Implicarea unui O.N.G.

de mediu
in gestionarea unei probleme de mediu

ECO-CIVICA
 CUPRINS:

Capitolul 1- Aspecte privind implicarea unui O.N.G. de mediu in

solutionarea unei probleme de mediu.
1.1 Descrierea O.N.G – ului
1.2 Structura organizatorica a O.N.G.-ului
1.3 Identificarea si caracterizarea domeniilor in care activeaza O.N.G de
mediu.
1.4 Identificarea activitatii specifice domeniilor luate in analiza.
Capitolul 2
2.1 Identificarea si caracterizarea tipuriilor de relatii dintre ONG –ul Eco-
civica si celelalte categorii de operatori.
2.2 Relatii cu operatori neguvernamentali individuali .
2.3 Relatii cu operatori guvernamentali .

Capitolul 3 - Solutionarea problemei de mediu prin proiectul “ Plantam

fapte bune in Romania “ .
3.1 Caracterizarea succinta a problemei de mediu.
3.2 Necesitatea proiectului .
3.3 Obiectivele generale si specifice ale proiectului .
3.4 Identificarea activitatii desfasurate de Eco civica .
3.5 Analiza economica .
3.6 Analiza de mediu.
3.7 Analiza swot .
3.8 concluzii si propuneri.
 Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA

1.1 Scurt istoric

Organizatia nonguvernamentala ECO-CIVICA are personalitate juridica conform
sentintei Judecatoriei Sectorului 2 pronuntata la 08.06.1993 in urma consultarii Dosarului nr.
55/PJ/1993 si a avizului favorabil nr. 13333/IJ/17.02.1993 emis de Ministerul Apelor,
Padurilor si Mediului. Aceasta isi are sediul in Bd. Ferdinand 141 A, et. 3, ap. 25, Sector 2.

Activitati propuse pentru desfasurare de ONG-ul ECO-CIVICA:

• Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre (1993);

• Doua proiecte privind „ Starea ecologica a Bucurestiului” (1994-1997);

• Descoperirea unei poluari (dosar penal) a raului Dambovita (1996);

• Rezolvarea prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a
sute de cazuri ce agresau ambientalul;

• Stoparea pentru o perioada importanta a proiectului „ Paradisul Verde”, ce prevedea

amplasarea de locuinte pe aria ultimelor pepiniere dendro-floricole ale Bucurestiului (1998-
2000);

• Propunere oficiala, adresata Ministerului Mediului, pentru infiintarea Garzii de Mediu

(2000);

• Cateva sute de articole in presa scrisa si interventii sau interviuri in „ audio-vizual”;

• Participare activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara;

• Exprimarea punctului de vedere in fata presedintelui tarii, a primului-ministru si a

ministrilor ale caror domenii au impact asupra mediului ambiant, cu ocazia Consfatuirii
privind Strategia nationala in domeniul apelor (28 august 2002, Parlamentul Romaniei);

• Parte procesuala in sapte dosare impotriva unor autoritati locale sau firme protejate de
acestea care sunt partase la deteriorarea factorilor de mediu. Prin castigarea unor procese
am reusit salvarea a 6 hectare din Parcul Tineretului, 4 hectare din Parcul Titan, salvarea
Parcului Bordei de la „ urbanizarea" cu blocuri cu 20 de etaje, amanarea distrugerilor unor
parcuri din Bucuresti, Ramnicu Valcea, Buftea;

• Cateva zeci de prelegeri si infiintarea unor cluburi de profil in circa 15 licee din Capitala;

• Trei expozitii fotografice (la Sala Dalles, la Primaria Municipiului Bucuresti si la Garda de
Mediu) cu tematica ecologica;
• Participarea in cadrul unor comisii de consultanta si de avizare tehnica la Primaria Capitalei
si in cadrul Comisiilor de Avizare Tehnica ale Agentiilor pentru Protectia Mediului din
Bucuresti si Ilfov;

• Colaborare cu Ordinul Arhitectilor din Romania;

• Fotografierea in ultimii 12 ani a unor cazuri flagrante de atentate la calitatea mediului;

• Propuneri de amendamente legislative catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si

Garda Nationala de Mediu;

• O „ hartuire" permanenta a autoritatilor pentru cauza protejarii mediului;

• O parte dintre membrii ECO-CIVICA actioneaza si ca agenti ecologi voluntari.

