de promovabilitate
Creșterea raportului de Pentru orice economie creșterea numărului de asistați sociali aduce presiuni asupra impactului
dependență socială pozitiv produs de persoanele active economic. Pentru a reduce această presiune, în jude țul Ilfov
este necesar a se genera variante de asistare activă a grupurilor vulnerabile. Se au în vedere
măsuri precum integrarea pe pia ța muncii sau în viața comunității a persoanelor vulnerabile
afectate.
Lipsa de politici care să Lipsa unui cadru guvernamental care să adreseze problema grupurilor vulnerabile la nivel național
adreseze direct are impact și în județul Ilfov.
fenomenul de
discriminare a grupurilor
vulnerabile
Potențial pentru servicii În judeţul Ilfov potenţialul dezvoltării unor servicii intense în cunoaştere este deosebit de ridicat.
intense în cunoaștere Aici sunt situate mai multe institute de cercetare şi dezvoltare, iar proximitatea Municipiului
Bucureşti permite un aflux constant al specialiştilor. Acest potenţial nu este însă valorificat la
capacitatea optimă, influenţând negativ ritmul de creştere economică a judeţului.
TEHNOLOGICI Activități de transfer În județul Ilfov este prezentă o concentrare de actori publici importanți în domeniul CDI, precum
tehnologic și de CDI Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei,
Institutul Național de Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare
Dezvoltare pentru Optoelectronicăși Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica
Materialelor, toate în șul ora Măgurele. Toate acestea institute desfășoară o activitate
128
semnificativă, recunoscută la nivel internațional. Alte institute de renume se regăsesc în orașul
Voluntari - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie, orașul Pantelimon
- Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Metale Neferoase și Rare, precum și în orașul
Otopeni.
Activitatea acestor institute poate crește prin proiecte naționale și internaționale de cercetare sau
prin inițiative de comercializare a inovării către operatori economici din județul Ilfov dar și din
municipiul București.
Susținerea În noua politică agricolă 2014-2020 Comisia propune axarea pe competitivitatea sectorului agricol,
competitivității și încurajând inovarea, favorizarea bunei gestiuni a resurselor naturale şi susţinerea unei dezvoltări
inovării în agricultură la echilibrate a teritoriului, prin încurajarea iniţiativelor locale. În județul Ilfov există institute care
nivel european implementează proiecte de cercetare în sectoarele importante ale agriculturii ilfovene,
legumicultură și producție animală. Sprijinul autorității locale trebuie să vină în mijlocirea unui
dialog și colaborării între institute și fermieri, în scopul dezvoltării de proiecte comune de
cercetare aplicate pe nevoile producătorilor.
Noi investiţii Județul Ilfov se află în competiție cu alte zone de interes pentru investitori (ex. zona Ploiești, zona
Giurgiu etc.) și cu o accesibilitate în creștere față de București, având în vedere dezvoltarea rețelei
de autostrăzi. În acest context, autoritățile locale au un rol important în a identifica și implemen ta
facilități și stimulente pentru a atrage cât mai multe investiții înspre județul Ilfov.
Tehnologia informației Sectorul IT şi de comunicaţii are o dezvoltare limitată la nivelul judeţului ceea ce poate conduce la
și telecomunicații apariţia unor decalaje funcţionale.
Cadrul legal favorabil La nivel național cadrul legal al administrației publice se aplică uniform tuturor autorităților locale,
pentru asociativitate și înlesnind parteneriatele şi integrarea într-o viziune strategică națională.
LEGISLATIVI parteneriate la nivelul
administrației locale
129
Cadru legal instabil Adoptarea în ultimii ani de către autorităţile centrale a unor reglementări legislative sau normative
restrictive cu impact nefavorabil asupra resurselor umane şi financiare locale, ceea ce creează
presiuni suplimentare asupra implementării proiectelor la nivel local.
Aplicarea cadrului legal Autoritățile publice responsabile trebuie să preîntâmpine efectele negative ale dezvoltării
economice și să asigure standarde de mediu ridicate prin aplicarea legii.
Măsurile se adresează atât actorilor privați cât și celor publici și se referă la respectarea cadrelor
de reglementare din domeniul protecției mediului cu scopul de a limita impactul negativ pe care
acesta îl are asupra ilfovenilor darși pentru a crește atractivitatea pentru activități de turism și
agrement.
Politica de Coeziune și În noua politică de coeziune, în sensul respectării prevederilor strategiei Europa 2020, pentru
prioritatea pentru componenta de mediu vor fi alocate în continuare fonduri semnificative. Este în interesul
mediu autorităților publice din județul Ilfov să valorifice aceste fonduri pentru a reduce pericolele pentru
mediu, precum calitate slabă a sistemelor de utilități publice și impactul asupra calității mediului și
sănătății.
Zone cu risc ridicat de Una dintre zonele cu cel mai mare risc de mediu este identificată în utilitățile publice furnizate.
DE MEDIU mediu Printre problemele care trebuie abordate pe termen scurtși mediu se află: insuficienta dotare cu
instalații de alimentare cu apă și canalizare a localităților, capacitate insuficientă de epurare a
apelor uzate produse de către localități, capacitate insuficientă de colectare selectivă și prelucrare
a deșeurilor etc.
Limitarea Reîmpădurirea anuală a unor suprafeţe din ce în ce mai mici, corelată cu creşterea exploatării
reîmpăduririlor fondului silvic, pune o presiune suplimentară asupra mediului.
130
ANEXE
Anexa 1 Lista de vizite pe teren și întâlniri de consultare
Domeniul Data întâlnirii

Dezvoltare teritorială
Primăria Municipiului București 31.05.2013
Consiliul Județean Ilfov – Arhitect Șef 17.06.2013
Întâlnire Primăriile Mogoșoaia, Clinceni, Cornetu și 24 – 26.04.2013
Voluntari
Primăria Snagov 02.07.2013
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației 09.07.2013
Publice - Grup de lucru 3 - Instrumente de
dezvoltare teritorială
Economic
Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale - 30.05.2013
MDRAP
Primăria Buftea 14.06.2013
Agenția pentru Dezvoltare Regională București - Ilfov 17.05.2013, 20.05.2013, 21.05.2013
Direcția Județeană pentru Finanțe Locale 19.06.2013
CastelFilm 02.07.2013
Centrul de agrement Artha Park 02.07.2013
Centrul de Agrement Complex Astoria 02.07.2013
Chinatown Afumați 03.07.2013
MB Telecom 04.07.2013
IFIN HH / ELI NP 22.08.2013
Social și calitatea vieții

Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună 03.06.2013
Banca Mondială 30.05.2013
Institutul pentru Politici Publice 07.06.2013
Prefectură Ilfov 12.06.2013
Vizite pe teren în localități – Popești-Leordeni, Glina, 20.06.2013
Cernica
Vizite pe teren în localități – Otopeni, Snagov 23.06.2013
Infrastructura, Transport și Mediu

Sistemul de gospodărire a apelor Ilfov-București 14.05.2013
Agenția pentru protecția mediului Ilfov 14.05.2013
Consiliul Județean Ilfov, Compartimentul de Drumuri 08.05.2013
Judeţene şi Biroul de Transport
Secţia Drumuri Naţionale Bucureşti Nord 16.05.2013
Secţia Drumuri Naţionale Bucureşti Sud 17.05.2013
Primăria Nuci 06.06.2013
Primăria Popești-Leordeni 07.06.2013
131
Primăria Periș 04.06.2013
Primăria Snagov 04.06.2013
Primăria Corbeanca 04.06.2013
Primăria Dascălu 06.06.2013
Primăria Petrăchioaia 06.06.2013
Primăria Domnești 05.06.2013
Primăria 1 Decembrie 05.06.2013
Primăria Cornetu 05.06.2013
Primăria Ciorogârla 05.06.2013
Întâlnire Liga Primarilor Ilfov – transport public 16.04.2013
Primăria Glina 24.06.2013
Primăria Pantelimon 24.06.2013
Grupul de Mobilitate PMB 17.06.2013, 01.07.2013
Primăria Voluntari 03.07.2013
Primăria Afumați 03.07.2013
Sursa: INS, 2013
Anexa 2 Localităţile din Ilfov după populaţie, suprafaţă ocupată și

densitatea populaţiei, în anul 2011
Suprafață Densitatea Populației

Denumire Localitate Populație 2
(hectare) locuitori/km
Oraș Voluntari 3.745 36.454 973,40
Oraș Pantelimon 6.869 22.296 324,59
Oraș Buftea 5.487 21.732 396,06
Oraș Popești-Leordeni 5.587 18.102 324,00
Oraș Chitila 1.254 13.394 1.068,10
Oraș Otopeni 3.157 12.248 387,96
Oraș Bragadiru 2.180 11.659 534,82
Chiajna 1.607 10.569 657,69
Cernica 3.874 10.174 262,62
Jilava 2.673 9.806 366,85
Oraș Măgurele 4.514 8.998 199,34
Brănești 5.323 8.720 163,82
Vidra 7.013 8.219 117,20
Dobroești 1.133 7.600 670,79
Glina 2.889 7.268 251,57
Periș 7.784 7.263 93,31
Afumați 6.353 7.143 112,44
Balotești 5.118 7.102 138,77
1 Decembrie 1.520 6.882 452,76
Gruiu 6.574 6.822 103,77
Domnești 3.774 6.811 180,47
Snagov 9.054 6.585 72,73
132
Suprafață Densitatea Populației
Denumire Localitate Populație 2
(hectare) locuitori/km
Mogoșoaia 2.642 6.550 247,92
Moara Vlăsiei 6.308 6.047 95,86
Ciorogârla 3.446 5.339 154,93
Clinceni 2.366 5.314 224,60
Ștefăneștii de Jos 2.936 5.283 179,94
Cornetu 1.512 5.248 347,09
Corbeanca 3.016 5.024 166,58
Găneasa 4.562 4.733 103,75
Dragomirești-Vale 3.140 4.556 145,10
Tunari 3.174 4.549 143,32
Ciolpani 4.155 4.493 108,13
Berceni 2.732 4.222 154,54
Copăceni 1.446 3.255 225,10
Grădiștea 3.311 2.992 90,37
Petrăchioaia 5.745 2.943 51,23
Nuci 5.198 2.839 54,62
Dărăști-Ilfov 1.512 2.637 72,35
Dascălu 3.645 2.604 172,22
Sursa: prelucrare proprie date INS, Fișele localităților
Anexa 3 Ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală
Procent
Procent Procent
suprafață
Suprafață Suprafață suprafață suprafață
Denumire Suprafață pășuni și
agricolă arabilă - arabilă din livezi și vii din
localitate totală - ha fânețe din
totală - ha ha suprafața suprafața
suprafața
totală totală
totală
Snagov 9.054 3.953 3.821 42,2% 0,60% 0,86%
Periș 7.784 4.688 4.494 57,7% 0,05% 2,44%
Vidra 7.013 5.791 5.744 81,9% 0,16% 0,51%
Pantelimon 6.869 2.472 2.333 34,0% 1,46% 0,57%
Gruiu 6.574 2.597 2.450 37,3% 1,13% 1,11%
Afumați 6.353 4.702 4.420 69,6% 4,38% 0,06%
Moara Vlăsiei 6.308 3.139 2.915 46,2% 2,35% 1,20%
Petrăchioaia 5.745 5.084 4.954 86,2% 0,97% 1,29%
Popești Leordeni 5.587 4.324 3.893 69,7% 6,96% 0,75%
Buftea 5.487 2.578 2.518 45,9% 0,53% 0,20%
Brănești 5.323 3.291 3.120 58,6% 2,86% 0,36%
Nuci 5.198 4.606 4.369 84,1% 0,38% 4,17%
133
Procent
Procent Procent
suprafață
Suprafață Suprafață suprafață suprafață
Denumire Suprafață pășuni și
agricolă arabilă - arabilă din livezi și vii din
localitate totală - ha fânețe din
totală - ha ha suprafața suprafața
suprafața
totală totală
totală
Balotești 5.118 3.384 3.313 64,7% 0,47% 0,08%
Găneasa 4.562 3.537 3.365 73,8% 2,92% 0,85%
Măgurele 4.514 3.355 3.237 74,3% 0,64% 1,97%
Ciolpani 4.155 2.050 1.930 46,5% 0,65% 2,24%
Cernica 3.874 2.556 2.472 63,8% 1,57% 0,59%
Domnești 3.774 2.736 2.528 67,0% 4,13% 1,38%
Voluntari 3.745 921 876 23,4% 0,64% 0,56%
Dascălu 3.645 3.132 3.071 84,3% 0,91% 0,77%
Ciorogârla 3.446 2.829 2.784 80,8% 1,13% 0,17%
Grădiștea 3.311 2.482 2.151 65,0% 2,36% 7,64%
Tunari 3.174 2.317 2.260 71,2% 0,22% 1,58%
Otopeni 3.157 1.887 1.841 58,3% 0,44% 1,01%
Dragomirești-Vale 3.140 2.281 2.122 67,6% 0,32% 4,75%
Corbeanca 3.016 2.238 2.222 73,7% 0,40% 0,13%
Ștefăneștii de Jos 2.936 1.931 1.920 65,4% 0,37% 0,00%
Glina 2.889 2.017 1.941 67,2% 0,55% 2,08%
Berceni 2.732 2.378 2.360 86,4% 0,07% 0,59%
Jilava 2.673 2.008 1.916 71,7% 2,81% 0,64%
Mogoșoaia 2.642 1.553 1.506 57,0% 1,55% 0,23%
Clinceni 2.366 1.782 1.670 70,6% 1,52% 3,21%
Bragadiru 2.180 1.364 1.335 61,2% 0,60% 0,73%
Chiajna 1.607 527 475 29,6% 0,31% 2,92%
decembrie 1.520 1.200 1.197 78,8% 0,20% 0,00%
Dărăști-Ilfov 1.512 1.167 1.142 75,5% 0,86% 0,79%
Cornetu 1.512 867 825 54,6% 1,98% 0,79%
Copăceni 1.446 874 867 60,0% 0,48% 0,00%
Chitila 1.254 554 505 40,3% 0,72% 3,19%
Dobroești 1.133 673 673 59,4% 0,00% 0,00%
Sursa: prelucrare proprie date INS, Fișele localităților
134
Anexa 4 Producţia medie la hectar pentru principalele culturi, kg/ha
An Culturi 2008 2009 2010 2011

