SIDU

-municipiul Craiova-

Materie: Proiecte de Dezvoltare urbană

Nume student: Cătănescu Ovidiu-Adrian
Specializare/An studiu: DRD, anul 1
 Cuprins
01
Prezentare generală
02
Domeniul economic
03
Domeniul social
Localizare geografică Profil economic Demografie
Organizare administrativă Antreprenoriat Sănătate și servicii sociale
Suprafața Dezvoltare agriculturii și a pop.rurale Educație și Cultură
Cadru natural Infrasctructura de transport/tehnică Forța de muncă/șomaj
Sectorul CDI
Întreprinderi și investiții mari

04 05 06
Mediu Viziune și obiective Direcții de acțiune
Poluarea urbană
Spații verzi SIDU PROIECT URBAN FINALIZAT
Deșeuri
Resurse alternative
01
Prezentare
generală
 Localizare geografică
- este amplasată în partea de sud-vest a țării, în județul Dolj, Regiunea de
Dezvoltare Sud – Vest

- se învecinează:

• în S cu localitățile: Sălcuța, Radovan, Întorsura, Cerăt, Giurgița, Drănic, Rojiște și

Bratovoești;

• în vest cu localitățile Orodel, Verbița, Brabova, Șopot, Cernătești, Scăești și Braloștița;

• în nord cu localitățile Melinești, Farcaș și Țânțăreni (județul Gorj);

• în est cu localitățile Leu, Robănești, Balș (județul Olt), Baldovinești (județul Olt) și
Vulpeni (județul Olt).
 Organizarea administrativă
Suprafața/Cadru natural
Organizarea Suprafața/ Cadru natural
administrativă Populația Municipiul Craiova este
situat la o altitudine cuprinsă
29 de localități, din care: Suprafața totală a Zonei funcționale a între 75 și 116 m. Totodată,
- 1 municipiu (Craiova); Polului de Creștere Urbană Craiova este de localitățile din partea de nord
- - 2 orașe (Filiași și Segarcea); 1.791,24 km2, reprezentând 24,2% din a Zona funcțională a Polului
- - 26 de comune (Almăj, Brădești, Breasta,
suprafața totală înregistrată la nivel județean de Creștere Urbană Craiova
Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Față, sunt situate la o altitudine
Ghercești, Ișalnița, Mischii, Murgași, Populația: 401.801 loc. mai ridicată față de cele din
Pielești, Predești, Șimnicu de Sus, partea sudică, altitudinea
Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, scăzând pe direcția nord-sud.
Coșoveni, Vela, Teasc, Malu Mare,  zona de lunca a Jiului;
Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești,  zona teraselor Jiului;
Podari, Robănești).  zona pantelor de record
02
Domeniul economic
• sectorul economic al județului Dolj care are potențial de specializare inteligentă
este cel al mijloacelor de transport
• sectorul IT&C reprezintă cea mai mare concentrare locală, sugerând calificarea
resursei umane în domenii de specializare inteligentă
• municipiul Craiova este singurul centru urban care poate polariza localitățile
învecinate, având în vedere dimensiunea demografică şi aria de influență extinsă
• din punct de vedere economic, municipiul Craiova este lider în ceea ce privește
numărul de firme active la finele anului 2014, potrivit datelor furnizate de Oficiul
Național pentru Registrul Comerțului
• productivitatea muncii înregistrează o valoare superioară în mediul urban (247,0
mii lei/salariat), comparativ cu cel rural (189,8 mii lei/salariat)
Profilul economic
● Municipiul Craiova reprezintă un pol de creștere, fiind un sistem de creștere economică durabilă
și de dezvoltare a unor rețele policentrice locale, pentru realizarea unui echilibru între mediul
urban și cel rural, în vederea reducerii discrepanțelor teritoriale
● Potrivit Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, sectorul economic al județului
Dolj care are potențial de specializare inteligentă este cel al mijloacelor de transport
● Jumătate din economia județului Dolj este susținută de grupul american Ford. De asemenea, tot
jumătate din valoarea exporturilor realizate din județul Dolj, în anul 2015, sunt reprezentate de
mijloace și materiale de transport, realizate, în genere, în cadrul uzinei Ford
Antreprenoriat
● 81,2% din întreprinderile existente la
nivel județean sunt înregistrate în
Zona Funcțională a Polului de
Creștere Craiova
● 88,3% dintre companiile din Zona
Funcțională urbană au sediul în
municipiul Craiova
● Distribuția în profil sectorial a
firmelor din cadrul Zonei
Funcționale Urbane reliefează, de
asemenea, un dezechilibru structural:
43,5% dintre companii activează în
sectorul Comerț
Dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale

● În cadrul celor 26 comune ale Zonei Funcționale Urbane sunt înregistrați

1.293 agenți economici, adică doar 8,8% din totalul Polului de Creștere
(2014)
● 40,0% din agenții economici se ocupă cu activități comerciale, 15,7%
activează în 15,7% activează în industria prelucrătoare, 6,8% în agricultură,
silvicultură și pescuit
● Cifra de afaceri din mediul rural reprezintă 8,1% din totalul Polului de
Creștere
● Se constată o foarte slabă dezvoltare a sectorului agricol în cadrul Zonei
Funcționale a Polului de Creștere Craiova (3,4% din economia totală a
zonei, respectiv o cifră de afaceri de aproximativ 633,4 milioane lei în anul
2014)
● 42,6% din numărul total de șomeri înregistrați în anul 2014 în cadrul Zonei
Urbane Funcționale proveneau din mediul rural al acesteia
 Infrastructura de transport
și tehnică

• Infrastructura de transport este extrem de importantă pentru dezvoltarea

economică a regiunii Sud Vest Oltenia, a județului Dolj și a Zonei Urbane
a Polului de Creștere Craiova. Existența unei anumite tipuri de
infrastructură și calitatea acesteia au un impact major asupra atragerii de
noi investiții și în dezvoltarea mediului de afaceri existent în zonă
• Cele mai mari dificultăți legate de starea drumurilor județene sunt
sesizabile în vecinătate nordică a Municipiului Craiova
• Unul dintre cele mai încărcate tronsoane este DN 65 în partea estică a
Craiovei
• Lipsa unei centuri pe partea sudică a municipiului Craiova face ca o mare
parte a arterelor interioare să fie congestionate datorită traficului greu
• Starea generală a drumurilor județene este una medie, iar starea celor
comunale și locale este una proastă. Toate categoriile de drumuri necesită
modernizare, iluminare și reabilitarea podurilor
Sectorul cercetării, dezvoltării și inovării
• La nivelul României, în anul 2014, existau 773 unități cu activitate de
cercetaredezvoltare, în scădere cu 33,7% comparativ cu anul 2011

• La nivelul Zonei funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, în special în

municipiul Craiova, își desfășoară activitatea mai multe unități de cercetare:
- Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S. Nicolăescu - Plopșor” Craiova;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică ICMET
Craiova;
- Institutul Național de Cercetări și modernizări energetice – INCD pentru Energie –
ICEMENERG;
- Institutul de cercetare proiectare în domeniul aeronautic CPCA SA din Craiova;
- Institutul de cercetare științifică inginerie tehnologică și proiectare pentru mine de lignit
ICSITPML RA din Craiova;
- Institutul pentru analiza sistemelor INAS SA din Craiova;

Universitatea din Craiova este cel mai important actor din domeniul cercetării la
nivel județean, precum și la nivelul Zonei funcționale a Polului de Creștere
Urbană Craiova
 Întreprinderi și investiții

Primele dintre cele mai mari 25 companii de la nivelul Zonei Funcționale Urbane au realizat,
în anul 2014, peste jumătate din cifra de afaceri a zonei (51,6%), având angajați 19,0% din
totalul numărului de salariați

Industria de automotive (autovehicule și componente auto) s-a dezvoltat, în principal, datorită

prezenței fabricii Ford România S.A., cunoscutul constructor de mașini de origine americană

