Comparatie intre Prahova si Sibiu

Profesor Coordonator : Stundent :

Teodor Cristian Georgescu Vlad George

2015
 ANALIZA ECONOMICA

1. PRODUSUL INTERN BRUT PE CAP DE LOCUITOR

 Produsul Intern Brut reprezinta valoarea de piata a tuturor bunurilor si

serviciilor din cadrul granitelor unei tari dintr-o anumita perioada de timp,
inclusiv productia companiilor straine care isi desfasoara activitatea pe teritoriul
tarii, dar exclusiv productia companiilor autohtone in afara tarii.
 PIB indica puterea unei economii prin afisarea valorii de piata a bunurilor si
serviciilor produse in cadrul unei economii intr-un anumit an. Principalele
componente ale PIB sunt consumul, investitiile, exporturile nete, cheltuielile si
bunurile guvernamentale, din care consumul individual reprezinta circa doua
treimi din PIB. Indicele deflator PIB este folosit adesea in legatura cu PIB-ul
pentru a masura modificarile in costul nominal al bunurilor si serviciilor dintr-o
tara.

Rezultatele cautarii - PIB pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, calculat conform CAEN Rev.1

Ani

Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare

si judete
UM: Miliarde lei, milioane lei RON (incepand cu 1995)

Milioane Milioane Milioane Milioane Milioane Milioane

lei lei lei lei lei lei

Sibiu 4121,4 5169,7 6103,1 7637,5 9026,3 11141,4

Prahova 7035 8028,5 11167,6 13775,3 16255,8 19982,4

OBSERVATIE : In judetul Sibiu , PIB pe cap de locuitor a crescut de la un an la altul ,

asemenea si in judetul Prahova , insa comparativ, dintre cele doua jedete Prahova a
inregistrat un PIB pe cap de locuitor mai mare decat cel existent in judetul Sibiu , in cei 5
ani de analiza.
 2. NUMARUL DE SALARIATI

Numarul mediu al salariatilor pe judete si localitati

Ani

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Judete Localitati
UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar

persoane persoane persoane persoane persoane

Prahova TOTAL 160904 156988 159105 161424 162331

Sibiu TOTAL 109062 111167 116234 118141 119662

In ceea ce priveste numarul de salariati , se poate observa faptul ca ambele judete prezinta un
trend ascendant ( perioada 2011-2014) , singura diferenta fiind in perioada 2010-2011 cand judetul
Prahova a inregistrat o scadere de la 160904 la 156988.

2. RATA SOMAJULUI

Rata somajului pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

2010 2011 2012 2013 2014
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare
Sexe
si judete
UM: Procente

Procente Procente Procente Procente Procente

Total TOTAL 7 5,2 5,4 5,7 5,4

- Sibiu 5,8 4,3 4,5 4,8 4,6

- Prahova 8,6 5,7 5,6 5,8 5,2

In urma analizei efectuate s-a constatat faptul ca , rata somajului in Sibiu este mult mai mica fata
de judetul Prahova , fapt ce denota stabilitatea economica a judetului si prezenta investitorilor
straini.
 4. DENSITATEA DRUMURIILOR PUBLICE

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

Categorii de Macroregiuni, regiuni 2010 2011 2012 2013 2014
Tipuri de
drumuri de dezvoltare si
acoperamant
publice judete
UM: Km

Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri

Nationale Total TOTAL 16552 16690 16887 17110 17272

- - Sibiu 260 282 283 287 329

- - Prahova 293 293 324 321 322

Judetene si
Total TOTAL 65834 67048 67298 67777 68090
comunale

- - Sibiu 1342 1342 1360 1360 1360

- - Prahova 1903 1912 1912 1912 1912

In ceea ce priveste lungimea drumurilor publice , se constanta faptul ca ambele judete inregistreaza
valori apropiate , fapt ce denota dezvoltarea economica prezenta in acestea .

5. DENSITATEA CAILOR FERATE

Lungimea cailor ferate in exploatare, pe categorii de linii de cale ferata, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

2010 2011 2012 2013 2014
Categorii de linii de Macroregiuni, regiuni de
cale ferata dezvoltare si judete

UM: Km

Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri

Total Sibiu 145 145 145 145 145

- Prahova 162 162 162 162 162

 In ceea ce priveste lungimea cailor ferate se poate observa faptul , in ambele judete
valoriile se mentin constante ( perioada 2010-2014 ).

6. CANTITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE PE 1 PERS. /ZI

Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor, pe judete si localitati

Ani

Anul 2000 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Destinatia apei
Judete Localitati
distribuite
UM: Mii mc

Mii metri Mii metri Mii metri Mii metri Mii metri Mii metri
cubi cubi cubi cubi cubi cubi

Total Prahova TOTAL 60804 28703 27500 27980 27000 25575

- Sibiu TOTAL 35354 29713 22584 21606 21724 21012

7. NUMAR ABONAMENTE TELEFONICE / 1000 LOC

Numarul unitatilor cu servicii de telefonie si telegrafie pentru public, pe macroregiuni, regiuni de

dezvoltare si judete

Ani

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
judete
UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Sibiu 59 68 53 17 9

Prahova 109 107 31 8 3

 8. NUMAR ABONAMENTE TV/ 1000 LOC

Numarul abonamentelor de televiziune, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Macroregiuni, regiuni de dezvoltare

si judete
UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Sibiu 98126 119794 115242 112859 110868

Prahova 247813 233843 230205 232964 227151

In urma analizei facute se constata faptul ca numarul abonamentelor TV prezinta valori mult mai mari in
judetul Prahova fata de judetul Sibiu .

9. NUMAR PATURI IN SPITALE / 1000 LOC

Paturi in unitatile sanitare pe categorii de unitati sanitare, forme de proprietate, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

2010 2011 2012 2013 2014
Categorii de Forme de Macroregiuni, regiuni
unitati sanitare proprietate de dezvoltare si judete
UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

In spitale -
Total Sibiu 2681 2579 2655 2808 2778
total

- - Prahova 3827 3815 3873 3930 4012

In urma analizei facute in ceea ce priveste numarul de paturi in spitale la 1000 de loc. Este mult mai mare in
judetul Prahova deoarece este un oras dezvoltat cu o populatie mult mai mare decat judetul Sibiu.
 10. NUMARUL MEDICILOR /1000 LOC

Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul

Anul 2010 Anul 2014
2011 2012 2013
Macroregiuni,
Categorii de personal Forme de regiuni de
Sexe
sanitar proprietate dezvoltare si
judete UM: Numar persoane

Numar Numar Numar

Numar Numar
persoa persoan persoan
persoane persoane
ne e e

Medici (exclusiv
Total Total Sibiu 1081 1115 1181 1203 1225
stomatologi)

- - - Prahova 1175 1082 1151 1134 1121

din care: medici de familie Total Total Sibiu 370 362 323 295 299

- - - Prahova 391 398 393 400 393

Stomatologi Total Total Sibiu 346 353 369 390 416

- - - Prahova 323 350 437 456 477

Farmacisti Total Total Sibiu 234 234 291 309 342

- - - Prahova 401 444 459 497 473

Personal sanitar mediu Total Total Sibiu 2871 2423 2485 2673 2614

- - - Prahova 4350 4278 4395 4759 4750

Asistenti medicali obstetrica

Total Total Sibiu 76 74 74 66 55
- ginecologie (Moase)

- - - Prahova 117 114 96 94 105

Personal sanitar auxiliar Total Total Sibiu 1441 1254 1368 1417 1440

- - - Prahova 2409 2290 2218 2134 2290

In perioada analizata 2010-2014 , s-a constatat faptul ca numarul medicilor la 1000 de loc . este mult mai
mare in judetul Sibiu fata de judetul Prahova , unde se constata un trend descendent.
 11. PROCENTUL ELEVILOR INSCRISI LA LICEU / TOTALUL GRUPEI DE VARTA 15-
18 ANI

Copii si elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar pe niveluri de educatie, limbi de predare,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Macroregiuni,
Niveluri de Limbi de regiuni de
instruire predare dezvoltare si
judete UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar

persoane persoane persoane persoane persoane

Invatamant
Total Sibiu 15735 16100 15254 14262 12721
liceal

- - Prahova 31358 33257 31934 28778 26676

In urma analizei efectuate s-a condtatat faptul ca procentul elevilor inscrisi la liceu , este unul mult mai mare
in judetul Prahova. Insa in ambele judete se constanta un trend descendent .