Județ Ilfov Cereale pentru boabe 3.069 2.522 3.290 3.889
Grâu și secară 3.364 2.213 2.998 3.774
Porumb boabe 2.974 2.966 3.979 4.472
Mazăre boabe 1.947 1.686 1.745 2.074
Fasole boabe 1.067 2.000.0 2.095 1.091
Floarea soarelui 1.125 1.579.0 1.477 1.782
Rapiță 1.115 1.153 1.746 1.679
Pepeni verzi și galbeni 18.992 19.420 18.085 18.851
România Cereale pentru boabe 3.229 2.815 3.316 3.989

Grâu și secară 3.397 2.419 2.685 3.656
Porumb boabe 3.215 3.409 4.309 4.525
Mazăre boabe 2.056 1.323 1.708 1.922
Fasole boabe 1.078 1.089 1.212 1.261
Floarea soarelui 1.437 1.433 1.597 1.798
Rapița 1.844 1.357 1.755 1.882
Pepeni verzi și galbeni 18.942 19.490 21.055 20.868
Sursa: prelucrare proprie date INS
Anexa 5 Producţia agricolă animală (capete) la sfârșitul anului
135
Sursa: prelucrare proprie date INS, Tempo
Anexa 6 Exploataţii agricole în judeţul Ilfov
Statut juridic al Total exploatații Suprafața agricolă Suprafața agricolă Suprafața agricolă
exploatațiilor agricole agricole (nr.) utilizată (ha) utilizată (ha), % utilizată, ce revine
din suprafața în medie (ha) pe o
agricolă utilizată exploatație agricolă
totală județ care utilizează
suprafața agricolă
IF RO IF RO IF RO IF RO
Exploatații agricole fără

32.553 3.828.345 22.653,22 7.449.621,54 36,55% 55,99% 0,79 2,02
personalitate juridică:
Exploatații agricole
32.552 3.823.130 22.340,82 7.151.186,21 36,04% 53,74% 0,78 1,94
individuale
Persoane fizice autorizate,

întreprinderi individuale, 1 5.215 312,80 298.435,33 0,50% 2,24% 312,80 59,69
întreprinderi familiale
Exploatații agricole cu
197 30.698 39.333,79 5.856.506,79 63,45% 44,01% 205,94 193,74
personalitate juridică:
Societăți/asociații agricole 19 1.381 7.538,12 550.878,21 12,16% 4,14% 396,74 403,10
Societăți comerciale cu 96 16.424 26.677,66 3.167.203,16 43,04% 23,80% 289,97 197,84

capital majoritar privat
Altele 82 12.893 5.118,01 2.138.425,42 8,26% 16,07% - -
Total județ/Total Romania 32.750 3.856.245 61.987,41 13.306.128,33 - - 2,14 3,57
Sursa: prelucrare date Recensământ Agricol General, 2010
Anexa 7 Distribuţia forţei de muncă din cadrul judeţului pe activităţi ale

economiei naţionale
Activitățile economiei naționale la nivel de 2011 2012
secțiune CAEN Mii persoane % din total Mii persoane % din total
România 2442,00 29,19% 2510,00 29,29%
Subtotal sectorul primar
Ilfov 34,40 21,17% 35,50 21,08%
România 64,8 0,77% 65,2 0,76%
Industria extractivă
Ilfov 0,3 0,18% 0,3 0,18%
Industria prelucrătoare România 1105 17,87% 1131 17,61%
136
Activitățile economiei naționale la nivel de 2011 2012
secțiune CAEN Mii persoane % din total Mii persoane % din total
Ilfov 25,7 19,94% 26,4 19,54%
Producția și furnizarea de energie electrică România 71 0,85% 68,6 0,80%
și termică, gaze, apă caldă și aer
Ilfov 0,4 0,25% 0,4 0,24%
condiționat
România 610,9 7,30% 606,3 7,08%
Construcții
Ilfov 7,8 4,80% 8,1 4,81%
România 2241,7 26,80% 2248,9 26,24%
Subtotal sectorul secundar
Ilfov 40,9 25,17% 41,7 0,00%
Distribuția apei; salubritate, gestionarea România 102 1,47% 105,4 1,43%
deșeurilor, activități de decontaminare Ilfov 2,6 1,85% 2,9 1,96%
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; România 1156,9 13,83% 1178,3 13,75%
repararea autovehiculelor și motocicletelor Ilfov 34,7 21,35% 35,5 21,08%
România 434 5,19% 446,8 5,21%
Transport și depozitare
Ilfov 12,7 7,82% 13,7 8,14%
România 137,9 1,65% 154,2 1,80%
Hoteluri și restaurante
Ilfov 3,5 2,15% 3,8 2,26%
România 136 1,63% 153,2 1,79%
Informații și comunicații
Ilfov 2,2 1,35% 2,6 1,54%
România 130,2 1,56% 114 1,33%
Intermedieri financiare și asigurări
Ilfov 1 0,62% 1,1 0,65%
România 30,6 0,37% 31,4 0,37%
Tranzacții imobiliare
Ilfov 1,8 1,11% 1,3 0,77%
România 161,1 1,93% 165,9 1,94%
Activități profesionale, științifice și tehnice
Ilfov 7,4 4,55% 7,4 4,39%
Activități de servicii administrative și România 227,9 2,72% 258,2 3,01%
activități de servicii suport Ilfov 8,4 5,17% 9 5,34%
Administrație publică și apărare; asigurări România 196,8 2,35% 192,1 2,24%
sociale din sistemul public Ilfov 3 1,85% 2,9 1,72%
România 385 4,60% 390,5 4,56%
Învățământ
Ilfov 3,6 2,22% 3,8 2,26%
România 373,6 4,47% 373,9 4,36%
Sănătate și asistență socială
Ilfov 3,8 2,34% 3,9 2,32%
Activități de spectacole, culturale și România 59 0,71% 62,1 0,72%
recreative Ilfov 0,8 0,49% 1,1 0,65%
România 129,8 1,55% 167,4 1,95%
Alte activități de servicii
Ilfov 1,3 0,80% 1,8 1,07%
România 3681,8 44,01% 3810,7 44,47%
Subtotal sectorul terțiar
Ilfov 87,2 53,66% 91,2 54,16%
Sursa: INS, Tempo 2011, prelucrare consultant
137
Anexa 8 Evoluţia efectivului de salariaţi la sfârșitul anului și a cifrei de
afaceri a întreprinderilor din judeţul Ilfov
Număr de salariați 2008 2009 2010 2011

