Facultatea de Administrație și Management Public

Specializare: Administratie Publică

Proiect
Elemente de planificare strategică în instituțiile
publice

Profesor: Cadru asociat dr. Gălbează Maria Alexandra

Studenți: Alanei Mihaela                 

Ancu Mario-Denis

Dumitrașcu Raluca-Cătălina

Cățoiu Marian-Georgian
 -2022-

Partea 1
                        Municipiul Ploiești, unul din orașele mari ale României, reședință a județului
Prahova, este situat la 60 km nord de București.Suprafața actuală a Ploieștiului este de aproape
60 km². Se învecinează la nord cu comuna Blejoi, la sud cu comunele Bărcănești și Brazi, la vest
cu comuna Târgșoru Vechi, la est cu comuna Bucov. Municipiul Ploiești se găsește în apropierea
regiunii viticole Dealul Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai
importantă zonă de turism alpin din România.
Este supranumit „capitala aurului negru”, orașul fiind vechi centru al industriei petroliere, având
patru rafinării și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente
electrice, întreținere).
Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala
București de Transilvania și Moldova.
Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de
capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat
personalitatea.
Obiectivul documentului=Lucrarea reprezintã strategia de dezvoltare a municipiului Ploiesti,
conținând aspectele cheie de management, viziunea și obiectivele strategice de dezvoltare,
pachetul de politici, programe și proiecte. Lista proiectelor a fost prezentatã reprezentanților
direcțiilor din cadrul primãriei, pentru stabilirea prioritãților proiectelor pe baza problemeticii
teritoriale și a prognozei bugetare realizatã în cadrul studiului pentru stabilirea capacitãții de
cofinanțare a proiectelor stabilite.

În acest sens, obiectivul strategiei este acela de a oferi Consiliului local al municipiului Ploiesti
un instrument metodologic și tehnic, pe baza cãruia sã poatã realiza, în parteneriat, planificarea
spațialã a teritoriului în context regional și național. Strategia de dezvoltare a municipiului se
fundamentezã pe trei piloni, susținuți de programele operaționale finanțate de UE:

                        • Competitivitate, în scopul consolidãrii unei economii locale nepoluante și cu o

valoare adãugatã ridicatã;

                        • Coeziune socialã și teritorialã, în scopul asigurãrii accesului egal la infrastructura

urbanã de servicii și utilitãți;

                        • Civism, în scopul asigurãrii unui parteneriat cu comunitatea de la fomulare la

implementarea deciziei publice.

Metodologie= structural, strategia de dezvoltare este construita pe metodologia planificarii

strategice și este compusă din cinci etape:
(1). Audit,

(2). Viziune si obiective strategice,

(3). Politici de dezvoltare,

(4). Implementare,

(5). Monitorizare si evaluare.

ANALIZA SWOT:

Puncte tari: Atractivitate faţă de investitori; Bogăţia şi varietatea resurselor naturale;Condiţii

naturale favorabile dezvoltării economice;

Oportunităţi: Distanţă mică faţă de Bucureşti si aeroportul interna_ional Henri Coandă, Accesul
facil la serviciile educaţionale, culturale şi comerciale oferite de capitală;

Puncte slabe: Zone afectate de poluare; Infrastructură rutieră suprasolicitată; Dezvoltarea

urbanistică influenţată de zona industrială;

Ameninţări: Grad de sănătate afectat de poluare; Situarea în zona seismică cu grad ridicat de
risc; Existenţa unor zone expuse la alunecări de teren, inundaţii, eroziuni.