12. RATA MORTALITATII INFANTILE

Rata mortalitatii infantile pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2014
Macroregiuni,
Medii de regiuni de
rezidenta dezvoltare si UM: Decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii
judete

Decedati sub Decedati sub Decedati sub Decedati sub Decedati sub
1 an la 1000 1 an la 1000 1 an la 1000 1 an la 1000 1 an la 1000
nascuti vii nascuti vii nascuti vii nascuti vii nascuti vii

Total Sibiu 8,6 5,8 8 7,4 9,1

- Prahova 9 9,3 10,5 9,5 7,9

Rata mortalitatii infantile prezinta valori mult mai mari in judetul Prahova ,
deoarece principala cauza pentru acest numar mare de decese il constituie
nasterea prematura, urmata de lipsa echipamentelor performante in spitale.
 13. NUMAR AUTOTURISME

Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categorii de vehicule, tipuri de

proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

2010 2011 2012 2013 2014
Categorii de Tipuri de Macroregiuni, regiuni
vehicule rutiere proprietate de dezvoltare si judete
UM: Numar

Numar Numar Numar Numar Numar

Autoturisme Total Sibiu 94282 93667 97097 101667 106500

- - Prahova 158192 160559 167053 173820 181426

In ceea ce priveste numarul autoturismelor se poate observa un trend ascendent in

ambele judete .

14. Populatia scolara pe niveluri de educatie-

INVATAMANT SUPERIOR

Populatia scolara pe niveluri de educatie, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si

judete

Ani

Anul 2014
Macroregiuni,
Medii de regiuni de
Niveluri de instruire
rezidenta dezvoltare si
judete UM: Numar
persoane

Numar persoane

Invatamant superior (licenta, master, cursuri

postuniversitare, doctorat si programe Total TOTAL 541653
postdoctorale)

- - Sibiu 16992

- - Prahova 7915
In ceea ce priveste invatamantul superior , judetul Sibiu prezinta o valoare mult superioara judetului Prahova
, fapt datorat numarului mai mare de institutii de invatamant superior

15. PROCENTUL POPULATIEI URBANE / TOTALUL POP. JUDETULUI

POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, medii de rezidenta,

macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Ani

Anul Anul Anul Anul Anul

Varste si Macroregiuni, 2010 2011 2012 2013 2014
grupe Medii de regiuni de
Sexe
de rezidenta dezvoltare si
varsta judete UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar

persoane persoane persoane persoane persoane

Total Total Urban Sibiu 314392 314788 314631 314312 313986

- - - Prahova 429906 427078 424377 421433 418895

 CAPITOLUL II - DATE GENERALE DESPRE PRAHOVA SI SIBIU

Judetul Prahova
1.Carcteristici generale ale Judetului
Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se
la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată
de graniţa naturală - fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Județul are un relief
deosebit de variat, începând de la culmile Carpaților Meridionali (Munții Bucegi) și Orientali
(grupa Carpaților Curburii — Munții Baiului, Grohotiș și Ciucaș) în nord, urmate de dealurile
subcarpatice în centru, și Câmpia Piemontană a Ploieștilor (parte a Câmpiei Române) în
partea de sud. Munții din nord pot fi trecuți pe valea Prahovei către pasul Predeal de pe
teritoriul județului vecin Brașov, sau prin Pasul
Bratocea, pe Teleajen, ambele drumuri ducând către
Brașov.

Regiunea Sud Muntenia este formată din: şapte

judeţe (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu,
Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519
de comune cu 2.019 de sate. Judetul Prahova este unul
dintre cele mai urbanizate județe ale țării, cu două
municipii și alte 12 orașe. Municipii : Ploiești (reședință
de județ) si Câmpina .Orașe:Azuga , Băicoi , Boldești-
Scăeni , Breaza ,Bușteni ,Comarnic ,Mizil , Plopeni ,
Sinaia , Slănic ,Urlați , Vălenii de Munte . Vecinii judetului sunt :la nord judetul Brasov , la
est judetul Buzau , la sud judetul Iflov , iar la vest judetul Dambovita.

Majoritatea rețelei hidrografice a județului face parte din bazinul hidrografic

al Ialomitei , râu ce curge prin extremitatea sudică a județului, formând limita cu judetul Ilfov.
Principalele râuri care se varsă în Ialomița și curg în județul Prahova sunt raul Prahova (cu
afluentul său Teleajen și micul său bazin hidrografic cuprinzând râuri ca Slănicul, Vărbilăul,
Drajna) și raul Cricovul Sarat .