Agricultură, silvicultură și 4.044 2.899 2.474 2.541
pescuit
Industrie și construcții 40.661 38.260 34.943 36.887
Servicii 102.251 83.691 74.380 85.179
Total 146.956 124.850 111.797 124.607
Cifra de afaceri (lei) 2008 2009 2010 2011
Agricultura, silvicultura si 625.922.106 666.379.069 524.561.507 635.773.749
pescuit
Industrie și construcții 11.431.061.538 10.786.272.653 10.018.168.996 12.168.104.079
Servicii 58.799.275.294 43.828.774.199 40.136.962.621 49.337.271.099
Total 70.856.258.938 55.281.425.921 50.679.693.124 62.141.148.927
Sursa: Agenția Națională de Administrare Fiscală, Oficiul Național al Registrului Comerțului 2011
Anexa 9 Topul judeţelor în funcţie de contribuţia la PIB naţional
PIB (mil lei) PIB / locuitor (lei)

România 523.693,30 24.435,90
1. Municipiul București 118.716,80 61.123,20
2. Timiș 25.378,10 37.337,50
3. Constanța 21.183,40 29.226,70
4. Cluj 21.164,40 30.626,50
5. Prahova 18.200,30 22.390,90
6. Brașov 17.741,00 29.651,70
7. Argeș 16.601,70 25.974,40
8. Iași 16.122,80 19.524,50
9. Dolj 13.482,80 19.202,90
10. Bihor 13.345,40 22.521,60
11. Ilfov 12.862,40 40.068,90
12. Bacău 12.134,60 16.980,00
13. Arad 11.549,80 25.388,50
14. Sibiu 11.547,60 27.150,30
15. Galați 10.962,70 18.004,00
Sursa:Prelucrare proprie a datelor INS, Tempo (2010)
138
Anexa 10 Topul întreprinderilor din judeţul Ilfov după cifra de afaceri
Nr.crt. CAEN Denumirea Localitatea Cifra de afaceri

1. 4646 MEDIPLUS EXIM S.R.L. Mogoşoaia 2.700.529.658
2. 4635 PHILIP MORRIS TRADING S.R.L. Otopeni 2.362.448.641
3. 4671 OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. Măgurele 2.250.309.163
4. 4511 S.C. PORSCHE ROMANIA S.R.L. Voluntari 1.798.618.534
5. 4711 REWE ROMÂNIA S.R.L. Ştefăneştii de Jos 1.750.171.052
6. 1107 S.C. COCA-COLA HBC ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 1.738.623.539
7. 4652 SAMSUNG ELECTRONICS ROMÂNIA S.R.L. Bucureşti 1.530.472.159
8. 5110 S.C.C.N.T.A.R.TAROM S.A. Otopeni 946.315.772
9. 4773 S.C. SENSIBLU S.R.L. Mogoşoaia 920.786.955
10. 4646 S.C. A.D.M. FARM S.R.L. Pantelimon 781.828.812
11. 4671 S.C. UNICOM HOLDING S.A. Voluntari 758.778.507
12. 4759 PRAKTIKER ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 661.978.291
13. 4511 PORSCHE INTER AUTO ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 636.456.271
14. 7112 RENAULT TECHNOLOGIE ROUMANIE S.R.L. Voluntari 534.872.284
15. 4711 S.C. ARTIMA S.A. Chiajna 522.216.337
16. 4612 PETROM LPG S.A. Otopeni 513.028.100
17. 4511 TOYOTA ROMÂNIA S.R.L. Voluntari 478.104.096
COMPANIA NAȚIONALĂ AEROPORTURI
18. 5223 Otopeni 474.335.158
BUCUREȘTI S.A.
19. 4617 S.C. TOP BRANDS DISTRIBUTION S.R.L. Otopeni 457.603.358
20. 4711 S.C. MINIMAX DISCOUNT S.R.L. Voluntari 433.791.519
21. 4671 ROTTCO CONSULT S.R.L. Voluntari 425.993.969
22. 2824 S.C. MAKITA EU S.R.L. Brănești 420.037.140
23. 4669 IPSO S.R.L. Mogoșoaia 369.638.427
24. 4719 HORNBACH CENTRALA S.R.L. Domneşti 358.916.451
25. 1061 S.C. TITAN S.A. Pantelimon 338.268.130
Sursa: ANAF (August, 2013)
139
Anexa 11 Distribuţia importurilor (CIF) pe judeţe (mii EUR), în ianuarie
2013
Importuri (mii EUR)

TOTAL - România 4.000.050
1. Municipiul București 1.202.331
2. Argeș 284.942
3. Timiș 231.241
4. Ilfov 230.105
5. Prahova 188.340
6. Constanța 176.170
7. Brașov 171.028
8. Arad 169.075
9. Bihor 145.486
10. Sibiu 133.638
Alte județe 987.694
Sursa: INS, Tempo ( Luna Ianuarie 2013)
Anexa 12 Populaţia localităţilor din judeţul Ilfov
Localitate Nr. locuitori în 2011