1.2 Structura organizatorica a ONG-ului ECO-CIVICA:

Organigrama
Organele de conducere ale ONG-ului ECO-CIVICA sunt:

1. Consiliul Director;

2. Cenzorul sau comisia de cenzori

Presedintele

El reprezinta organizatia în relatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat, ale

administratiei cat si cu cele similare prin obiect de activitate, interne şi internationale,
angajand-o fata de acestea prin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de
dispozitie, conservare,reprezentare şi administrare în numele si pe seama Fundatiei, putand
semna valabil în numele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului
Director,presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare Hotararile
Consiliului Director.

Consiliul Director

Consiliul Director este organul suprem de conducere întrunindu-se în sedinte ordinare si

extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director. Acesti membri se
intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile înainte
de data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate
de orice membru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de
data sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibile
fundatiei.

Atributiile Consiliului Director sunt urmatoarele:

a - aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale;

b - prezinta Adunarii Generale pana la data de 28 februarie, Raportul de activitate pe

perioada anterioara, executarea Bugetului de venituri si cheltuieli si Situatiile financiare
anuale si Bilantul contabil pentru anul precedent

c - intocmeste Proiectul Bugetului de venituri si cheltuieli si Proiectul programelor

Organizatiei;

d - hotaraste, in situatii exceptionale, rectificarea Bugetului de venituri si cheltuieli pentru

anul in curs. Rectificarea Bugetului este supusa validarii in prima Adunare Generala;

e - propune Adunarii Generale organigrama si politica de personal ale Asociatiei;

f - convoaca Adunarea Generala;

g - raspunde de incasarea cotizatiilor; emite in cursul primei luni a anului somatii catre
asociati care nu au achitat integral cotizatia pentru anul precedent;

h- aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Organizatiei;

Directorul executiv

Directorul executiv este angajat contractual al organizatiei. Angajarea si revocarea sa se

realizeaza de catre presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare.

Atributii:

a-responsabil de managementul activităţii organizatiei (punerea in practica a proiectelor si

programelor organizaţiei), inclusiv prin initierea de noi programe, in conformitate cu strategia
si principiile elaborate de Adunarea generala si Consiliul director al organizatiei.

b- este responsabil de managementul financiar-contabil şi al resurselor materiale ale

organizatiei (planificarea si administrarea bugetelor şi resurselor materiale, precum şi
întocmirea rapoartelor financiare pentru finanţatori).

c- va furniza Consiliului director rapoarte narative si informatii la intervale stabilite de comun

acord cu acesta si ori de cite ori i se cer.

d-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii.

e-intocmeste organigrama organizatiei si o supune aprobarii Consiliului Director.

f- indeplineste alte atributii date în competenta sa prin hotararea Consiliului Director.

Cenzorul sau comisia de cenzori

Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre
acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se
intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.

Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori:

1. verifica activitatea financiar-contabila a organizatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a

filialelor si a sucursalelor;

2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si

programele aprobate;

3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;

4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate din verificari
si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a organizatiei;
5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si
bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui
sau a Consiliului director;

6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si

fundatii;

7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate
încheia acte de gestiune sub nici un motiv

Relațiile de comunicare între compartimente

Preşedintele reprezintă organizaţia în relaţiile cu alte organizaţii, organele şi
organismele de stat, ale administraţiei cât şi cu cele similare prin obiect de activitate, interne
şi internaţionale, angajând-o faţă de acestea prin semnătura şi ştampila fundaţiei. Încheie
acte juridice de dispoziţie, conservare, reprezentare şi administrare în numele şi pe seama
Fundaţiei, putând semna valabil în numele acesteia ori de câte ori este nevoie. La prima
şedinţă a Consiliului Director Preşedintele are obligaţia să raporteze activitatea sa. Pune în
aplicare Hotărârile Consiliului Director.
Consiliu Directorilor sunt aleşi nominal în funcţii de către Adunarea Generală. Principala
responsabilitate a Consiliului este să asigure funcţionarea Asociaţiei în conformitate cu
statutul acesteia.
Cenzorii sunt desemnaţi de către Consiliul Director pe o perioadă de trei ani şi
revocaţi tot de către acesta, are competenţa de a verifica gestiunea financiară a Fundaţiei
asupra căreia se întocmeşte un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.
Directorul executiv este angajat contractual al Fundaţiei. Angajarea şi revocarea sa
serealizează de către Preşedintele Consiliului Director, conform legislaţiei în vigoare.

