Implicarea unui ONG de mediu in solutionarea unei probleme de mediu FUNDATIA TERRA MILENIUL III Este o organizatie apolitica,

neguvernamentala si non-profit de protectie a mediului.Misiunea organizatiei TERRA Mileniul III este de a desfasura programe ecologice n vederea constientizarii populatiei asupra efectelor schimbarilor climatice si de a promova programe de dezvoltare durabila la nivel national, regional si global.O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost infiintat ca fundatie in Bucuresti, in ziua de 22decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997.TERRA Mileniul III este o persoan romana de drept privat, cu sediul social al Fundatiei in Romania, Bucuresti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1.Activitati propuse pentru desfasurate de ONG-ul. activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si global,cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbarilor climatice; activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private asupra mediului si comunitatilor; activitati si programe de promovare a legislatiei i modificarilor legislative in domeniul mediului si in sectoarele conexe; activitati educationale pentru copii si adulti; incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului; colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale i comunitatile in vederea realizarii protectiei ecosistemelor locale si regionale; sa realizeze programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social,educational si al protectiei mediului inconjurator; promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu.Numarul de membri ai fundatiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componenta membrilor este urmatoarea: membrii fondatori si membrii de onoare. Membrii de onoare, precum i membrii Consiliului Director nu pot pastra/dobandi aceste calitati daca au fost colaboratori sau ofiteri ai Securitatii Romane din perioada comunista. Membrii in functie precum si persoanele propuse a dobandi aceasta calitate au obligatiade a semna o declaratie pe proprie raspundere in acest sens. Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere ncheiat in Bucuresti la data de 22 decembrie 1997.Structura organizatorica a fundatiei TERRA Mileniul III:

Organele de conducere ale Fundatiei TERRA Mileniul III sunt: 1. Consiliul Director; 2. Cenzorul sau comisia de cenzori. 1.Presedintele Presedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritatesimpla de voturi si este membru fondator al Fundatiei. El reprezinta organizatia nrelatiile cu alte organizatii, organele si organismele de stat, ale administratiei cat si cucele similare prin obiect de activitate, interne i internationale, angajand-o fata de acesteaprin semnatura si stampila fundatiei.Incheie acte juridice de dispozitie, conservare,reprezentare i administrare n numele si pe seama Fundatiei, putand semna valabil nnumele acesteia ori de cate ori este nevoie. La prima sedinta a Consiliului Director Presedintele are obligatia sa raporteze activitatea sa. Pune in aplicare HotararileConsiliului Director. 2.Consiliul Director Consiliul Director al Fundatiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducere ntrunindu-se n sedinte ordinare si extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director ,el fiind format din 5 membri.Acesti membri se intrunesc o data pe an in sedinte ordinare fiind convocat in scris, cu minimum 14 zile nainte de data fixata,mentionandu-se data si ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de oricemembru al Consiliului Director precum si de directorul executiv, cu 2 zile inainte de data sedintei. Convocarea membrilor se poate face prin orice mijloace tehnice disponibileFundatiei.Atributiile Consiliului Director al Fundatiei TERRA Mileniul III sunt urmatoarele : a) stabileste strategia generala si programele Fundatiei; b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Fundatiei; c) aproba bilantul contabil al Fundatiei; d) alege si revoca cenzorul sau comisia de cenzori; e) infiinteaz filiale ale Fundatiei n tara sau in strainatate; f) aproba incheierea de acte juridice, in numele si pe seama Fundatiei; g) aproba organigrama si strategia de personal pentru Fundatie; h) aproba modificarile si completarile la statutul Fundatiei cat si dizolvarea acesteia; i) aproba rapoartele directorului executiv. 3.Directorul executiv Directorul executiv este angajat contractual al Fundatiei. Angajarea si revocarea sa se realizeaza de catre Presedintele Consiliului Director, conform legislatiei in vigoare. Atributii: a) reprezinta fundatia in relatiile cu tertii, incheind acte juridice de conservare si administrare, precum si de reprezentare (angajare de avocat in numele Fundatiei, delegarede atributii) in numele si pe seama Fundatiei. Actele juridice de dispozitie se vor incheiade catre Directorul executiv in limita stabilita de Consiliul Director; b) asigura conducerea operativa a fundatiei intre sedintele Consiliului Director; c) Directorul Executiv poate fi imputernicit de unul din membrii Consiliului Director sa il reprezinte la sedintele extraordinare ale Consiliului Director; d) asigura realizarea proiectelor si programelor aprobate de Consiliul Director; e) prezinta rapoarte Consiliului Director privind activitatea sa si a personalului fundatiei; f) raspunde de elaborarea si propune aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli,bilantului contabil, regulamentului de ordine interioara; g) planifica sedintele ordinare si extraordinare ale Consiliului Director i stabilesteordinea de zi; h) intocmeste organigrama fundatiei si o supune aprobarii Consiliului Director; i) angajeaza, evalueaza, promoveaza i concediaza personalul, incheie contracte decolaborare si stabileste drepturile si indatoririle salariatilor si colaboratorilor; j) indeplineste alte atributii date n competenta sa prin hotararea Consiliului Director. 4.Cenzorul sau comisia de cenzori Sunt desemnati de catre Consiliul Director pe o perioada de trei ani si revocati tot de catre acesta, are competenta de a verifica gestiunea financiara a Fundatiei asupra careia se intocmeste un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director.Atributiile cenzorului sau comisiei de cenzori: 1. verifica activitatea financiar-contabila a fundatiei, gestionarea patrimoniului acesteia, a filialelor si a sucursalelor; 2. verifica concordanta cheltuielilor efectuate cu bugetul de venituri si cheltuieli si programele aprobate;