Oraș Voluntari 36.454
Oraș Pantelimon 22.296
Oraș Buftea 21.732
Oraș Popești-Leordeni 18.102
Oraș Chitila 13.394
Oraș Otopeni 12.248
Oraș Bragadiru 11.659
Chiajna 10.569
Cernica 10.174
Jilava 9.806
Oraș Măgurele 8.998
Brănești 8.720
Vidra 8.219
Dobroești 7.600
Glina 7.268
Periș 7.263
Afumați 7.143
Balotești 7.102
1 Decembrie 6.882
Gruiu 6.822
140
Localitate Nr. locuitori în 2011
Domnești 6.811
Snagov 6.585
Mogoșoaia 6.550
Moara Vlăsiei 6.047
Ciorogârla 5.339
Clinceni 5.314
Ștefăneștii de Jos 5.283
Cornetu 5.248
Corbeanca 5.024
Găneasa 4.733
Dragomirești-Vale 4.556
Tunari 4.549
Ciolpani 4.493
Berceni 4.222
Copăceni 3.255
Grădiștea 2.992
Petrăchioaia 2.943
Nuci 2.839
Dărăști-Ilfov 2.637
Dascălu 2.604
Sursa: INS, 2013
Anexa 13 Unităţile de învăţământ care au înregistrat cele mai mari valori

ale ratei abandonului școlar
Rata Rata Rata

Mediu abandon abandon abandon
Numele unităţii de învăţământ (localitate)
(urban/rural) școlar an școlar an școlar an
2011-2012 2010-2011 2009-2010
Școala Gimnazială nr. 2 Tânganu Rural 10,03 3,88 6,25
Școala Gimnazială nr. 2 Cățelu Glina Rural 7,45 7,41 2,96
Școala Gimnazială nr. 1 Afumați Rural 6,56 6,29 7,37
Liceul Tehnologic Pamfil Șeicaru, Ciorogârla Rural 6,50 6,74 7,30
Liceul Tehnologic " Nicolae Bălcescu" Voluntari Urban 6,35 6,06 4,52
Seminarul Teologic Liceal Brănești Rural 5,21 4,08 0
Școala Gimnazială nr.1 Mogoșoaia Rural 4,72 4,16 4,51
Școala Gimnazială nr.1 Tunari Rural 4,33 5,05 8,30
Şcoala Gimnazială "Prof. Ion Vişoiu" Chitila Urban 4,07 1,36 0,71
Școala Gimnazială nr. 1 Pantelimon Urban 3,99 5,59 4,23
Școala Gimnazială nr. 3 Bălăceanca Rural 3,47 0 1,51
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean, 2013
141
Anexa 14 Lista din 2012 cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile cărora li s-au
alocat subvenţii de la bugetul de stat
<prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protecției Sociale, in anul 2011, in conformitate cu prevederile
legii 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care
înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială (M.O. 376 / 05.06.2012)>
Denumirea asociaţiei/fundaţiei Subvenția primită

Fundaţia Motivation România 96.000
Fundaţia The Door România 46.200
Organizaţia Suedeză pentru Ajutor
93.809
Umanitar
Sursa: Ministerului Muncii, Familiei si Protecției Sociale, 2013
Anexa 15 Nivelurile de serviciu pe reţeaua de drumuri
Elemente Nivelul de serviciu

caracteristice A B C D E F
Condiții asigurate Flux liber Flux stabil Flux stabil Flux apropiat de Flux instabil Flux
scurgerii fluxului de instabilitate forțat
trafic
Debite de serviciu Mici Medii Mari Mari cu fluctuații Capacitatea Sub
(veh. Etalon/oră) considerabile 1800 2800 capacita
te
Viteze Mari Mari, dar pe Medii cu multe Viteze medii cu Scăzute Foarte
corespunzătoare anumite sectoare restricții fluctuații mari scăzute
debitelor maxime cu restricții datorate
de serviciu datorate circulației circulației
Libertate de Completă Aproape deplină Parțial limitată Mică, limitată de Aproape Nulă
manevră a de circulație circulație nulă
conducătorilor auto
Confortul deplasării Foarte bun Bun Mediu Suficient Insuficient Congesti
e trafic
Sursa: CNADR, 2013
142
Anexa 16 Cerere și prelevare de apă pe surse și utilizări în anul 2011
S.G.A. Ilfov-București spațiu hidrografic /felul

Total Populaţie Industrie Agricultură
sursei – jud. ILFOV (incl. GR,DB)
B.H. ARGEŞ:
Cerere de apă(mii mc ) 15.570 7.651 7.334 584
Subteran
Prelevări de apă( mii mc) 15.764 7.402 7.739 623
Cerere de apă(mii mc ) 401.672 2.28.816 162.334 10.522
Suprafață
Prelevări de apă( mii mc) 286.117 145.031 127.866 13.219
Cerere de apă(mii mc ) 417.242 236.467 169.668 11.107
Total
B.H. IALOMIŢA: (incl. Mostiștea)
Cerere de apă(mii mc ) 2.974 1.079 327 1.569
Subteran
Prelevări de apă( mii mc) 2.745 849 426 1.470
Cerere de apă(mii mc ) 7.292 0 0 7.292
Suprafață
Cerere de apă(mii mc ) 10.266 1.079 327 8.861
Total
Cerere de apă(mii mc ) 427.508 237.546 169.995 19.967
TOTAL
JUD.ILFOV
Index de exploatare (%) 11,9 5,77 5,12 1,02
Anexa 17 Lacuri de acumulare cu folosinţă piscicolă în judeţul Ilfov
Nr. Cursul de Apă Denumire acumulare Volum total Administrator / Comuna

