Sunteți pe pagina 1din 8

Analiza socio – economica a judetului Sibiu

Profesor Coordonator : Stundent :


Dinu Mihai Georgescu Vlad George
CAPITOLUL I – CARACTERISTICI GENERALE ALE JUDETLUI BIBIU

JUDETUL SIBIU

Sibiu este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiul
este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de
147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

CLIMA

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din


vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori
minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală
este de 8,9 grade Celsius.

PRECIPITATII
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna
bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte
microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief,
cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic
zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura
maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea – media
anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie
și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a
aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele
târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C
(la Sibiu în 1888).

ECONOMIE

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari
rate de investiții străine.
Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa),
industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și
industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de
componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann),
de rulmenți(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție
a companiei germane Siemens).
În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica
Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție
emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de
asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

TRANSPORT

Transporturi externe
Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice
către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara.
Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor
mari. Curse directe există către:

 München (Tarom), (Lufthansa)


 Viena (Austrian)
 București, Târgu Mureș (Tarom)
 Timișoara (Carpatair)
 Stuttgart (Blue Air)
 Londra (Wizz Air)
 Dortmund (Wizz Air)

Gara Sibiu

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania.
Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un
important depou pentru locomotive diesel.
Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

 Tronsonul Sibiu - Brașov - București


 Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighișoara
 Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
 Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad
 Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)
Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind
asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba
Iulia,Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. De asemenea, operatorul
privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu
Olt, Sighișoarași Odorheiu Secuiesc.
Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare
an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea
intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În
acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri
giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru
autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul
Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele
au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea
transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată
și vândută ca fier vechi.

TURISM

In anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric
este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele
de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi
înscris în lista patrimoniului UNESCO..În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă,
pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.
Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de
stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici
fortificate construite de coloniștii sași .
CAPITOLUL III – ANALIZA SWOT A JUDETULUI SIBIU

PUNCTE TARI

·Poziţie avantajoasă în centrul ţării · Statutul oraşului Sibiu de Capitală


Culturală Europeană în 2007
· Număr mare de investitori, atât
autohtoni cât şi din afara ţării · · Mărginimea Sibiului este o zonă etno-
folclorică şi agroturistică consacrată
Mediu economic bine dezvoltat, propice
pentru investitori · Susţinerea dezvoltării turismului de către
autorităţile locale (realizarea de materiale
· Infrastructură de transport şi tehnico-
de promovare; iniţiativă locală puternică
edilitară relativ dezvoltată şi noi investiţii
în promovarea turismului; promovarea de
pentru acestea în viitor
noi trasee, dezvoltarea reţelei de centre
· Forţa de muncă numeroasă, calificată şi de informare turistică)
relativ bine pregătită
· Numeroase iniţiative, publice sau
· Municipiile Sibiu şi Mediaş, poli puternici private, ce urmăresc popularizarea zonelor
ai dezvoltării economice mai puţin cunoscute ale judeţului

· Piaţă de desfacere bine reprezentată · Reţeaua unităţilor de învăţământ este


dezvoltată, cuprinzând toate treptele de
· Aeroportul Sibiu învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial,
liceal, profesional, şcoli de arte şi meserii
· Tradiţie în domeniul industriei
şi superior
· Existenţa Camerei de Comerţ
· Existenţa unui procent ridicat de
· Universităţi care pregătesc viitoarea forţă personal didactic calificat în mediul rural,
de muncă aprox. 95%

· Colaborare bună cu mediul extern şi · Existenţa în mun. Sibiu a 5 centre


parteneriate regionale universitare şi anume: Universitatea
“Lucian Blaga” din Sibiu, Academia
· Bazinele hidrografice ale Oltului şi
Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu,
Tîrnavelor – reprezintă un potenţial
Universitatea “RomânoGermană” Sibiu,
pentru agricultură şi energie · Varietatea
Universitatea “Alma Mater” Sibiu şi
ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de
Facultatea de Geografia Turismului Sibiu
plante şi animale sălbatice şi punerea lor
care, împreună, constituie un important
sub regim de ocrotire (Situl Natura 2000
potenţial zonal
Podişul Hîrtibaciului, păşuni alpine,
heleşteele de la Mândra etc.)
PUNCTE SLABE

· În zonele rurale şi în unele oraşe,


economie slab dezvoltată

· Şomaj în creştere

· Închiderea unor întreprinderi mari,


devenite nerentabile (precum cea din
Copşa Mică) · Accesibilitate slabă spre
unele zone din judeţ

· Impozite şi taxe ridicate care împiedică


dezvoltarea afacerilor

· Insuficiente surse de finanţare

· Migraţia forţei de muncă bine calificată

· Datorită reliefului parţial muntos, există


zone întinse unde infrastructura de bază
este slab dezvoltată

· Lipsa echipamentelor şi utilajelor folosite


în agricultură, în fermele vegetale şi
zootehnice, lipsa unor structuri asociative
privind exploataţiile agricole

· Pregătire insuficientă privind


antreprenoriatul şi managementul turistic
a unor proprietari de pensiuni

· Sărăcia din anumite localităţi

· Scăderea natalităţii care implică scăderea


numărului de elevi; prognoza populaţiei
arată scăderi mai accentuate până în 2015
iar apoi continuă cu un ritm mai scăzut
pentru perioada 2015 - 2025

· Nivel scăzut de pregătire a elevilor din


mediul rural
OPORTUNITATI

· Existenţa unor resurse naturale încă neexploatate la cote maxime


· Dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport care străbate Sibiul (noile
autostrăzi) de către Ministerul Transporturilor
· Promovarea regiunii şi judeţului de către investitori în mediul extern
· Tendinţa în U.E. privind agricultura ecologică - agricultura extensivă
· Existenţa susţinerii din anul 2010 a unor proiecte, prin măsuri active din PNDR,
privind agricultura ecologică prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze
mediul
· Existenţa teraselor viticole şi pomicole în Podişul Mediaşului şi Podişul Secaşelor, ce
pot fi valorificate pentru dreptul de a cultiva.
· Existenţa unor reglementări legislative pentru crearea de asociaţii, grupuri de
producători pe produs în domeniul creşterii animalelor
· Posibilitatea obţinerii de fonduri comunitare pentru finanţarea proiectelor privind
măsurile active din PNDR
· Posibilitatea obţinerii de subvenţii guvernamentale

AMENINTARI

Mediul politic instabil la nivel naţional


Legislaţie instabilă
Migrarea investitorilor înspre ţări cu fiscalitate redusă
Schimbări climatice – încălzirea globală
Limitările bugetare privind ajutoarele de stat
Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu
Ponderea mare a şomerilor tineri cu vârste
cuprinse între 18-24 de ani
Menţionarea schimbărilor continue de pe piaţa
muncii
Număr scăzut al populaţiei tinere ocupate
Lipsa nivelului de educaţie duce la creşterea
gradului de violenţă şi infracţionalitate şi reduce
şansa găsirii unui loc de muncă