1.3 Identificarea si caracterizarea domeniilor in care activeaza

ong-ul ECO-CIVICA :

Mediul

Poluarea aerului, solului si apei:

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de
complexe, se regasesc in aer, apa si in sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a
prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor
combustibili inferiori; sunt evacuate in atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de
carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu
efecte daunatoare asupra vegetatiei, in general, si direct sau indirect asupra omului.
Educatie ecologica:

În ţara noastră oamenii nu sunt conştienţi de răul pe care îl aduc naturii atunci când
aruncă gunoaie peste tot. ECO-CIVICA încearcă prin programe de educare să conştientizeze
populaţia despre efectul negativ al deşeurilor asupra capitalului natural. Educaţia ecologică
este premisa dezvoltării durabile.

1.4 Activitati din cadrul domeniilor de activitate

Activitati specifice desfasurate pe raza sectorului 2:

• Inlaturarea unei surse de poluare a atmosferei provenite de la fabrica Colgate-Palmolive

(Soseaua Colentina);

• Mutarea statiei RATB din fata parculetului imobilului din bulevardul Ferdinand 141 in fata
Garii Obor (1995);

• Contributie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor (prin sesizari de ani
de zile);

• Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri aflate pe spatiul verde;

• Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din Ferdinand 141 si
blocarea accesului pentru reparatii auto din zona parculetului aflat langa unitatea de
pompieri vecina (2002);

• Evacuarea unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul blocului din

Ferdinand 141;

• Desfiintarea unei constructii instalate pe terasa Garii de Est (Obor), monument istoric si de
arhitectura (2003);

• Organizarea in 2005 a unui Simpozion la Primaria Sectorului 2 cu tema „ Transportul in

Capitala";

• Propuneri si sugestii pe site-ul Primariei Sectorului 2, inclusiv cea a construirii

Monumentului Copacului Disparut (2006).
 CAPITOLUL 2 – IDENTIFICAREA SI CARACTERIAZAREA TIPURIILOR DE RELATII
DINTRE ONG-UL DE MEDIU SI CELELALTE CATEGORII DE OPERATORI

2.1 Identificarea si caracterizarea tipuriilor de relatii dintre ONG-ul ECO-CIVICA si celelalte

categorii de operatori:

Organizatia ECO-CIVICA a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara ,cu institutii
guvernamentale precum si cu institutii internationale implicate in probleme de protectie a
mediului,aflandu-se in diferite relatii cu acestea.

2.2 Relații cu operatori neguvernamentali individuali:

-Trmiterea in instanta a Bisericii Ortodoxe Romane, facand front comun cu asociatiile de

locatari din zona Voisor- Emil Garleanu, cerand bisericii sa retrocedeze o treime din Parcul
Emil Garleanu, unde s-a construit ilegal o biserica. Relatia dintre ONG si asociatiile de locatari
este una de parteneriat, asociatiile se ocupa de partea financiara pentru procese iar ONG-ul
se ocupa de trimiterea in instanta a Bisericii.

-O alta actiune in instanta asupra Bisericii Ortodoxe Romane, alaturi de asociatiile de locatari
de pe Strada Fizicienilor pentru distrugerea spatiilor verzi si construirea ilegala a unei
biserici.

-Parteneriat de informare cu asociatiile de locatari aflate dealungul Magistralei de Metrou

M5, privind avantajele si dezavantajele construirii magistralei de metrou si distrugerii unor
spatii verzi cat mai reduse.

