UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURA

MASTER CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

STUDENT: Burducea Alexandra

BUCUREŞTI
2019
 Judetul Prahova

Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia din România. Este al treilea cel
mai populat județ din România, după București (oraș aflat în vecinătatea sa) și județul Iași, deși
este doar al 33-lea din țară ca suprafață. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate județe
ale țării, cu două municipii și alte 12 orașe. Prinicipalul centru urban este municipiul Ploiești,
reședința județului, oraș cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se extrage în
zonele deluroase ale județului, în preajma orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.

Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-
vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.

In judetul Prahova la data de 1 Iulie 2018 s-a inregistrat o populatie de 795 931 de locuitori.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova, a declarat că, în ceea ce priveşte

clasamentul judeţelor la nivel naţional în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB) în 2018, Prahova
ocupă locul patru (cu 9 miliarde de euro), după Bucureşti, Constanţa şi Cluj.

In judetul Prahova Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, respectiv 12.470 de euro/capita.

In Prahova sunt inregistrate 23.304 firme – reprezentând 5,4% din totalul societăţilor
existente la nivel naţional – dintre care 1.762 cu capital străin, din 82 de ţări. În ceea ce priveşte
numărul de salariaţi, în luna octombrie erau 178.877 – reprezentând 3,7% din numărul
salariaţilor înregistraţi la nivel naţional – dintre care 140.565 de salariaţi în societăţile
comerciale.

Principalele domenii de activitate :

-industria (38%) rămâne pe primul loc

-comerţul (32,36%),

-serviciile (13,72%),

-construcţiile (4,54%),

-agricultura (2,17%),

-turismul (1,13%)

- cercetare-dezvoltare – înaltă tehnologie (0,42%).

 La capitolul comerţ internaţional cu bunuri, s-a menţionat că principalii parteneri ai
judeţului Prahova pentru activitatea de export au fost: Italia (19%), Germania (12,4%), Franţa
(6,9%), Marea Britanie (6,2%),Republica Moldova (4,7%), principalele grupe de produse
exportate de firmele prahovene fiind: maşini, aparate, echipamente electrice, produse alimentare,
băuturi, tutun etc.

Principalii parteneri ai judeţului Prahova pentru activitatea de import au fost: Germania

(23%), Federaţia Rusă (14,2%), Italia (8,3%), Kazahstan (6,6%), Polonia (5,7%), principalele
grupe de produse importate de firmele prahovene fiind: produse minerale, maşini, aparate,
echipamente electrice, produse alimentare, băuturi, tutun.

Turism

Structurile de primire turistică deschise în județul Prahova, în luna decembrie 2018, au pus la
dispoziția turiştilor o capacitate de cazare de 12.190 locuri.
În numărul total de structuri de primire turistică deschise în luna decembrie 2018 (311 unități),
pensiunile turistice urbane au deținut cea mai mare pondere, respectiv 37,3%, urmate de hoteluri
(26,0%), vile turistice (13,5%), pensiuni agroturistice (11,9%).

Forta de munca

Efectivul salariaților din județul Prahova, la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de
182.809 persoane, în creştere cu 4.593 persoane față de luna decembrie 2017.

Numarul mediu al salariatilor pe forme de proprietate in judetul Prahova in anul 2016:

-Proprietate privata 127 111

-Proprietate publica 38 230

Numarul mediu al salariatilor este de 165 341.

Numărul şomerilor înregistrați la Agenția Județeană de Ocuparea Forței de Muncă Prahova la

sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 7.727 persoane, din care 3826 femei (49,5%).

Rata şomajului la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 2,6%, în scădere cu 0,5 punct
e procentuale față de luna decembrie 2017.

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă – 8.991

 Judetul Prahova

1. Populatia regiunii

In judetul Prahova la data de 1 Iulie 2018 s-a inregistrat o populatie de 795 931 de locuitori.