Clima este o îmbinare de climă aspră şi umedă în zona muntoasă, climă de tranziţie în
dealuri şi foarte apropiată de cea stepică, în câmpie. E de remarcat însă că linia Prahovei este
şi o limită între o zonă foarte umedă (1.000-1.200 mm precipitaţiuni anuale în Bucegi, 700-
800 în dealuri) şi una secetoasă ; reprezintă deci contactul dintre influenţele îndepărtate ale
oceanului şi cele mai apropiate ale continentului.

Cele mai importante resurse sunt hidrocarburile si minereurile nemetalifere a caror

exploatare si prelucrare au contribuit la dezvoltarea industriala a judetului Prahova.
Principalele resurse naturale ale judetului Prahova: titei si gaze naturale, carbune (lignit), nisip
cuartos, nisip bituminos, ghips, calcar, gresii si conglomerate, marne, argile bentonitice, ape
minerale - bicarbonate, calcice, bromurate, sulfuroase, sulfatate, clorurate si sodice.

Gradul de urbanizare al județului este de 50,2%. Numărul persoanelor din mediul

urban este de 405.815, iar al celor din mediul rural 403.309. Reședința administrativă a
județului Prahova este municipiul Ploiești, cu o populație de 209.954 locuitori (conform
recensământului din 2011).

Cu o populaţia stabilă totală de 798.000 locuitori, la 1 ianuarie 2014, judeţul Prahova se

situează pe locul 3 în ţară după municipiul Bucureşti şi judetul Iaşi. Ponderea populaţiei
judeţului Prahova în populaţia României este de 3,8%.Populaţia masculină din judeţul
Prahova, la 1 ianuarie 2014, a fost de 386.600 persoane reprezentând 48,4% din populaţia
judeţului, iar cea femininặ 51,6%. Potrivit datelor, la 1 ianuarie 2014, 50,0% din populaţia
judeţului trăia în mediul urban. Gradul de urbanizare înregistrat situează judeţul Prahova sub
media pe ţară pe locul 15.

2. Structura economimca in profil sectorial

Ramuri active in economia județului sunt:
– fabricarea echipamentelor electrice,
– activităţi de servicii anexe extracţiei,
– fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice,
– tipărire şi reproducere pe suporţi a înregistrărilor,
– fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,
– fabricarea produselor farmaceutice de bază.

Ponderea industriei din punctul de vedere al cifrei de afaceri in totalul activitatii

economice este de aproape 50%, iar in cadrul activitatilor industriale, principalele ponderi le
detin industria extractiva, de prelucrare a titeiului şi cocsificare a carbunelui, industria
alimentara, a bauturilor şi a tutunului si industria de maşini şi echipamente. La productia
industriala a Romaniei, Prahova contribuie intr-o masura importanta prin urmatoarele
domenii: extractia petrolului, gazelor naturale, carbunelui, constructia de utilaje pentru
exploatari geologice, foraj şi exploatarea puturilor de petrol, petrochimie, productie cabluri de
otel, anvelope, mase plastice, echipamente hidraulice, pompe, macarale, produse chimice şi
petrochimice, mobila, materiale de constructii, tesaturi, confectii textile, vinuri, bauturi
spirtoase si racoritoare, legume şi fructe conservate, produse lactate şi de carmangerie.

Agricultura si industria alimentara

Judetul Prahova are o suprafata Agricola de 272.834 hectare, cu o pondere de cca. 2% din
suprafata agricola a tarii. Suprafata agricola a judetului este distribuita astfel: 53% - suprafata
arabila, 26% pasuni, 13% fanete, 5% livezi si 3% podgorii de vita de vie.
In sectorul vegetal, culturile preponderente sunt: cereale pentru boabe, porumb si boabe,
plante uleioase, floarea soarelui, cartofi, legume, fructe, struguri. In zootehnie, efectivul de
animale, precum si sectorul avicol, asigura disponibilul si pentru alte judete ale tarii.
Principalele produse ale ramurilor sectorului agricol sunt: cereale, fructe, struguri, lapte,
carne.
Industria alimentara si de bauturi este excelent reprezentata in ansamblul economiei
prahovene, producand produse de panificatie, preparate din carne, produse lactate, conserve
din legume si fructe, bauturi spirtoase, sucuri naturale si bauturi carbogazoase, vinuri.
Vinurile produse in Judetul Prahova sunt de o calitate superioara, renumite fiind indeosebi
vinurile rosii, care au facut ca judetul Prahova sa fie cunoscut ca „patria vinurilor rosii”.