Analiza P.E.S.T.E.L:

Factori politici: În ceea ce privește infrastructura de alimentare cu energie a vehiculelor

electrice, CJ Prahova a instalat o stație de încărcare în parcarea instituției. De asemenea, Primăria
Municipiului Ploiești are în vedere instalarea mai multor astfel de stații cu fonduri europene sau
de la bugetul de stat. În paralel, sectorul privat (de ex. hipermarketuri) a investit deja în mai
multe astfel de stații. Primăria Municipiului Ploiești, în parteneriat cu asociațiile de proprietari,
au reușit atragerea de fonduri europene din POR 2014-2020 pentru reabilitarea termică a 14
blocuri, împărțite pe 4 loturi, de pe străzile Republicii, Sinăii, 8 Martie, Constantin Brezeanu,
Colinei, Gh. Doja și din Piața Mihai Viteazul. Lucrările vor viza nu doar intervenții la nivelul
fațadei blocurilor, ci și înlocuirea tâmplăriei, a sistemelor electrice, implementarea iluminatului
eficient energetic, montarea de panouri fotovoltaice etc. Alte 8 blocuri de pe str. Bănești,
Republicii și Sinăii au fost reabilitate anterior cu fonduri POR 2007-2013, în timp ce 26 din
cartierele Nord, Malu Roșu, Vest I și Vest II au beneficiat de lucrări similare prin programul de
creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe, finanțat din fonduri guvernamentale.

Factori economici: PIB/locuitor în prețuri curente de la nivelul județului Prahova a înregistrat o

creștere de 333% în intervalul 2000-2011, inferioară ritmului de creștere de la nivel regional
(340%) și național (344%), cauzele fiind legate de ajustarea mai accentuată a economiei
județului pe durata crizei (2008-2010). Cu toate acestea, Județul Prahova continuă să rămână
unul dintre primii 10 poli economici ai României și cel mai mare din regiunea Sud Muntenia,
contribuind cu 3,5% la PIB național și cu 30,1% la cel regional. Din perspectiva dinamicii
antreprenoriale, exprimată în număr de întreprinderi active la 1000 de locuitori, municipiul
Ploiești înregistrează cele mai slabe performanțe dintre toți cei 8 poli de creștere din România,
economia locală fiind dominată de companii mari, cu capital străin, în detrimentul unei clase
locale solide de întreprinzători. În acest context, se impun măsuri de sprijinire a inițiativelor de
afaceri ale localnicilor, care se pot dovedi mai benefice pe termen mediu și lung pentru economia
locală. De altfel, indicatorii macroeconomici indică faptul că anul 2014 a fost primul în care
economia națională a revenit la performanțele din 2008, situație valabilă și la nivel local.De
asemenea, numărul de firme înființate de studenți se menține la un nivel scăzut – 296 în
funcțiune în 2014, din totalul de 468 înființate până în prezent.

Factori sociali: Prahova se situează pe locul al treilea la nivel național, cu 795,931 locuitori,
după București și Iași. Populația județului a crescut cu peste 30.000 de locuitori, față de
recensământul din 2011, când au fost înregistrați 762.886 locuitori.

Având în vedere sistemul educațional, în Ploieşti funcţionează de aproximativ doi ani un centru
educaţional de inspiraţie finlandeză, unde unul dintre puţinii experţi români care au studiat în
România şi Finlanda aplică, cu succes, principiile de învăţare nordice.

Un factor important este migrația. Potrivit unui raport din 2019 al OECD (Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică), diaspora României este a cincea cea mai mare la nivel
global.În jur de 3,6 milioane de persoane din România locuiau în țări OCDE în 2015-2016, iar
54% din acestea erau femei. Acest număr a reprezentat o creștere semnificativă (de 2,3 milioane)
raportat la perioada 2000 – 2016. Totuși, 1 din 4 români plecați în străinătate au spus că
plănuiesc să se întoarcă în țară.Pandemia i-a motivat deja pe unii să se întoarcă dar numărul
exact al celor reveniți în România de la începutul pandemiei nu este cert. Ministrul Muncii a
estimat numărul românilor întorși la un milion, echivalentul tuturor românilor care locuiesc în
Italia.