2. Analiza fortei de munca

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR PE SEXE

Masculin Feminin
Total 165 341 84 607 80 734

NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAŢILOR, PE ACTIVITĂŢI ALE

ECONOMIEI NAŢIONALE

Sectoare de activitate 2012 2013 2014 2015 2016

A.agricultură, silvicultură și 3097 2957 3116 3200 3521

pescuit

Industrie 59338 59071 59686 62276 60846

B. industria extractivă 4625 4637 4695 4254 3934

C. industria prelucrătoare 48302 48060 48794 51768 51126

D. producția și furnizarea 2181 2119 2089 2137 2065

de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și
aer condiționat
E. distribuția apei; 4230 4255 4108 4117 3721
salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de
decontaminare
F. construcții 10683 11603 10499 9986 9473
G. comerț cu ridicata și cu 24133 25262 24644 24873 26109
amanuntul; repararea
autovehiculelor și
motocicletelor
H. transport și depozitare 9257 9282 9401 9678 10172
I. hoteluri și restaurante 3932 3726 3763 4170 3998
J. informații și comunicații 2478 2760 2700 2607 2468
 K. intermedieri financiare și 1786 1675 1795 1655 1806
asigurări
L. tranzacții imobiliare 1147 1028 1029 1068 1238
M. activități profesionale, 5926 5708 6237 5873 5525
știintifice și tehnice
N. activități de servicii 7430 7768 8192 8847 9481
administrative și activități
de servicii
O. administrație publică și 5698 5758 6035 5991 5596
apărare; asigurări sociale
din sistemul public
P. învățământ 10222 10443 11080 10499 10411
Q. sănătate și asistență 10982 11101 10907 11310 11576
socială
R. activități de spectacole, 1941 2150 2232 2279 1130
culturale și recreative
S. alte activități de servicii 1055 1132 1015 1130 1118

3. Profilul economic al Județului Prahova

-Industrie

-Agricultură și industrie alimentară

-Construcții

-Turism

-Comerț

-Servicii

-Sistemul bancar

4. Industrie

Județul Prahova are, prin tradiție, o vocație economică industrială. Ponderea industriei
din punctul de vedere al cifrei de afaceri în totalul activității economice este de cca. 50%, iar în
cadrul activităților industriale, principalele ponderi le dețin industria extractivă, de prelucrare a
țițeiului şi cocsificare a cărbunelui, industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului și industria de
maşini şi echipamente. La producția industrială a României, Prahova contribuie într-o măsură
importantă prin următoarele domenii: extracția petrolului, gazelor naturale, cărbunelui,
construcția de utilaje pentru exploatări geologice, foraj şi exploatarea puturilor de petrol,
petrochimie, producție cabluri de oțel, anvelope, mase plastice, echipamente hidraulice, pompe,
macarale, produse chimice şi petrochimice, mobilă, materiale de construcții, țesături, confecții
textile, vinuri, băuturi spirtoase și răcoritoare, legume şi fructe conservate, produse lactate şi de
carmangerie.

5. Agricultura și industria alimentară

Județul Prahova are o suprafață Agricolă de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din
suprafața agricolă a țării. Suprafața agricolă a județului este distribuită astfel: 53% – suprafață
arabilă, 26% pășuni, 13% fânețe, 5% livezi și 3% podgorii de vită de vie.

Industria alimentară și de băuturi este excelent reprezentată în ansamblul economiei

prahovene, producând produse de panificație, preparate din carne, produse lactate, conserve din
legume și fructe, băuturi spirtoase, sucuri naturale și băuturi carbogazoase, vinuri. Vinurile
produse în Județul Prahova sunt de o calitate superioară, renumite fiind îndeosebi vinurile roșii,
care au făcut ca județul Prahova să fie cunoscut că „patria vinurilor roșii”.

6. Construcții

Domeniul construcțiilor și al materialelor de construcții s-a dezvoltat în județul Prahova,

înregistrând o pondere semnificativă din punct de vedere al cifrei de afaceri în ansamblul
economiei.

7. Turism

Pentru economia județului Prahova, activitatea turistică reprezintă un sector important, al

cărui potențial în continuă dezvoltare se alimentează din bogăția și diversitatea elementelor și
resurselor naturale, precum și a celor de natură antropică.

8. Comerțul

Activitatea de comerț este cea mai însemnată din punct de vedere al numărului de firme
care desfășoară o activitate economică, înregistrate în județul Prahova. Datorită poziției
geografice de care beneficiază județul Prahova și în special Municipiul Ploiești, comerțul a
cunoscut o dezvoltare spectaculoasă.