Servicii
Activitatile de transport, depozitare si activitatile anexe transporturilor detin ponderea cea
mai insemnata in totalul cifei de afaceri realizate de firmele prahovene ce desfasoara afaceri
in domeniul serviciilor, urmate de serviciile profesionale, administrative si de suport, acestea
fiind domeniile cu ponderea cea mai insemnata si in ceea ce priveste profitul obtinut in
domeniul serviciilor.

Infrastructura de transport și telecomunicații

Județul Prahova este un important nod atat de cale ferată cât și de căi rutiere, fiind traversat de
mari axe rutiere spre Europa Centrală, Europa de Est, Rusia, Turcia și Grecia. Prin judet trec
drumuri importante cum ar fi : autostrada A3 Bucuresti-Ploiesti , DN1 si DN1A .

În toate localitățile urbane și în reședințele de comună din județul Prahova sunt instalate
centrale telefonice digitale, județul fiind racordat prin magistrale de fibră optică, la rețeaua
interurbana și internațională.

Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aerului :atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului.
Calitatea aerului este monitorizată printr-o reţea de supraveghere (10 staţii de monitorizare
numai în municipiul Ploieşti) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra
mediului înconjurător.

Calitatea apei: Faptul că ponderea în judeţ o reprezintă industria petrochimică, conduce la

numeroase probleme legate de gospodărirea apelor, în general, şi de poluarea acestora în
particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, încă de la punerea lor în funcţiune la
deteriorarea calităţii apei din pânza freatică din zonele adiacente, aceasta devenind improprie
utilizării ca resursă de apă. Totodată, evacuarea apelor uzate de la unităţile petrochimice
afectează calitatea receptorilor acestora.

Calitatea solului : Solul prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţi
antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional, a condus la tasarea
solului şi afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru
a contracara dezechilibrele nutritive, ignorând studiile de specialitate pedologice şi
agrochimice; utilizarea excesivă şi neadecvată a produselor de uz fitosanitar;
 JUDETUL SIBIU

Sibiu este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiul
este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de
147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

CLIMA

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din

vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori
minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală
este de 8,9 grade Celsius.

PRECIPITATII
Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna
bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte
microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief,
cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic
zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura
maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea – media
anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie
și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a
aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele
târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C
(la Sibiu în 1888).

ECONOMIE

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari
rate de investiții străine.
Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa),
industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și
industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de
componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann),
de rulmenți(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție
a companiei germane Siemens).
În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica
Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție
emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de
asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

TRANSPORT

Transporturi externe
Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice
către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara.
Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor
mari. Curse directe există către:

 München (Tarom), (Lufthansa)

 Viena (Austrian)
 București, Târgu Mureș (Tarom)
 Timișoara (Carpatair)
 Stuttgart (Blue Air)
 Londra (Wizz Air)
 Dortmund (Wizz Air)

Gara Sibiu

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania.
Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un
important depou pentru locomotive diesel.
Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

 Tronsonul Sibiu - Brașov - București

 Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighișoara
 Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova
 Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad
 Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)
Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind
asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba
Iulia,Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. De asemenea, operatorul
privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu
Olt, Sighișoarași Odorheiu Secuiesc.
Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime.
Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare
an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea
intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În
acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri
giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru
autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul
Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele
au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea
transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată
și vândută ca fier vechi.

TURISM

In anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric
este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele
de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi
înscris în lista patrimoniului UNESCO.[12].În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de
artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe
naturale.
Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de
stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici
fortificate construite de coloniștii sași .
 ANALIZA SWOT A JUDETULUI PRAHOVA

Puncte tari

Sectoare industriale tradiţionale bine dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea

petrolului, fabricarea utilajului petrolier şi chimic;

Existenţa bazei de cercetare în domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului

petrolier precum şi zootehniei şi viticulturii;

Universitatea cu profil tehnic din Ploieşti pregăteşte specialişti pentru industria de utilaj
şi foraj petrolier şi chimică;

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: montan, agroturism,

turism de tranzit, turism de week-end, turism cultural, turism tematic etc.; Zona de
nord -zonă turistică renumită;

Potenţial forestier ridicat în partea de nord a judeţului;

Reţea de alimentare cu apă potabilă în 77 localităţi (74%) din care 43 alimentate în

totalitate şi 34 de comune (101 sate) alimentate parţial;