Ploieștiul dispune de un muzeu unic în țară și anume Muzeul Ceasului Nicolae Simache.Din
colecția acestuia fac parte ceasuri ce au aparținut unor nume sonore ca Brâncoveanu, Cuza,
Alecsandri, Kogălniceanu, Caragiale, Hașdeu, dar și diverse alte instrumente de măsurare a
timpului. Vizitatorii pot vedea cum arată un cadran solar, un ceas pus în mișcare de apă, primul
ceas de buzunar, un pendul din lemn, orologii de turn, ceasuri de șemineu sau de călătorie și
piese făurite de meșteri europeni vestiți, adevărate opere de artă. Cele mai vechi piese sunt cele
de tip astrologic, din secolul al XVI-lea.

Factorii tehnologici:Tehnologia reprezintă cheia succesului pentru o afacere din zilele noastre,
tocmai de aceea Rafinaria Petrobrazi este una din cele mai importante rafinării din România.La
Petrobrazi, țițeiul este procesat și transformat într-o gamă largă de produse petroliere de calitate
de la benzină, motorină, GPL, la carburanți pentru aviație și alte produse pe bază de uleiuri
minerale. Producția Petrobrazi funcționează la cele mai înalte standarde de tehnologie și poate
procesa întreaga producție de țiței a OMV Petrom din România.

Factori ecologici:Principalele surse de poluare a aerului din Ploiești sunt rafinăriile/activitatea

industrială , traficul rutier, lucrările de pe șantierele de construcții. Primăria pune accentul pe
reducerea noxelor emise de autoturisme prin măsurile deredistribuire a traficului din oraș și prin
monitorizarea atentă și aplicarea sancțiunilor celor care utilizează autovehicule care nu se
încadrează in normele de emisii.

Factori legislativi: În privința cuantumului burselor pentru elevii din învățământul

preuniversitar de stat din Ploiești,pentru semestrul al II lea, al anului şcolar 2020-2021:

 200 lei pentru bursa de performanţă;

 100 lei pentru bursa de merit;

 100 lei pentru bursa de studiu;

 150 lei pentru bursa de ajutor social.

Conform hotărârii nr. 1064/2020.

Partea 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI PRAHOVA 2021 -2027

Prezintă viziunea de dezvoltare a județului pentru orizontul 2027, astfel că acesta va fi

„recunoscut pentru patrimoniul său natural și cultural, pol regional cu o economie sustenabilă,
performantă și interconectată, bazată pe eficiență, eficacitate și inovare, care oferă bunăstare și
oportunități de formare și ocupare de calitate pentru toți . Întreaga viziune se bazează pe 5
obiective generale care contribuie la atingerea diferitor ținte asociate Obiectivelor de Dezvoltare
Durabilă (ODD).

Componentele strategiei sunt: misiunea, viziunea, obiectivele fundamentale, optiunile

strategice, resursele, termenele, avantajul competitiv.

Prin ce se identifică Ploiestiul astăzi? Prin ce este el valoros? Orașul este cunoscut drept o
civilizatie tehnologică. O resursă naturală a generat energia necesară dezvoltării unei
infrastructuri tehnologice legate de extracția și prelucrarea petrolului. Managementul acestei
infrastructuri și al implicațiilor asupra mediului natural a solicitat crearea și dezvoltarea unei
infrastructuri universitare. Ploieștiul este într-o continuã schimbare. Piața locală își mărește și
diversifică cererea pentru serviciile pe care orașul le oferă. Standardele de viață pe care aceasta le
reclamă devin comparabile cu cele ale UE. Interesul investițional crește de asemeni, dar, în egală
măsurã, crește competiția regională pentru atragerea de activități economice. In fața oportu-
nităților de dezvoltare, Ploieștiul trebuie să fie mai mult decât un loc unde oamenii trăiesc și
muncesc, ci trebuie să devinã un brand. Acesta solicită definirea profilului municipiului și
repoziționarea sa pe piața urbană regională.