3
crt. (mil. m ) Deținător
1 Valea Sticlăriei Bălteni RAAPPS Periș
2 Scroviștea (Bălteni I) 0,72 Periș
3 Balta Mânăstirii 0,75 Ciolpani
(Țigănești)
4 Pisc (Ciolpani) Ciolpani
5 Crețoiu Periș
6 Valea Snagov Periș 2 0,13 Pers. Fizică – Șoricică Periș
7 Periș 1 0,38 Ion Periș
8 Podișor 1 0,16 S.C. Cătălina 93 Impex Periș
9 Podișor 2 0,66 S.R.L. Periș
10 Tâncăbești 1 1,37 S.C. Mufi S.R.L. Snagov
11 Tâncăbești 2 0,83 Snagov
12 Valea Gruiu Balta Neagră 0,31 ANAR Nuci
13 Valea Vlăsia Vlăsia 1 0,18 S.C. Helios Medical Balotești
14 Vlăsia 2 0,15 Impex Snagov
143
3
15 Valea Ostratu - Oracu 0,05 S.C. Anna Com Rom Corbeanca
16 Cociovaliștea Corbeanca 1 0,27 S.C. Nelu Com S.R.L. Corbeanca
17 Corbeanca 2 0,20 S.C. Anna Com Rom Corbeanca
18 Petrești 1 0,39 I.C.D.B. Balotești Corbeanca
19 Petrești 2 0,21 Balotești
20 Petrești 3 0,16 Balotești
21 Petrești 4 0,02 S.C. Exacta S.R.L. Balotești
22 Preoțești 0,19 Balotești
23 Balotești 1 0,09 S.C. Anna Com Rom Balotești
24 Balotești 2 0,33 Balotești
25 Căciulați 1 1,03 S.C. Simorom Trading Moara Vlăsiei
S.R.L.
26 Căciulați 2 0,14 S.C. Anna Com Rom Moara Vlăsiei
27 Moara Vlăsiei 1 0,04 S.C. Aderom S.R.L. Moara Vlăsiei
28 Moara Vlăsiei 2 0,28 S.C. Vicmar Com Moara Vlăsiei
Impex
29 Valea Mostiștea Gagu I 0,05 S.C. Alexcomtex S.R.L. Dascălu
30 Gagu II 0,06 S.C. Piscicola IF Dascălu
31 Creața I 0,24 Dascălu
32 Creața II 0,24 S.C. Colonelu S.R.L. Dascălu
33 Creața III 0,10 Dascălu
34 Petrăchioaia 0,08 A.V.P.S. Unirea Petrăchioaia
35 Surlari 1 0,04 Petrăchioaia
36 Surlari 2 0,06 S.C. Alexcomtex S.R.L. Petrăchioaia
37 Surlari 3+4 0,08 A.V.P.S. Unirea Petrăchioaia
38 Măineasca 1 0,10 Petrăchioaia
39 Măineasca 2 0,13 Petrăchioaia
40 Valea Pasărea Crețuleasca 0,30 S.C. Andreioti Com Ștefăneștii de
Impex S.R.L. Jos
41 Ștefănești 18,00 S.C. Căprioara 93 Com Ștefăneștii de
Jos
42 Boltașu 0,50 S.C. Mayer Import Ștefăneștii de
Export S.R.L. Jos
43 Afumați I 0,10 S.C. Zarian Impex Afumați
44 Afumați II 0,10 S.R.L. Afumați
45 Afumați III 0,15 A.G.V.P.S. România Afumați
46 Afumați IV 0,10 Afumați
47 Afumați V 0,22 S.C. Manor Center Afumați
S.R.L.
48 Moara Domnească 0,28 INST AGR. BUC Găneasa
49 Găneasa 1 0,13 S.C. Intim Special Găneasa
50 Găneasa 2 0,13 Expres Găneasa
51 Găneasa 3 0,06 Găneasa
52 Găneasa 0,08 Cons. Local Găneasa Găneasa
53 Cozieni 0,28 S.C. ROLA S.R.L. Găneasa
54 Pustnicul 0,40 S.C. Alin Ambient Brănești
55 Brănești 1 0,09 A.V.P.S. Unirea Brănești
144
3
56 Brănești 2 0,10 Brănești
57 Brănești 3 0,28 S.C. Gabi Mulinex Brănești
58 Brănești 4 0,18 S.C. DAVALY S.R.L. Brănești
59 Lic. Silv. Brănești 0,01 Cons. Local Brănești Brănești
60 Lic. Agr. Brănești 0,12 Brănești
61 Vadul Anei 0,57 S.C. ELECON S.R.L. Brănești
62 Valea Șindrilița Drum Nou I 0,03 Primăria Afumați Afumați
63 Drum Nou II 0,13 Afumați
64 Drum Nou III 0,10 Afumați
65 Găneasa IV 0,08 Primăria Găneasa Găneasa
66 Șindrilița I 0,12 A.G.V.P.S. România Găneasa
67 Șindrilița IA 0,02 Găneasa
68 Șindrilița II 0,15 Găneasa
69 Piteasca 1B 0,03 Niculae Stelian Găneasa
70 Piteasca 1A 0,02 Găneasa
71 Piteasca 1 0,09 Găneasa
72 Piteasca 2 0,14 Piscicola IF (Nicu Găneasa
Stelian)
73 Piteasca 3 0,18 Vizitiu Dănuț Găneasa
74 Valea Saulei Roșia 1 0,03 Becali George Voluntari
75 Roșia 2 0,08 S.C. Egreta Prod Com Voluntari
76 Roșia 3 0,12 S.R.L. Voluntari
77 Valea Câlnău Bălăceanca 1,11 A.V.P.S. Șoimul Glina
78 Valea Mamina Vadul lui Moș 0,03 A.N.A.R. Berceni
79 Berceni I 0,08 Berceni
80 La Gropi 0,09 Berceni
81 Berceni II 0,12 Berceni
Sursa: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Codrii Vlăsiei” al Județului
Ilfov. Planul Județean de Analiză și Acoperire a Riscurilor. Ediția 2013. – pag. 14
Anexa 18 Cantităţi de poluanţi evacuate pe activităţi economice(tone/an) -

2011
Azot Fosfor H2S + Subst.

Activitate Cloruri Materii in Reziduu
NH4 total CBO5 CCO-CR total Sulfuri Extrac-
economică (Cl) suspensie filtrabil
(N) (P) (S2) tibile
Administrație
- 0 0 0 - 0 0 0 2 0
publică
Alte activități 0,3 2 1 5 0,38 0 0 2 29 1
145
Azot Fosfor H2S + Subst.
Activitate Cloruri Materii in Reziduu
NH4 total CBO5 CCO-CR total Sulfuri Extrac-
economică (Cl) suspensie filtrabil
(N) (P) (S2) tibile
Captare şi
prelucrare apă pt. 11.353 12.335 41.881 119.413 28.131 1.946 1.059 9.107.060 2.801 7.805
alimentare
Cercetare -
- 2 2 7 - 0 0 2 43 1
dezvoltare
Construcții - 2 3 9 - 0 0 2 33 1
Energie electrică
- 0 - 0 0,32 0 - 0 2 0
şi termică
Industrie
- 2 6 17 6,07 0 0 6 227 2
alimentară
Învățământ şi
- 1 2 7 - 0 0 4 27 1
sănătate
Irigații - 26 25 80 - 3 3 52 598 12
Prelucrări chimice 2 3 4 12 7,68 0 0 4 69 1
Transporturi - 2 2 6 - 0 - 2 80 3
Total 11.356 12.374 41.925 119.554 28.145 1.950 1.063 9.107.136 3.912 7.826
Anexa 19 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov (anii 2010,