9. Servicii

Activitățile de transport, depozitare și activitățile anexe transporturilor dețin ponderea cea

mai însemnată în totalul cifrei de afaceri realizate de firmele prahovene ce desfășoară afaceri în
domeniul serviciilor, urmate de serviciile profesionale, administrative și de suport, acestea fiind
domeniile cu ponderea cea mai însemnată și în ceea ce privește profitul obținut în domeniul
serviciilor.
 10. Industria Petrolieră

Ca ramură de bază a industriei prahovene, prelucrarea petrolului (benzină, motorină, ţiţei

etc.) este o activitate cu tradiţie, prima distilerie de petrol din lume fiind înfiinţată în anul 1856,
la Ploieşti.

Printre companiile importante care funcţionează în acest domeniu se numără: S.C.

PETROBRAZI S.A., S.C. PETROM OMV care este cel mai mare producător – distribuitor în
domeniu din Romania, S.C. ROMPETROL VEGA S.A. PLOIESTI şi STEAUA ROMANA S.A.
Campina.

Peste 50% dintre produsele petroliere obţinute la nivel naţional sunt procesate în judeţul
Prahova (benzină, motorină, ţiţei, gaz lichid). Pentru ţiţei şi petrol procentajul este de 83,5
respectiv 91,2%.
 Strategia resurselor umane
Prin strategiile de personal se definesc intentiile organizatiei in ceea ce priveste directiile
de dezvoltare a resurselor umane, precum si necesitatile sau cerintele ce trebuie satisfacute in
acest domeniu, pentru a se facilita atingerea obiectivelor organizationale. strategiile din domeniu
resurselor umane trebuie sa porneasca atat de la obiectivele organizationale cat si de la continutul
managementului resurselor umane.
Directiile in care pot fi dezvoltate strategii de personal, sunt:
- asigurarea si selectia personalului
- pregatirea si dezvoltarea angajatilor
- evaluarea performantelor
- recompensarea angajatilor
- relatiile cu angajatii

In fundamentarea strategiilor de resurse umane se recomanda sa se tina seama si de

ciclulul de viata al organizatiei.
Strategia de resurse umane a organizatiei pe termen scurt cuprinde in special urmatoarele
elemente:
- Atragerea de personal din exterior;
- Planificarea pe temen scurt a necesarului de personal;
- Dezvoltarea moderata a personalului.
Strategia pe termen mediu si lung cuprinde urmatoarele:
- Dezvoltarea accentuata a personalului;
- Planificarea pe termen lung a personalului;
- Promovarea interna a personalului.
Obiectivele strategiilor de resurse umane vizeaza urmatoarele aspecte:
- satisfacerea necesarului de resurse umane;
- mentinerea remuneratiilor la un nivel suficient de ridicat incat sa se poata pastra si motiva
corespunzator angajatii;
- realizarea unor relatii armonioase intre manageri si angajati;
- asigurarea conditiilor necesare pentru perfectionarea fortei de munca;
- buna functionare a sistemelor de comunicare in cadrul organizatiei;
 Planul strategic al organizaţiei trebuie să identifice factorii de care depinde succesul
organizaţiei, iar planificarea resurselor umane contribuie, în mod semnificativ, la procesul de
management strategic, prin asigurarea forţei de muncă necesară în vederea obţinerii rezultatelor
propuse.

Principalele caracteristici ale strategiilor:

– au un puternic caracter antreprenorial (vizează direcţiile de dezvoltare);
– trebuie să menţină organizaţia activă în cazul schimbării condiţiilor de mediu;
– permite ca acţiunile să fie întreprinse la un moment dat, care se doreşte a fi cel
oportun;
– în condiţii de criză acestea trebuie reformulate şi radical schimbate.

Strategii organizaţionale şi strategii corespondente în managementul resurselor umane

Strategii corespondente în managementul

Strategii organizaţionale
resurselor umane
- strategiile de creştere; - strategii de recrutare şi de selecţie a
personalului;
- strategii de motivare;
- elaborarea şi aplicarea unor politici adecvate
de salarizare şi recompensare a personalului;
- strategii ale stabilităţii (pe termen scurt sau - strategii de menţinere a angajaţilor în
pe termen lung) ; limitele impuse de strategia firmei;
- strategii de descreştere (strategia reducerii - strategii de redimensionare a personalului
parţiale a volumului de activitate, strategia prin diferite tehnici: reducerea salariului şi
lichidării, strategia captivităţii etc.) menţinerea supraponderată a personalului;
- recurgerea la şomajul tehnic şi la trimiterea
în concedii fără salar;
- strategii combinate. - adoptarea unor structuri flexibile care să
permită adaptarea din mers a structurii
organizaţionale;
 Strategia în domeniul resurselor umane se referă la toate componentele activităţilor
acestora: planurile organizaţiei vis-a-vis de angajarea şi recrutarea forţei de muncă,
pregătirea, dezvoltarea şi conducerea organizaţiei, sistemul de motivare şi de recompense,
relaţiile dintre angajaţi etc.