-Colaborari cu presa pentru a publica interviuri si articole scrise, avand o relatie de

comunicare si de informare.

2.3 Relatii cu operatori guvernamentali:

-O relatie de comunicare cu Ministerul Mediului, inaintand acestuia o propunere oficiala de

infiintare a Garzii de Mediu in anul 2000.

-Colaborare cu Primaria Capitalei prin implicarea alaturi de aceasta in procese privind

stoparea distrugerii Parcului Tineretului, Plumbuita, Politehnicii, avand cu aceasta o relatie
de parteneriat impotriva indivizilor si firmelor care distruge parcurile Bucurestilui. In acest
parteneriat ONG-ul vine cu informatii si cu date exacte despre cum se distrug parcurile si cine
le distruge iar Primaria Capitalei se ocupa de trimiterea in judecata a celor responsabili.

-Colaborare cu Agentiile pentru Protectia Mediului din Bucuresti si Ilfov, avand o colaborare
de natura consultativa.
-Relatie de comunicare frecventa cu Parlamentul Romaniei, in deosebi cu primul-ministru si
cu ministrii ale caror domenii au impact direct asupra mediului.

-O relatie de permanenta comunicare cu Primaria Sectorului 2, privind abaterile de la

protectia mediului care au loc in acel sector al capitalei.

CAPITOLUL 3 – SOLUTIONAREA PROBLEMEI DE MEDIU

Studiu de caz:

Defrisarea

3.1 Caracterizarea problemei de mediu

Defrisarea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe
anumite suprafete, atat din cauze naturale dar mai ales din cauze antropice.

Functiile padurii in echilibrul mediului inconjurator :

Functia hidrologica a padurii

 Suprafetele mari de padure din zona forestiera, prin alcatuirea structurala si prin
procesele fiziologice ale componentilor ei, influenteaza puternic procesele hidrologice
si deci circuitul apei in natura.
 Vegetatia forestiera participa la acest proces prin urmatoarele: franeaza scurgerile de
suprafata; inlesneste infiltratia si percolarea profunda a apei din precipitatii;
alimentarea izvoarelor; asigurarea permanentei si regimului moderat al debitelor
apelor curgatoare;
 Interventia brutala in structura echilibrata a ecosistemului forestier prin taierea rasa a
padurii, duce la cresterea scurgerii totale cu 40 % in primii ani de dupa taierea
padurii.
 Taierile rase pe suprafete mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in
panta, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea
solului si alte consecinte rezultand din modul exploatarii, scoaterii lemnului, folosirii
masinilor, etc.
Functia antierozionala a padurii
 Retentia insemnata a precipitatiilor in coronament, topirea lenta a zapezii, retinerea
insemnata a apei in litiera si orizonturile humifere ale solului, puternicul drenaj
biologic al solului si consolidarea profunda a acestuia fac din padure cel mai bun scut
protector al integritatii terenurilor forestiere.
  Rarirea puternica sau disparitia padurii, in asemenea situatii, se soldeaza de cele mai
multe ori- mai ales in anii bogati în precipitatii – cu punerea in miscare a terenului pe
grosime insemnata, prin procese de eroziune accelerata, alunecari, surpari, mai ales
pe terenurile in panta cu stabilitate slaba, alcatuite din argila, marne argiloase si
nisipoase, nisipuri, pietrisuri, care la anumite grade de umezire formeaza veritabile
„ paturi de alunecare”.

 Padurea are un rol important in ameliorarea si restaurarea solului afectat sau distrus
prin eroziune si alte procese de degradare.

Functia climatica a padurii

 Influentele favorabile ale padurii asupra climatului se manifesta cu intensitate

remarcabila in special in reflectarea, diminuarea patrunderii si absorbtiei radiatiilor,
atenuarea extremelor de temperatura, distributia precipitatiilor, reducerea
evapotranspiratiei, cresterea umiditatii atmosferice, atenuarea intensitatii vanturilor.

 Cercetarile au stabilit ca padurile au cea mai mare capacitate de absorbtie a radiatiilor

fata de alte categorii de folosinta a terenului(culturi agricole, pajisti, etc).