2011)
Nr. Populație (nr. IGDMS, cf. PRGD IGDMS realizat (kg/loc/zi)

Consiliul local
Crt. Loc.) (kg/loc/zi) 2010 2011
1 Buftea 21.102 0,9 0,840 0,977
2 Otopeni 11.000 0,9 0,702 2,459
3 Voluntari 33.050 0,9 0,526 1,691
4 Pantelimon 19.384 0,9 0,863 0.961
5 Chitila 12.786 0,9 0,893 0,428
6 Măgurele 8.343 0,9 0,406 0,728
7 Bragadiru 9.377 0,9 0,575 0,857
146
Consiliul local
8 Popești-Leordeni 16.068 0,9 1,304 1,083
9 Snagov 6.247 0,4 0,240 nu a furnizat date
10 Ciolpani 4.375 0,4 0,075 nu a furnizat date
11 Nuci 2.832 0,4 0,8 0,705
12 Grădiștea 2.873 0,4 1,09 1,096
13 Dascălu 2.515 0,4 1,32 1,216
14 Tunari 4.086 0,4 0,856 0,837
15 Ștefăneștii de Jos 4.936 0,4 1,42 1,64
16 Găneasa 4.504 0,4 0,045 0,389
17 Afumați 6.701 0,4 0,471 0,832
18 Brănești 8.355 0,4 1,06 1,121
19 Cernica 9.904 0,4 1,365 1,003
20 Jilava 9.253 0,4 1,178 1,112
21 Vidra 8.067 0,4 1,163 1,198
22 1 Decembrie 6.591 0,4 1,960 1,276
23 Copăceni 3.028 0,4 0,296 0,671
24 Dărăşti de Ilfov 2.622 0,4 0,829 0,845
25 Cornetu 4.937 0,4 1,534 1,428
26 Dragomirești Vale 4.321 0,4 0,745 0,536
27 Chiajna 8.749 0,4 0,735 0,901
28 Mogoșoaia 5.858 0,4 1,571 nu a furnizat date
29 Corbeanca 4.302 0,4 1,565 2,064
30 Balotești 6.690 0,4 1,810 1,679
31 Gruiu 6.666 0,4 0,736 0,994
32 Berceni 3.846 0,4 0,157 0,415
33 Glina 6.935 0,4 1,593 1,348
34 Domnești 6.188 0,4 1,051 1,219
35 Dobroești 6.850 0,4 0,165 0,852
36 Petrăchioaia 2.752 0,4 1,169 0,996
37 Periș 6.994 0,4 0,815 0,733
38 Clinceni 4.736 0,4 0,541 0,580
39 Moara Vlăsiei 5.865 0,4 0,917 1,076
40 Ciorogârla 5.038 0,4 0,961 1,038
147
Anexa 20 Cantităţi generate anual (2011) de DMS comparativ cu cantităţile
planificate
DMS generat (tone) DMS (2011)

Nr. Populație Diferență
Consiliul local planificat cf.
Crt. (nr. Loc.) 2010 2011 (tone)
PRGD (tone)
1 Voluntari 33.050 6.345 20.399 10.857 9.542
2 Otopeni 11.000 2.819 9.873 3.614 6.259
3 Buftea 21.102 6.470 7.525 6.932 593
4 Pantelimon 19.384 6.106 6.799 6.368 432
5 Popești-Leordeni 16.068 7.648 6.352 5.278 1.073
6 Balotești 6.690 4.420 4.100 977 3.123
7 Jilava 9.253 3.979 3.756 1.351 2.405
8 Cernica 9.904 4.934 3.626 1.446 2.180
9 Vidra 8.067 3.424 3.527 1.178 2.350
10 Brănești 8.355 3.233 3.419 1.220 2.199
11 Glina 6.935 4.032 3.412 1.013 2.400
12 Corbeanca 4.302 2.457 3.241 628 2.613
13 1 Decembrie 6.591 4.715 3.070 962 2.107
14 Ștefăneștii de Jos 4.936 2.558 2.955 721 2.234
15 Bragadiru 9.377 1.968 2.933 3.080 -147
16 Chiajna 8.749 2.347 2.877 1.277 1.600
17 Domnești 6.188 2.374 2.753 903 1.850
18 Cornetu 4.937 2.764 2.573 721 1.852
19 Gruiu 6.666 1.791 2.418 973 1.445
20 Moara Vlăsiei 5.865 1.963 2.303 856 1.447
21 Măgurele 8.343 1.236 2.217 2.741 -524
22 Dobroești 6.850 413 2.130 1.000 1.130
23 Afumați 6.701 1.152 2.035 978 1.057
24 Chitila 12.786 4.168 1.997 4.200 -2.203
25 Ciorogârla 5.038 1.767 1.909 736 1.173
26 Periș 6.994 2.081 1.871 1.021 850
27 Tunari 4.086 1.277 1.248 597 652
28 Grădiștea 2.873 1.143 1.149 419 730
29 Dascălu 2.515 1.212 1.116 367 749
148
DMS generat (tone) DMS (2011)
Nr. Populație Diferență
Consiliul local planificat cf.
Crt. (nr. Loc.) 2010 2011 (tone)
PRGD (tone)
30 Clinceni 4.736 935 1.003 691 311
31 Petrăchioaia 2.752 1.174 1.000 402 599
32 Dragomirești Vale 4.321 1.175 845 631 214
33 Dărăşti de Ilfov 2.622 793 809 383 426
34 Copăceni 3.028 327 742 442 300
35 Nuci 2.832 827 729 413 315
36 Găneasa 4.504 74 640 658 -18
37 Berceni 3.846 220 583 562 21
38 Snagov 6.247 547 912 -365
39 Ciolpani 4.375 120 639 -519
40 Mogoșoaia 5.858 3.359 855 -855
TOTAL 100.347 119.934 69.002 51.600
Sursa: Raportul privind Starea Mediului în România – Județul Ilfov, 2011 (prelucrare date)
149
Anexa 21 Indicele de generare DMS realizat în judeţul Ilfov în anii 2010,
2011
Consiliul local
1 Buftea 21.102 0,9 0,840 0,977
2 Otopeni 11.000 0,9 0,702 2,459
3 Voluntari 33.050 0,9 0,526 1,691
4 Pantelimon 19.384 0,9 0,863 0.961
5 Chitila 12.786 0,9 0,893 0,428
6 Măgurele 8.343 0,9 0,406 0,728
7 Bragadiru 9.377 0,9 0,575 0,857
8 Popești-Leordeni 16.068 0,9 1,304 1,083
9 Snagov 6.247 0,4 0,240 nu a furnizat date
10 Ciolpani 4.375 0,4 0,075 nu a furnizat date
11 Nuci 2.832 0,4 0,8 0,705
12 Grădiștea 2.873 0,4 1,09 1,096
13 Dascălu 2.515 0,4 1,32 1,216
14 Tunari 4.086 0,4 0,856 0,837
15 Ștefăneștii de Jos 4.936 0,4 1,42 1,64
16 Găneasa 4.504 0,4 0,045 0,389
17 Afumați 6.701 0,4 0,471 0,832
18 Brănești 8.355 0,4 1,06 1,121
19 Cernica 9.904 0,4 1,365 1,003
20 Jilava 9.253 0,4 1,178 1,112
21 Vidra 8.067 0,4 1,163 1,198
22 1 Decembrie 6.591 0,4 1,960 1,276
23 Copăceni 3.028 0,4 0,296 0,671
24 Dărăşti de Ilfov 2.622 0,4 0,829 0,845
25 Cornetu 4.937 0,4 1,534 1,428
26 Dragomirești Vale 4.321 0,4 0,745 0,536
27 Chiajna 8.749 0,4 0,735 0,901
28 Mogoșoaia 5.858 0,4 1,571 nu a furnizat date
29 Corbeanca 4.302 0,4 1,565 2,064
30 Balotești 6.690 0,4 1,810 1,679
31 Gruiu 6.666 0,4 0,736 0,994
32 Berceni 3.846 0,4 0,157 0,415
33 Glina 6.935 0,4 1,593 1,348
34 Domnești 6.188 0,4 1,051 1,219
35 Dobroești 6.850 0,4 0,165 0,852
36 Petrăchioaia 2.752 0,4 1,169 0,996
37 Periș 6.994 0,4 0,815 0,733
38 Clinceni 4.736 0,4 0,541 0,580
39 Moara Vlăsiei 5.865 0,4 0,917 1,076
40 Ciorogârla 5.038 0,4 0,961 1,038
150