Industria energetică s-a dezvoltat în jurul Termocentralei Ișalnița, a treia ca mărime din România și a
Termocentralei Craiova II

Comerțul este sectorul economic care concentrează cel mai mare număr de agenți economici de la
nivelul Polului de Creștere Craiova

Industria de echipamente electrice este o altă ramură tradițională a industriei dezvoltate în cadrul
Polului de Creștere Craiova. În cadrul acesteia se realizează motoare, generatoare, transformatoare
electrice și mașini electrice rotative

Industria textilă și a confecțiilor – realizează o cifră de afaceri relativ redusă, ca și

nivel de salarizare din domeniu situându-se mult sub media celorlalte sectoare

Industria alimentară este reprezentată de produse de morărit, panificație și dulciuri

03 Domeniul social
În contextul dezvoltării urbane durabile, componenta demografică și cea economică
indică tendințele și direcțiile de dezvoltare ale unui centru urban precum municipiul
Craiova. În vederea creării unei imagini de ansamblu privind atractivitatea municipiului
Craiova față de localitățile din zona urbană funcțională s-a utilizat modelul gravitațional
utilizat

Conform acestei lucrări, forță gravitațională se referă la faptul că orașele cu masă

economică superioară exercită o mai mare atracţie pentru oameni, bunuri, servicii şi idei

În acest scop s-au dezvoltat două modele gravitaționale: modelul gravitațional al masei
demografice și modelul gravitațional al masei economice.
Acestea iau in considerare volumul populației, respectiv volumul veniturilor agenților
economici și distanța dintre localitatea din zona funcțională și municipiul Craiova
 Demografie
• Populația, sub toate aspectele, reprezintă resursa ce are implicații
asupra tuturor domeniilor de dezvoltare ale unui teritoriu

• Efectivul populației urmează un trend puternic descendent începând

cu anul 2004, Zona funcțională Urbană Craiova cuprinzând peste
jumătate din populația întregului județ și reprezintă centrul
coordonator al Regiunii Sud-Vest Oltenia

• Municipiul Craiova deține cea mai numeroasă populație stabilă

(269.506 persoane), reprezentând aproape 76,0% din totalul
microregiunii din prisma volumului demografic

• Densitatea demografică a Zonei funcționale a Craiovei era, în anul

2014, de 230 locuitori/km2 , cu puternice disparități între municipiul
Craiova și celelalte localități