Între planificarea strategică şi cea operaţională există o serie de diferenţe. Strategia

organizaţională concepe căi prin care poate fi înfăptuită misiunea întreprinderii, stabilind
o ierarhie de obiective la diferite niveluri. La nivel operaţional, se alcătuiesc planuri asupra
modalităţilor de realizare a obiectivelor strategice – cine trebuie să efectueze fiecare
acţiune, ce se va realiza în perioada operaţională următoare - pentru ca strategia să avanseze
rapid şi eficient.
Procesul planificării poate fi detaliat în următoarele etape:
1. Determinarea impactului obiectivelor organizaţiei asupra fiecărui departament
(în ceea ce priveşte resursele umane);
2. Identificarea aptitudinilor, experienţei şi numărului de angajaţi necesari pentru
atingerea obiectivelor la nivel de organizaţie şi departamente;
3. Determinarea necesarului net de resurse umane, după ce au fost evaluate cele
existente în organizaţie;
4. Elaborarea unor planuri de acţiune pentru asigurarea necesarului anticipat de
resurse umane.
 Obiective strategice de dezvoltare in orașul Ploiești

Poziționarea Ploieștiului în competiția regionalã solicitã o nouã cunoaștere în organizarea

oportunitãților de investiții, o nouã cunoaștere în capacitarea interesului comunitãții, o nouã
cunoaștere în formarea și motivarea forței de muncã locale și o nouã cunoaștere în promovarea
valorilor culturale locale.
Obiectivele strategice acoperã atât aspectele competitivitãții orașului “Ploiești un oraș al
investitorilor și al oportunitãților de afaceri” cât și aspectele accesibilitãții serviciilor “Ploiești un
oraș al locuitorilor, furnizând servicii publice de calitate, la prețuri accesibile”

Ploieștiul este capabil sã atragã firme și investitori, sã creascã accesibilitatea/mobilitatea și

sã ofere un cadru de parteneriat pentru administrație, mediul de afaceri și cel universitar.
Obiectiv strategic 1: Ploiești, un oraș competitiv: Valorificarea oportunitãților de dezvoltare a
cercetãrii, infrastructurii urbane și tehnologiei.

Ploieștiul este capabil sã ridice standardul de calitate a vieții, sã menținã un echilibru între
calitate-preț pentru serviciile și utilitãțile publice, reducînd disparitãțile dintre cetãțeni și dintre
cartierele municipiului.
Obiectiv strategic 2: Ploiești un oraș accesibil: Asigurarea accesului tuturor cetãțenilor la
serviciile orașului.

Planul integrat de acțiune necesar implementãrii obiectivelor de dezvoltare vizeazã inițiative

în schimbarea imaginii orașului, în întãrirea vocii orașului în piața regionalã de investiții și în
personalizarea sufletul orașului:
Imaginea Orașului:
- De la un oraș petrolier la un oraș tehnologic bazat pe cunoaștere și cercetare!
Domenii cheie de intervenție: Constituirea rețelei de lideri de brand ai economiei locale,
dezvoltarea unei economii locale cu plus valoare, continuarea depoluãrii șantierelor industriale
și a pânzei de apã subteranã.
Vocea Orașului:
- De la dezvoltarea localã la cea regionalã, de la primãria care conduce la primãria care se
consultã!
Domenii cheie de intervenție: Cooperare și parteneriate cu unitãțile administrativ teritoriale din
zona periurbanã și cu cele existente de-a lungul coridorului TEN-IV între București-Brașov,
consolidarea formelor de participare și consultare cu cetãțenii și cu sectorul privat.
Sufletul Orașului:
- De la întreținere la valorificarea patrimoniului cultural și recreativ!
Domenii cheie de intervenție:
Promovarea valorilor autentice din domenii educative, cultural, sportive, constituirea produsului
cultural Ploiești 2025, întãrirea semnificației culturii locale în context național/european.