Combaterea zgomotului

 Cercetarile facute in acest domeniu au aratat ca in interiorul masivelor plantate,

impadurite, zgomotul scade cu circa 20%. Spatiile mari, deschise din mijlocul
masivelor plantate maresc intensitatea zgomotului. De asemenea, plantatiile in
aliniament, de-a lungul strazii, reduc intensitatea zgomotului.

 O alta consecinta a defrisarilor forestiere o reprezinta fenomenul de inmlastinare.

Acesta este rezultatul acumularii unor cantitati excesive de apa, fie sub forma de apa
freatica – cand nivelul apei din sol ajunge la suprafata, fie de apa din precipitatii cand
straturile impermeabile ale solului impiedica patrunderea apei in adancime,
provocand stagnarea ei la suprafata, pana la evaporare. Acest fenomen apare mai
frecvent in subzona molidisului, in arboretele de molid, si in subzona stejarului,
arboretelui de cer si garnita.

Consecintele defrisarilor

 s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;

 sunt tot mai frecvente secetele;

 s-au intensificat alunecarile de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei

naţionale;

 a degenerat starea masivelor forestiere;

 a saracit flora şi fauna, s-a creat pericolul disparitiei unor specii de animale si plante.
  defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale

Padurile din toata lumea aduc numeroase beneficii importante. Padurile adapostesc peste
jumatate din speciile care traiesc pe pamant, ajuta, de asemenea, la incetinirea incalzirii
globale, prin stocarea si retinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajuta la
reglarea caderilor de precipitatii, sunt surse esentiale de hrana si apa si aduc in acelasi timp
enorme avantaje estetice, spirituale si de agrement pentru milioane de oameni.

Cu toate acestea, in multe parti ale lumii, padurile sunt defrisate rapid in scopuri agricole sau
pentru pasuni, utilizate si exploatate in mod abuziv, si degradate de incendiile produse de
oameni. Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai
ferate, incendii, combustibili sunt toate cauzele defrisarii. In ultimele doua secole populatia s-
a înmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit şi pentru agricultura.
Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara
precent asupra padurii.

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc în padure fara adapost si hrana, şi duce la
disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai
dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii
am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind
acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de
carbon si produc oxigen prin fotosinteza. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu
posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o
mica parte din plantele si animalele care traiesc in padure au fost identificate iar majoritatea
cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri
pentru unele dintre cele mai mortale boli cunoscute omului.

Noi nu putem trai fara paduri, dar padurile cu siguranta traiesc mult mai bine fara noi.

3. 2 Denumirea proiectului și necesitatea acestuia

Denumirea proiectului este "Plantam fapte bune in Romania" - initiativa nationala de
impadurire pe baza de voluntariat, initiat de Asociatia EcoAssist si Fundatia ECOCIVICA.

Acest proiect a inceput in 2011 si se doreste a avea o durata de 5-7 ani, initial avand ca
durata stabilita perioada dintre 2011-2016.

Proiectul are ca parteneri:

ONG-uri organizatoare judetene:

1. Asociatia GEEA – Arges

2. Asociatia ECO CLUB – Timisoara

3. Asociatia T.E.R.I.S. – Iasi

4. Asociatia Social Eco Team – Prahova

5. Centrul pentru Resurse Civice – Constanta

Sponsori:
- Allberry.ro

- Amplusnet - Comunitatea romanilor din Emiratele

- Art&Hobby - Continental Anvelope Timisoara

- Baumax Mures - Copacul de Hartie Timisoara

- BDO Audit - Cosmote

- BestJobs - Cyclope

- CocoRico - Doracim Oradea

Necesitatea proiectului

Necesitatea abordarii acestei probleme, precum si a desfasurarii proiectului este în

primul rand trezirea omenirii la realitate, realitate care ne arata cat de mult au scazut
suprafetele impadurite la nivelul Romaniei, cu consecinte foarte grave la nivelul bilantului
hidrologic, accelerarii eroziunii, degradarii solurilor sau climei.
 Misiunea acestui proiect consta, pe langa refacerea padurilor de odinioara, in implicarea
societatii civile, a publicului larg, autoritatilor, companiilor si a mass mediei in protejarea si
cresterea de padurilor , precum si constientizarea importantei acestea .
 3.3 Obiectivele proiectului

Obiectivele generale ale proiectului:

Cele duă obiective majore, de realizat în 5-7 ani, sunt:

1. Împădurirea, plantarea şi îngrijirea până la declararea reuşitei finale, unei suprafeţe de 300
de hectare.