Viziunea pe termen mediu și lung propune dezvoltarea municipiului și zonei periurbane în

jurul a 3 piloni principali, transversali abordării strategice. Aceștia sunt prezentați în
continuare:

ORAȘ-MAGNET: . Rolul acestora este deosebit de important în vederea echilibrării structurii

demografice, astfel că pe termen lung aceștia reprezintă motoarele de dezvoltare pentru
comunități. Mai mult, sunt dezvoltate servicii și dotări care să răspundă inclusiv nevoilor
vârstnicilor. La nivelul anului 2027, polul de creștere este definit de o rețea bine dezvoltată de
spații publice și spații verzi, distribuită echilibrat în teritoriu. Polul de creștere este în 2027 un
centru de educație incluzivă și performantă de importanță națională, dispunând de infrastructură
și dotări care asigură desfășurarea optimă a procesului educațional, atât în format clasic, cât și
digital. Orientarea tinerilor în carieră se realizează pe tot parcursul înscrierii acestora în școală,
pentru toate nivelurile și profilele de învățământ, municipiul Ploiești fiind un centru de
importanță regională în specializarea elevilor și studenților.

ORAȘ VERDE ȘI SUSTENABIL: Cetățenii municipiului Ploiești și cei din cadrul polului de
creștere beneficiază în anul 2027 de o infrastructură adecvată de prevenire și gestiune a
dezastrelor, cu precădere a celor asociate schimbărilor climatice, prin investiții în infrastructura
de apărare împotriva inundațiilor, de îmbunătățiri funciare și de consolidare a zonelor afectate de
alunecări de teren, de limitare a extinderii insulelor de căldură urbană, respectiv de alarmare și de
intervenție în situații de urgență, prin serviciile profesioniste și voluntare. O atenție deosebită
este acordată și inventarierii, expertizării și consolidării clădirilor vulnerabile la seisme. La
nivelul anului 2027, polul de creștere atinge ținta de reducere cu 40% față de anul 2013 a
emisiilor de CO2, prin măsuri integrate de încurajare a mobilității urbane durabile (transport
public și nemotorizat), eficientizarea energetică a clădirilor publice și private, a sistemului de
iluminat public, respectiv a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din
municipiu, inclusiv cu utilizarea energiei produse din resurse regenerabile.

COMUNITATE IMPLICATĂ: Comunitatea locală beneficiază de servicii publice de calitate, atât

la nivel municipal, dar și la nivelul polului de creștere, prin extinderea infrastructurii și
mobilității, dar și a unui proces accentuat de digitalizare a relației dintre cetățean și administrația
locală. Dezvoltarea zonei se fundamentează pe creșterea participării publice a cetățenilor și
implicarea lor în procesele de decizie de la nivel local ce au oferit noi soluții și perspective de
creștere. Localitățile componente ale polului de creștere sunt promotoarele publicării datelor
publice deschise și unei guvernării deschise în mediul rural și urban și consultării extinse
www.poca.ro 415 a cetățenilor în deciziile de la nivel local, prin adoptarea de soluții inovative
bazate pe transformările digitale. Municipiul Ploiești este promotorul dezvoltării metropolitane
în Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, astfel că mobilizează resurse semnificative în perioada
2021-2027 pentru creșterea capacității operaționale a administrației publice locale de la nivel
municipal și metropolitan. Polul de creștere este un model de bună practică la nivel național
privind cooperarea între unitățile administrativ teritoriale în scopul mobilizării resurselor umane
și financiare pentru dezvoltarea sustenabilă la nivel județean și una dintre zonele cu cele mai
ridicate rate de absorbție a fondurilor europene aferente PNRR și CFM 2021-2027 pentru
digitalizare și tranziție verde din România. Zona Ploiești-Prahova, una istoric definită de o
capacitate industrială foarte ridicată, beneficiază de noile priorități de dezvoltare de la nivel
european pentru a-și diversifica și extinde paleta de oportunități pentru cetățeni și comunități.

Valorile fundamentale ale orașului sunt:

 Resurse naturale: petrol, gaze naturale

 Industrie extractivă

 Învățare și cercetare

Misiunea

În anul 2027, Municipiul Ploiești este unul dintre principalele noduri rutiere și feroviare la nivel
național, susținut de o rețea coerentă de autostrăzi (A3, A7) și drumuri expres (DX1), precum și
de o rețea de căi ferate moderne, ce asigură legături optime către toate centrele urbane majore de
la nivel național. Infrastructura majoră care deservește municipiul și polul de creștere, asigură o
accesibilitate crescută la nivel regional și național, cu acces către centre urban majore, precum
București, Brașov în mai puțin de 90 de minute.