Localităţi rurale alimentate cu apă prin lucrări finanţate prin programul SAPARD;

Puncte slabe

Zone afectate de poluare;

Pondere mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură;
Exploatarea necorespunzătoare a terenurilor agricole; Ineficienţa terenurilor datorită
parcelării individuale;
Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole;
Practicarea, în multe zone, a agriculturii de subzistenţă.
Gruparea activităţilor economice în special în jurul municipiului Ploieşti;
Căile de acces aglomerate către localităţile turistice din zonele montane;
Raportul dintre preţul şi calitatea serviciilor turistice oferite;
Număr redus de farmacii în mediul rural;
Localităţi în care nu sunt organizate servicii de salubrizare;
 Amenintari
Grad de sănătate afectat de poluare; Situarea în zona seismică;

Slaba putere financiară a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivării

suprafeţelor;

Pregătirea managerială şi economică deficitară a întreprinzătorilor;

Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului I.M.M.

În lipsa investitorilor, există pericolul degradării bazei turistice existente determinând scăderea
numărului turiştilor;

Migrarea forţei de muncă cu înaltă calificare;

Pondere mare a energiei produse de centralele termoelectrice pe cărbune şi păcură.

Subfinanţarea sistemului sanitar;

Desfiinţarea unităţilor şcolare în unele localităţi pe fondul scăderii numărului de copii;

Bugete insuficiente ale autorităţilor administraţiei publice locale pentru a susţine cofinanţarea mai
multor proiecte din fondurile structurale.
 Oportunitati
Distanţă mică faţă de Bucureşti;

Parcul Natural Bucegi situat în nord vestul judeţului.

Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică;

Diversificarea producţiei agricole.Dezvoltarea agriculturii ecologice;

Participarea la Programele cu finanţare externă;

Posibilitatea înfiinţării de baze de agrement şi de petrecere a timpului liber;

Potenţialul turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice determină creşterea numărului de

turişti.

Programe de includere socială în mod egal pe piaţa forţei de muncă, a femeilor şi bărbaţilor;

Situarea la intersecţia celor mai importante căi de comunicaţie;

Proiecte în pregătire pentru fondurile structurale.

Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;

Activităţi pentru protecţia mediului şi reducerea poluării;

Programe pentru dezvoltarea sectorului I.M.M. în domenii productive şi de servicii, specifice mediului
rural (PNDR);

Surse de finanţare pentru proiecte de dezvoltare a agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi

culturale;

Concluziile relevante:

- grad ridicat de poluare a tuturor componentelor in judetele din nord;

- poluare accentuata a solului in judetele din sud;

- calitate relativ corespunzatoare a apelor raurilor;

- poluare ridicata a apelor subterane.

- Judetul Prahova este unul din cele mai bogate judete din regiune , fiind pe locul 2 in ceea
ce priveste PIB pe locuitor , la o diferenta foarte mica de judetul Arges ,si avand cea mai
mica rata a somajului din regiune .

- In ceea e priveste populatia din mediul rural judetul Prahova se afla pe locul 1 , fiind urmat
de judetele Dambovita si Arges .

- Desi este un important nod feroviar , este slab clasat din punct de vedere al numarului de
km de cale ferata ,fiind sub media regiunii .
- Din punctual de vedere al fondului funciar judetul Prahova se afla pe locul 6 deoarece
doar o treime din judet reprezinta campie ,restul fiind ocupat cu deal si munti .

- In ceea ce priveste turismul , judetul se afla pe primul loc in regiune datorita , in primul
rand , zonei turistice Valea Prahovei .

ANALIZA SWOT A JUDETULUI SIBIU

PUNCTE TARI

·Poziţie avantajoasă în centrul ţării
· Număr mare de investitori, atât
autohtoni cât şi din afara ţării ·
Mediu economic bine dezvoltat, propice
pentru investitori
· Infrastructură de transport şi tehnico-
edilitară relativ dezvoltată şi noi investiţii
pentru acestea în viitor
· Forţa de muncă numeroasă, calificată şi
relativ bine pregătită
· Municipiile Sibiu şi Mediaş, poli puternici
ai dezvoltării economice
sub regim de ocrotire (Situl Natura 2000
Podişul Hîrtibaciului, păşuni alpine,
heleşteele de la Mândra etc.)
· Statutul oraşului Sibiu de Capitală
Culturală Europeană în 2007
· Mărginimea Sibiului este o zonă etno-
folclorică şi agroturistică consacrată
· Susţinerea dezvoltării turismului de către
autorităţile locale (realizarea de materiale
de promovare; iniţiativă locală puternică
în promovarea turismului; promovarea de
noi trasee, dezvoltarea reţelei de centre
de informare turistică)