2. Construirea Hărţii tăierilor de păduri, cu implicarea a cel puţin 4000 de români in

identificarea, raportarea şi verificarea legalităţii tăierilor de păduri.

Obiectivele specifice ale proiectului:

1. Implicarea administratiei publice locale din fiecare judet si a unor oficialitati ,

precum Consiliul Judetean, Prefectura, Inspectorat Scolar Judetean, Directia
Judeteana de Tineret si altele, pentru a implementa proiectul in fiecare judet al tarii.

2. Strangerea unor sponsorizari (fonduri, produse si servicii) in valoare totala de 307.192

de euro, in vederea implementarii miscarii “Plantam fapte bune in Romania!” la
nivelul fiecarui judet.

3. Activarea si implicarea a 50.000 voluntari la nivel national, pe intreaga perioada a

miscarii (5 -7 ani), pentru a asigura plantarea si cresterea unor paduri pe 300 ha din
suprafata intregii tari.

4. Realizarea unei campanii de constientizare si activare civica privind situatia padurilor

din Romania si implementarea acesteia pe intreaga perioada a miscarii (5- 7 ani), prin
toate canalele online si offline implicate in cadrul miscarii.

5. Realizarea hartii taierilor de paduri din Romania, pana la finele lunii februarie 2012,
prin implicarea unor developeri IT si a publicului larg.

6. Obtinerea sprijinului cat mai multor trusturi media la nivel national, posturi TV locale,
posturi radio locale si publicatii scrise si online locale, pentru a mobiliza cat mai multi
parteneri si participanti in miscare din randul institutiilor publice, societatii civile,
companiilor multinationale si a publicului larg in miscare.
 7. Plantarea si cresterea unor paduri pana la reusita finala a fiecareia (atingerea stadiului
de masiv lemnos) pe o suprafata totala de 300 ha pe intreaga perioada a miscarii (5-7
ani).

3.4 Activitati desfasurate de ONG pentru realizarea obiectivului

In cadrul proiectului Fundatia ECOCIVICA si Asociatia EcoAssist, s-au ocupat de atragerea

sponsorilor, a partenerilor media, a realizat proiectul si obiectivele acestuia. Apoi odata cu
cooptarea tuturor celor mai sus mentionati, membrii ONG-ului au explicat angajatilor tuturor
partenerilor si sponsoorilor care sunt pericolele continuarii defrisarii si cum poate fi aceasta
oprita si deasemenea de ce este importanta actiunea de prevenire a fiecarei persoane.

Odata cu demararea proiectului ,membrii permanenti ai ONG-ului dar si voluntarii acestuia

au participat alaturi de ceilalti voluntari care se inscrisesera pentru a lua parte la proeictul
"Plantam fapte bune in Romania" si au desfasurta actiuni de replantare a padurilor si de
informarea a celor din apropierea padurilor de raul pe care si-l fac singuri atunci cand
defriseaza ilegal.

Deasemenea ONG-ul a fost cel care s-a ocupat de aprovizionare cu puieti pentru replantarea
padurilor, costurile pentru plantarea unui ha de paduri ajungand la 6000 de euro.