În anul 2027, Municipiul Ploiești și restul localităților din cadrul polului îndeplinesc toate
cerințele din Directivele UE din domeniul mediului și adaptării la schimbările climatice, prin
asigurarea accesului tuturor cetățenilor la sistemul public de alimentare cu apă potabilă de
calitate, colectare și epurare cu treaptă terțiară a apelor uzate, alimentare cu gaze naturale,
colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, în spiritul economiei circulare, inventarierea exactă
și remedierea siturilor contaminate, implementarea măsurilor de reducere a poluării aerului astfel
încât niciun indicator să nu mai depășească valorile-limită, respectiv a poluării apelor pentru ca
toate cursurile de apă din zonă să aibă o stare ecologică bună/foarte bună.

De asemenea, în anul 2027 la nivelul municipiului Ploiești, actorii culturali locali și

parteneriatele între aceștia sunt sprijinite pentru a dezvolta și a promova o ofertă culturală
complexă cu activități culturale, turistice și de petrecere a timpului liber noi ce ajută la
dezvoltarea unor experiențe memorabile ale turiștilor. În același timp, digitalizarea intensă,
împreună cu tehnologiile emergente, creează noi forme de experiențe inedite culturale în cadrul
muzeelor, a instituțiilor culturale și a spațiilor culturale deschise de la nivelul municipiului și la
nivelul zonelor rurale.

Obiective strategice de dezvoltare

Poziționarea Ploieștiului în competiția regională solicită o nouă cunoaștere în organizarea

oportunităților de investiții, o nouă cunoaștere în capacitarea interesului comunității, o nouă
cunoaștere în formarea și motivarea foței de muncă locale și o nouă cunoaștere în promovarea
valorilor culturale locale. Obiectivele strategice acoperă atât aspectele competitivității orașului
“Ploiești un oraș al investitorilor și al oportunităților de afaceri” cât și aspectele accesibilității
serviciilor “Ploiești un oraș al locuitorilor, furnizând servicii publice de calitate, la prețuri
accesibile”.

Obiectiv strategic 1:

Ploieștiul este capabil să atragã firme și investitori, să crească accesibilitatea/mobilitatea și sã

ofere un cadru de parteneriat pentru administrație, mediul de afaceri și cel universitar.

Ploiești, un oraș competitiv: Valorificarea oportunităților de dezvoltare a cercetării,

infrastructurii urbane și tehnologiei.

Obiectiv strategic 2:

Ploieștiul este capabil să ridice standardul de calitate a vieții, sã menținã un echilibru între
calitate-preț pentru serviciile și utilitãțile publice, reducând disparitãțile dintre cetãțeni și dintre
cartierele municipiului.

Ploiești un oraș accesibil: Asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile orașului.

Dezvoltarea economica

Municipiul Ploiești concentrează aproximativ 70% din forța de muncă din polul de creștere, însă
cea mai mare densitate a salariaților și cea mai importantă evoluție a numărului acestora se
regăsește în zona metropolitană, ce au cunoscut o dezvoltare semnificativă ca urmare a realizării
unor investiții: Ariceștii Rahtivani sau Brazi, ultima fiind puternic industrializată. Totuși,
structura activităților economice contrastează puternic situația întâlnită în polul de creștere cu cea
a altor poli de creștere la nivel național, în care cea mai mare parte a forței de muncă este
angajată în servicii, de cele mai multe ori servicii cu valoare adăugată mare, precum IT, servicii
specializate din ramurile științei și tehnologiei sau intensive în cunoaștere, precum medicină.