Partea A II-a Analiza Diagnostic 21.02.14 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea A II-a Analiza Diagnostic 21.02.14 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA a II-a: Analiza diagnostic

Pe parcursul perioadei de elaborare au avut locșapte întâlniri de consultare ilustrate în calendarul

Nr Data Tematica întâlnirii

Întâlnirile de consultare, vizitele și observațiile pe teren au îmbogățit analiza situației existente cu

Pe parcursul perioadei de elaborare a strategiei a fost utilizată adresa specială

Consiliul Județean Ilfov mulțumește tuturor organizațiilor și persoanelor care au contribuit la

1.1 Așezare, suprafață

1.2 Structura demografică

1.3 Unități administrativ-teritoriale

Figura 1 Evoluția administrativă a județului Ilfov

1.5 Resursele naturale

2.1 Dezvoltare urbană

Distribuția populației pe 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Relația dintre județul Ilfov și capitală urmează dinamica

Creștere număr de Creştere

Ca tendință generală, localitățile aflate în imediata proximitate a Bucureștiului, indiferent de mediul

Analizând rezultatele statistice, apare clar faptul că jude

Tabel 5 Extinderea suprafeței intravilane în județul Ilfov, principalele localități - ha

Diferență % Ponderea suprafeței

Sursa: Imagini Google Earth, prelucrarea consultantului.

Tabel 6 Dinamica suprafețelor spatiilor verzi a municipiilor și orașelor - ha

Localitate 2006 2012 Diferență % fată de 2006

Nume Inițiativă Puncte principale

„Direcții, sensuri și intensități de A fost elaborat drept studiu de fundamentare pentru

Proiectare Urbană al CGMB, a acoperire vizată cuprindea în întregime Judeţul Ilfov,

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Sursa: INS Tempo (2005-2007), INS Statistica teritorială (2008-2010)

• Produse ale industriei chimice și ale industriilor

Sursa date: INS, prelucrare consultant

Sursa date: INS, prelucrare consultant

3.2.1 Producția agricolă vegetală și animală

Sursa: prelucrare date INS, Anuar județean, 2011

Tabel 9 Evoluție domeniul agricultură, silvicultură și pescuit

Cercetare și dezvoltare în sectorul agricol

3.3 Sectorul secundar: industrie și construcții

Subsector în cadrul sectorului de industrie

3.4 Sectorul terțiar: servicii

Legendă Locul I Locul II Locul III

Se remarcă, în schimb, o dezvoltare neconcordantă a spațiilor logistice, fără o planificare urbanistică

3.5 Analiza inter-sectorială – studii de caz

Calculul indicelui de specializare a scos în eviden

Sub-sector Nr de salariați % din Nr salariați din % din Indicele de

În ceea ce privește fabricarea produselor și preparatelor farmaceutice, județul Ilfov se situează pe

Figura 15 Evoluția sectorului farmaceutic (producție și comerț specializat) în perioada 2008-2012

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Tabel 14 Industria cinematografică

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, 2012

Tabel 15 Topul organizațiilor cu activitate în domeniul CDI din județul Ilfov

În funcție de volumul cifrei de afaceri, se distinge o

Ca evoluție în timp , în perioada 2008-2011 se remarcă la nivel na țional o scădere a numărului de

Teritoriu de referință 2008 2009 2010 2011

Figura 17 Structura resurselor de muncă în total populație, județul Ilfov

Sursa: Institutul Național de statistică, 2011 (calculele consultantului)

Sursa: Institutul Național de Statistică, 2013

Se remarcă o pondere mai scăzută a persoanelor ocupate în agricultură ță fa de nivelul național. În

 Infrastructură de CDI dezvoltată, pe  Management defectuos al terenurilor (evidența

 Acces la un bazin de forță de muncă  Neutilizarea la potențial maxim a rețelei de

 Prezența unor proiecte strategice  Dependența de sprijinul și angajamentul

 Interes investițional internațional (ex.  Lipsa finanțărilor, pe perioada următoare de

4.1 Atracții turistice/de agrement

• Situl Natura 2000 Scroviștea

• Situl Natura 2000 Lacul și pădurea Cernica