3.5 Analiza economica

Efortul înregistrat:

In 2011 ECO CIVICA si-a desfasurat activitatea avand ca suport financar urmatoarele surse :

 Contributii externe : 34 285 RON

 Sponsorizari : 186 277 RON

 Dobanzi : 26 364 RON

 Venituri din activitati fara scop patrimonial : 189 237 RON

 Alte venituri : 15 095 RON

 TOTAL VENITURI : 451 258 RON

 Active imobilizate – total: 30 325 RON

 Capital total : 65 712 RON

 Structura cheltuielilor

Cheltuielile suportate de ECO CIVICA in anul 2011 au o valoare totala de 783 521 RON

Principalele cheltuieli dupa natura lor : -RON -

Denumire Valoare

Cheltuieli materiale 351 917

Cheltuieli cu chiriile 21 653

Cheltuieli cu serviciile executate de terti 198 120

Cheltuieli cu serviciile bancare 16 445

Cheltuieli cu deplasarile 89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile 29 084

Cheltuieli cu personalul 346 720

Cheltuieli pentru transport 22 978

Cheltuieli cu primele de asigurare 14 112

Cheltuieli financiare 55 392

Alte cheltuieli 2 073

3.7 Analiza de mediu

Efectele ecologice:

Varianta fara proiect Varianta cu proiect

 Disparitia animalelor;  Este impiedicata disparitia vietuitoarelor

forestiere numeroase, care populeaza
 Lipsa oxigenului;
padurea;
 Aparitia schimbarilor climatice, eroziunii
 Padurea produce oxigen. Un copac cu
solului, alunecari de teren si inundatii;
frunze, ajuns la maturitate, produce într-
 Epuizare excesiva a resurselor de lemn un sezon necesarul de oxigen inhalat de
fara a exista un plan de regenerare, 10 oameni într-un an;
practic, reprezinta disparitia acestei
 Cresterea suprafetelor de paduri
resurse;
contribuie semnificativ la diminuarea
 Influenteaza negativ agricultura; efectului schimbarilor climatice, si la
adaptarea la acestea, prin sporirea
stocarii carbonului pe termen lung în
structuri forestiere;

 Copacii ne ajuta în lupta impotriva

eroziunii solului, conservarii apei de
ploaie si a reducerii depozitarii
sedimentelor dupa furtuni;

 Copacii sunt plamanii planetei, dar si una

din pricipalele arme de a lupta împotriva
incalzirii globale;

 Îmbunătăţirea aspectului peisagistic;

 Creaza o armonie intre om si natura.

Efectele sociale:

o Proiectul îmbunatateste calitatea vietii.

 8.Analiza SWOT

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

 Refacerea unei zone defrisate  Romania se afla în topul calamitatilor
 Realizarea hartii taierii padurilor din naturale
Romania  Neimplicarea mai multor oameni în
 Buna finantare actiune

OPORTUNITATI RISCURI
 Extinderea ariei de activitate pe toata  Scaderea interesului oamenilor pentru
suprafata tarii alte proiecte de impadurire
 O posibila colaborare cu noi sponsori  Reducerea numarului de voluntari
 Obtinerea atentiei populatiei si
constientizarea acestora despre
impactul negativ al defrisarii

10.Concluzii si propuneri

Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent daca locuim
in mijlocul orasului sau la marginea unei paduri: poluare, alunecari de teren, schimbari
climatice majore. Cu totii contribuim la aceasta distrugere, constienti fiind de raul ce ni-l
producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca se topesc. Pe
langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga seceta, gerul, incendiile,
alunecarile de teren, caderile de grindina, padurile din Romania resimt efectul global al
schimbarilor climatice de mediu. Peste jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de
uscare anormala a arborilor. Astfel, prin proiecte de impadurire, cum este si “Plantam fapte
bune in Romania” trebuie sa oprim acest dezastru, sa incurajam actiunile de replantare a
padurilor si sa facem un lucru bun pentru viata noastra si pentru planeta.

Programele unor astfel de proiecte vizeaza imbunatatirea calitatii mediului prin

extinderea suprafetelor impadurite, ameliorarea progresiv a capacitatii de productie a
terenurilor agricole degradate, precum si mentinerea biodiversitatii. Totodata se urmareste
oprirea indiferentei oamenilor, precum si cresterea voluntarilor.

Eliminarea taierilor ilegale de arbori de catre stat prin implementarea de legi clare
pentru stoparea fenomenului, urmate de legi aspre pentru cei care le incalca. O alta propunere
ar fi realizarea unei harti cu toate padurilor ramase nedefrisate pana acum, si cresterea
monitorizarii acestor de catre autoritati pentru a descuraja furtul de lemn.