Partea 3
Implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană nu stă în responsabilitatea unei singure
persoane sau a unei instituții, ci necesită implicarea întregii comunități locale – instituții publice,
organizații ale societății civile și mediului de afaceri, mediul universitar și cetățeni, printr-o
abordare participativă și centrată pe cetățean/ utilizator. Implicarea unor astfel de parteneri este
necesară atât în designul inițiativelor/ proiectelor/ serviciilor, în mobilizarea de resurse, în
implementare, cât și în monitorizarea și evaluarea implementării de ansamblu a strategiei.

În ceea ce privește implementarea, monitorizarea și evaluarea propriu-zise ale strategiei, acestea

se fac la nivelul Primăriei Municipiului Ploiești și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
(ADI) Polul de creștere. Totodată, pe tot parcursul etapelor ce decurg după elaborare:
prioritizarea și selecția proiectelor pentru finanțare, pregătirea, implementarea, monitorizarea și
evaluarea proiectelor, municipiul Ploiești va consulta Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
Muntenia, care începând cu perioada de programare 2021-2027, va deveni autoritate de
management a Programului Operațional Regional (POR) Sud-Muntenia.

Elemente financiare necesare planificării investitiilor publice preconizate a se realiza prin

cofiananțare la instrumentele financiare europene

În perioada 2007 - 2013 alocarea totală de fonduri structurale și de coeziune pentru România va
fi de 19,7 miliarde Euro, la care se va adăuga cofinanțarea națională (buget de stat, bugete locale,
contribuție privată) de 5,1 miliarde Euro. Planul Național de Dezvoltare țintește trei obiective
majore pentru perioada sus-menționată:

 creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;

 dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

 perfecționarea și utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Dezvoltarea resurselor umane

Concept care are ca obiectiv dezvoltarea abilităților forței de muncă, pentru a deveni mai
adaptabilă la schimbările structurale, corespunzător nevoilor de abilități identificate pe piața
forței de muncă. Se pune accent pe: dezvoltarea abilităților manageriale în afaceri și dezvoltare
antreprenorială, pentru a încuraja creșterea economică viitoare; facilitarea accesului pe piața
forței de muncă a celor aflați în căutarea unui loc de muncă, prin intensificarea măsurilor active
de ocupare și dezvoltarea de noi abilități; promovarea oportunităților egale de angajare pentru
grupurile vulnerabile (tinerii șomeri, șomerii de lungã duratã, tinerii care părăsesc instituțiile de
ocrotire, minorități).

Un alt mijloc de realizare este cel al resurselor financiare

Complexitatea aspectelor dezvoltării reclamă crearea unei structuri organizaționale cu

responsabilități clare în gestiunea procesului, apte să coordoneze implementarea strategiei, să
capaciteze resurse financiare publice sau private, să dialogheze și să negocieze cu alți actori
implicați, să formuleze și să monitorizeze planurile de acțiune.

Avantajul competitive al Municipiului Ploiești este reprezentat de localizarea sa pe hartă.

Impactul strategiei

Pentru asigurarea corelării cu Planul Național de Dezvoltare prognoza bugetară a fost realizată
pe orizontul de timp 2007 - 2013. Prognoza s-a fundamentat pe premiza că în perioada 2007 -
2013 nu vor apărea schimbãri legislative majore cu impact asupra finanțelor locale (atât în
privința surselor veniturilor bugetare și a cuantumului acestora, cât și în privința obligațiilor de
finanțare a serviciilor publice).

Managementul peisajului: Acțiuni întreprinse din perspectiva dezvoltării durabile care să

asigure întreținerea regulată a peisajului, astfel încât să ghideze și sã armonizeze schimbări
cauzate de procese sociale, economice și natural.

Planul de acțiune: Este o componentă a planului strategic, ce ghidează implementarea

proiectelor prin propunere de acțiuni, resurse, responsabili, eșalonare în timp.