· Piaţă de desfacere bine reprezentată · Numeroase iniţiative, publice sau

· Aeroportul Sibiu
· Tradiţie în domeniul industriei
· Existenţa Camerei de Comerţ
· Universităţi care pregătesc viitoarea forţă
de muncă
private, ce urmăresc popularizarea zonelor
mai puţin cunoscute ale judeţului
· Reţeaua unităţilor de învăţământ este
dezvoltată, cuprinzând toate treptele de
învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial,
liceal, profesional, şcoli de arte şi meserii
şi superior

· Colaborare bună cu mediul extern şi · Existenţa unui procent ridicat de

parteneriate regionale
· Bazinele hidrografice ale Oltului şi
Tîrnavelor – reprezintă un potenţial
pentru agricultură şi energie · Varietatea
ecosistemelor, habitatelor şi speciilor de
plante şi animale sălbatice şi punerea lor
personal didactic calificat în mediul rural,
aprox. 95%
· Existenţa în mun. Sibiu a 5 centre
universitare şi anume: Universitatea
“Lucian Blaga” din Sibiu, Academia
Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu” Sibiu,
Universitatea “RomânoGermană” Sibiu,
Universitatea “Alma Mater” Sibiu şi
Facultatea de Geografia Turismului Sibiu
PUNCTE SLABE
· În zonele rurale şi în unele oraşe,
economie slab dezvoltată
· Şomaj în creştere
· Închiderea unor întreprinderi mari,
devenite nerentabile (precum cea din
Copşa Mică) · Accesibilitate slabă spre
unele zone din judeţ
· Impozite şi taxe ridicate care împiedică
dezvoltarea afacerilor
· Insuficiente surse de finanţare
· Migraţia forţei de muncă bine calificată
· Datorită reliefului parţial muntos, există
zone întinse unde infrastructura de bază
este slab dezvoltată
care, împreună, constituie un important
potenţial zonal
· Lipsa echipamentelor şi utilajelor folosite
în agricultură, în fermele vegetale şi
zootehnice, lipsa unor structuri asociative
privind exploataţiile agricole
· Pregătire insuficientă privind
antreprenoriatul şi managementul turistic
a unor proprietari de pensiuni
· Sărăcia din anumite localităţi
· Scăderea natalităţii care implică scăderea
numărului de elevi; prognoza populaţiei
arată scăderi mai accentuate până în 2015
iar apoi continuă cu un ritm mai scăzut
pentru perioada 2015 - 2025
· Nivel scăzut de pregătire a elevilor din
mediul rural
 OPORTUNITATI

· Existenţa unor resurse naturale încă neexploatate la cote maxime

· Dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport care străbate Sibiul (noile
autostrăzi) de către Ministerul Transporturilor
· Promovarea regiunii şi judeţului de către investitori în mediul extern
· Tendinţa în U.E. privind agricultura ecologică - agricultura extensivă
· Existenţa susţinerii din anul 2010 a unor proiecte, prin măsuri active din PNDR,
privind agricultura ecologică prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze
mediul
· Existenţa teraselor viticole şi pomicole în Podişul Mediaşului şi Podişul Secaşelor, ce
pot fi valorificate pentru dreptul de a cultiva.
· Existenţa unor reglementări legislative pentru crearea de asociaţii, grupuri de
producători pe produs în domeniul creşterii animalelor
· Posibilitatea obţinerii de fonduri comunitare pentru finanţarea proiectelor privind
măsurile active din PNDR
· Posibilitatea obţinerii de subvenţii guvernamentale

AMENINTARI

Mediul politic instabil la nivel naţional

Legislaţie instabilă
Migrarea investitorilor înspre ţări cu fiscalitate redusă
Schimbări climatice – încălzirea globală
Limitările bugetare privind ajutoarele de stat
Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu
Ponderea mare a şomerilor tineri cu vârste
cuprinse între 18-24 de ani
Menţionarea schimbărilor continue de pe piaţa
muncii
Număr scăzut al populaţiei tinere ocupate
Lipsa nivelului de educaţie duce la creşterea
gradului de violenţă şi infracţionalitate şi reduce
şansa găsirii unui loc de muncă