• Îmbătrânirea demografică are un profund impact asupra tuturor

generațiilor, indicatorul cel mai important ce măsoară acest fapt fiind
– rata de îmbătrânire demografică
Sănătate și servicii publice
• SĂNĂTATE
Speranța de viață la naștere a avut o
evoluție pozitivă în ultimele două
decenii, ajungând la 70,1 ani pentru
bărbați şi 77,5 ani la femei (date din
2011), dar continuă să fie printre cele
mai scăzute din regiune
Județul Dolj dispune de cea mai
extinsă și diversificată rețea de unități
medicale publice și private din
regiunea Sud - Vest, impulsionată de
statutul municipiului Craiova de
centru universitar cu tradiție în
domeniu
• SERVICII PUBLICE
Conform Strategiei de Dezvoltare
Economică și Socială a Județului Dolj
pentru perioada 2014- 2020, în total,
la nivelul județului, există 42 de
centre de servicii sociale pentru copii,
numărul de beneficiari fiind de peste
2.900 pentru serviciile de prevenție şi
de 2.700 pentru cele de recuperare. În
ceea ce privește cele 16 centre de
servicii sociale pentru adulți, acestea
găzduiesc 215 beneficiari în regim
rezidenţial şi alte 15.685 de persoane
cu handicap, dintre care 7.774 sunt
dependente de prestațiile sociale
oferite. De asemenea, peste 1.500 de
persoane cu handicap beneficiază de
servicii gratuite de transport în comun
în municipiul Craiova
Educație și Cultură • EDUCAȚIE
În prezent, în mediul urban al Zonei funcționale urbane
Craiova funcționează 87 de instituții de învățământ
(74,4% din totalul din zonă), iar în mediul rural doar 28
unități educaționale (25,6% din totalul zonei)
Din cele 117 unități de învățământ, 41,9% sunt unități
primare și gimnaziale, 25,6% licee, 23,1% unități din
nivelul preșcolar, 6,8% sunt școli postliceale, iar restul
de 2,6% sunt instituții din învățământul superior
La nivelul Zonei funcționale a Polului de creștere
Craiova predomină oferta specializărilor teoretice
aferente pofilelor real și uman
Oferta din domeniile tehnic și servicii este ceva mai
scăzută și prezintă o varietate mică de opțiuni, unele
precum materiale de construcții, industria lemnului, sau
chimie
Populația școlară a Zonei funcționale a Polului de
creștere Craiova număra, în anul 2014, 87.368 persoane,
adică 67,8% din populația școlară județeană
Municipiul Craiova reprezintă un important centru
universitar al Regiunii SV Oltenia, în anul 2014 fiind
înmatriculați 19.600 studenți
• CULTURĂ
Oltenia dispune de un bogat patrimoniu cultural, ce include
datini, meșteșuguri străvechi sau produse tradiționale de
valoare incontestabilă
În Oltenia se regăsesc tradiții din România incluse în
patrimoniul UNESCO: călușul, un dans ritualic cu rădăcini
păgâne, și ceramica de Horezu
Municipiul Craiova dispune de un imens patrimoniu
arhitectural, care îl plasează pe primele poziții în România
Infrastructura culturală a orașului din anul 2015 este
compusă din numeroase săli de spectacole, de diferite
capacități și adaptate tuturor genurilor
Cea mai mare parte a monumentelor istorice de pe teritoriul
polului de creștere sunt de tip II – monumente de
arhitectură.
De asemenea, 8,1% sunt monumente de arheologie, 7,8%
sunt monumente memoriale și funerare, iar 3,8% sunt
monumente de for public
12,3% dintre monumentele istorice de la nivelul Polului de
Creștere Craiova sunt de interes național, iar 87,7% sunt de
interes local
Forța de muncă / Șomaj

• FORȚA DE MUNCĂ • ȘOMAJ

Forța de muncă este unul dintre cele mai Rata șomajului de la nivelul Zonei
importante resurse ale Zonei funcționale funcționale urbane Craiova din anul
urbane, care contribuie în mod direct la 2014 este de 3,8%, reprezentând mai
dezvoltarea economică a zonei şi la puțin de jumătate din rata șomajului
creșterea calității vieții pentru toți, cu
corespunzătoare județului Dolj (8,5%)
atât mai mult cu cât zona, la fel ca
întreaga țară, trebuie să contracareze
efectele negative ale îmbătrânirii
populaţiei
04 Mediu
Poluare urbană Spații verzi Deșeuri Reusrse
alternative
Zonele critice sub În municipiul Depozitul de deşeuri Partea de sud a Zonei
aspectul poluării Craiova se găsește solide urbane şi funcționale a Polului
atmosferice a Zonei industriale de Creștere Urbană
92,9% din
funcționale a Polului asimilabile, Craiova reprezintă o
de Creștere Urbană suprafața spațiilor MOFLENI, este zonă cu potențial
Craiova sunt situate verzi din mediul singurul depozit eolian ce poate fi
în apropierea unor urban al Zonei construit conform utilizat în mod
artere rutiere intens funcționale a normelor în vigoare, rentabil, viteza medie
circulate, a haldelor Polului de celelalte depozite anuală a vântului
industriale și a Creștere Urbană existente sunt situându-se în jurul a
depozitelor de neconforme, nu deţin 6 m/s
deșeuri Craiova, în orașul instalaţie de colectare
Filiași 5,4%, iar în levigat şi nici
orașul Segarcea, instalaţie de colectare
1,8% gaz de depozit
05 Viziune și obiective SIDU
Strategia de dezvoltare teritorială a României furnizează un model complet de dezvoltare a
teritoriului naţional, în succesiunea: analiză - diagnostic - viziune - scenarii – obiective
strategice – obiective specifice - măsuri naţionale - acțiuni - proiecte prioritare - măsuri
teritoriale integrate, model bazat pe asumarea coeziunii teritoriale

Obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035 stabilite în
cadrul strategiei sunt:

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor
spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive

Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a
reţelelor energetice, de transporturi și broadband

Dezvoltarea unei rețele de localități competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor
urbane funcționale
OBIECTIVE SPECIFICE 



Creșterea Crearea de noi locuri de Creșterea atractivității

competitivității munca, creșterea regionale si dezvoltarea
regionale prin incluziunii sociale si durabila a regiunii prin
îmbunătățirea eficientei reducerea sărăciei îmbunătățirea
energetice, sprijinirea (Prioritatea 5) infrastructurii,
întreprinderilor, valorificarea zonelor
dezvoltarea urbane si a potențialului
infrastructurii si turistic (Prioritățile 3 si
calificarea resurselor 6).
umane (Prioritățile 1,2
si 4)
06 Direcții de acțiune 
Zona Metropolitană Craiova va urmări o dezvoltare care va fructifica avantajele sale competitive și comparative
(amplasarea în regiune, domeniile economice consacrate precum
construcțiile de mașini și agricultura, domeniile economice emergente precum activitățile TIC, resursele locale
precum resursele de muncă și terenurile agricole)

Planul strategic al Zonei Metropolitane Craiova vizează, pentru perioada de implementare 2014- 2023, patru direcții
strategice principale în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice :



1. Zona Metropolitană Craiova – mediu de locuire

2. Zona Metropolitană Craiova – centru economic competitiv

3. Zona Metropolitană Craiova – centru cultural și științific

european

4. Zona Metropolitană Craiova – excelență în agricultură

Proiect finalizat
Denumirea întreagă a proiectului: ”Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona de NV a Polului de
creștere Craiova, în vederea fluidizării traficului în zona Metropolitană Craiova”

Denumirea proiectului vizat: ”Completare rețea ciclabilă între cartierul Brestei și Zona Centrală”

Sectorul proiectului: infrastructura rutieră – reabilitare și modernizare transport public

Valoarea totală a proiectului: 52.870.255,16 lei

Valoarea poriectului vizat: 649.052,85 lei

Instituție responsabilă: Primăria Craiova

Proiect realizat prin Axa prioritară 4.1, din buget local și alte surse de finanțare, prin POR 2014-2020,
finalizat între 2016-2018

Descrierea investiției totale a proiectului:

• suprafața infrastructură modernizată: 150.707 m²
• suprafața carosabilă modernizată: 87.425 m²
• sensuri giratorii noi: 1
• stații de autobuze amenajate: 14
• extinderea rețelei ciclabile Brestei-Zona Centrală cu: 1.105 m
Bibliografie
1. file:///C:/Users/Ovidiu/Desktop/evolu%C8%9Bia%20in%20timp%20a%20craiovei.pdf
2. https://www.primariacraiova.ro/pozearticole/userfiles/files/01/12136.pdf
3. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secțiunea I – Rețele de Transport - Legea nr.
353/2006; (M Of. Partea I nr. 806 din 26/09/2006) ;
4. Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polii de Creștere din România – LOT 2;
5. Comisia Europeană – Dezvoltare urbană durabilă; Politica de coeziune 2014-2020, Fișă
informativă, martie 2013;
6. Platformă pentru Dezvoltare Urbană Durabilă și Integrată, proiect cofinanțat din FSE prin PODCA
2007-2013 (oct. 2012 – noi. 2015);
7. Orașe competitive - Remodelarea geografiei economice a României, Romania Regional
Development Program, 2013.
8. România are nevoie de Zone Urbane Funcționale, Centrul Român de Politici Europene , 2013