“... o cercetare atentă a modului în care orașele lumii își formulează în ultimul deceniu strategiile
de dezvoltare, relevă o mutare semnificativă a accentului către o resursă strategică: comunitatea
locală. Acestã schimbare de atitudine ne-a determinat să propunem Consiliului Local și
Primăriei municipiului Ploiești proiecte integrate bazate pe o resursă competitivă a comunității
locale: deschidere către cunoaștere și inovare”.
PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE ȘI CONCLUZII

Propuneri pentru îmbunătățirea calității vieții la nivel de oraș

 Gradul de participare la viața civică a comunității este unul redus, ca şi nivelul de

toleranță interetnică. Mai mult, este necesară o stimulare a implicării populației mai ales
în proiecte a căror implementare are consecințe asupra vieții lor de zi cu zi.
 Crearea de parteneriate, în special în colaborare cu Universitatea Petrol și Gaze, pentru
creșterea atractivității carierei antreprenoriale în rândul tinerilor, ca alternativă viabilă
pentru angajare pentru tinerii cu spirit antreprenorial.
 Promovare insuficientă a ofertei culturale disponibile la nivelul municipiului Ploiești și
polului de creștere.
 Proiectele prevăzute în MPGT/PNRR: Autostrada A3 Ploiești-Comarnic, Autostrada A7
Ploiești-Buzău, Drum Expres Valahia Expres, modernizare CF Ploiești Tj.- Focșani,
modernizare stație CF Ploiești Vest. Finalizarea acestora va conduce la îmbunătățirea
infrastructurii majore care deservește municipiului, dar și la creșterea accesibilității
municipiului la nivel regional și național.
 Îmbunătățirea condițiilor de călătorie prin creșterea confortului pentru utilizatori. Aici se
pot avea în vedere mai multe tipuri de măsuri precum modernizarea și echiparea
corespunzătoare a stațiilor de așteptare, modernizarea/reînnoirea flotei de transport public
local etc.
 Insuficiența sau neadecvarea spațiilor publice și de agrement la care cetățenii din
municipiul Ploiești și în special cetățenii din localitățile componente din cadrul polului.

Concluzii:

 Lipsa structurilor de sprijin a afacerilor specializate, care să contribuie la creșterea

spiritului antreprenorial și la creșterea sustenabilității microîntreprinderilor și a firmelor
nou înființate / nivel redus al antreprenoriatului (cu excepția parcurilor industriale
specializate pe atragerea de investiții)
 Promovarea sporită și diversificată a patrimoniului cultural (material și imaterial), în
special cel prezent în zone mai puțin cunoscute din cadrul polului – zone rurale,
Rezervația arheologică Târgșoru Vechi, Mănăstirea Turnu, case memoriale etc.
 Lucrări de amenajare a spațiilor publice pentru sporirea atractivității imaginii urbane și
pentru diversificarea dotărilor pentru comunitate. Amenajarea unor trasee ciclabile care
 să conecteze zone de interes la nivelul polului de creștere și apoi la nivelul județului.
 Municipiul Ploiești reprezintă un important nod rutier și feroviar la nivel național, cu o
importanță majoră în sistemul de transport național, fiind urmărită buna accesibilitate
către acesta.
 Locuitorii municipiului Ploieşti se bucură în general de o situație bună sau foarte bună a
şcolilor, a iluminatului stradal, a deservirii zonei cu transportul în comun, a piețelor şi
centrelor comerciale, aşa cum au apreciat mai mult de 73% din respondenți. Situația pe
cartiere este însă diferită.
 Pe ansamblu, locuitorii municipiului Ploieşti sunt mulțumiți de locuința lor (90% din total
respondenți) şi zona în care locuiesc (82%), însă satisfacția scade mult când vorbim de
oraş în ansamblu –doar 65% s-au declarat mulțumiți şi asta pentru că locuitorii se pot
confrunta în contextul mai general al oraşului cu numeroase probleme legate de
infrastructură, poluare, dotări educaționale, de sănătate, situația locurilor de muncă etc.

Bibliografie:

 http://www.ploiesti.ro/Ploiesti_SIDU.pdf
 http://www.ploiesti.ro/PAED%20Municipiul%20Ploiesti.pdf
 http://www.ploiesti.ro/ploiesti_document.pdf
 http://gal-ploiesti.ro/