3. realizeaza informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila; 4. intocmeste un raport de cenzor, anual, care sa cuprinda concluziile rezultate dinverificari si propunerile pentru optimizarea activitatii ulterioare a fundatiei; 5. prezinta rapoarte Consiliului director. Va fi prezentat un raport anual referitor la bilantul si bugetul de venituri si cheltuieli ale fundatiei si rapoarte periodice la solicitarea Presedintelui sau a Consiliului director 6. indeplineste atributiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. 7. Cenzorul sau comisia de cenzori nu poate lua decizii cu caracter executiv si nu poate ncheia acte de gestiune sub nici un motiv. Domeni de activitate Ca domeniu de activitate fundatia non-guvernamentala s-a implicat in: -activitati si programe de protectie a mediului inconjurator, la nivel local, regional si global, cu preponderenta cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbarilor climatice; - activitati si programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sauprivate asupra mediului si comunitatilor; - activitati si programe de promovare a legislatiei si modificarilor legislative in domeniul mediului si in sectoarele conexe; - activitati educationale pentru copii si adulti; - incurajarea dezvoltarii transferului de tehnologii si tehnici nepoluante, cercetarea stiintifica in domenii legate de protectia mediului; - colaborarea cu administratiile locale si/sau regionale si comunitatile in vederea realizarii protectiei ecosistemelor locale si regionale; - programe comune cu organizatii internationale similare in domeniul social, educationalsi al protectiei mediului inconjurator; - promovarea participarii cetatenilor, in special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor si la rezolvarea problemelor de mediu. Activitatii din cadrul domeniilor de activitate De a lungul timpul timpului Fundatia Terra Mileniul III a derulat mai multe activitati printre care enumeram :-Activitati in domeniul schimbarilor climatice ce se axeaza pe reducerea emisiilor degaze cu efect de sera din sectorul energetic, prin trecerea de la combustibili fosili si energie nucleara la utilizarea surselor regenerabile de energie si implementarea proiectelor de eficienta energetica. -Activitati in domeniul energiei ce se axeaza pe promovarea exemplelor de succes inutilizarea surselor regenerabile de energie, precum si participare publica in elaborarea politicilor nationale din domeniul energetic. -Activitati in domeniul energiei nucleare ce se axeaza pe documentare, informarea publicului cu privire la costurile, impactul si riscurile utilizarii energiei nucleare si participare publica in luare deciziilor din acest domeniu. -Activitati din domeniul transporturilor ce se axeaza pe participare publica in procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructura de transport,pentru a reduce impactul negativ social si de mediu al acestora. De asemenea, TERRA Mileniul III sprijina comunitatea afectata de proiectul de pasaj suprateran Basarab din Bucuresti pentru a opri construirea acestuia. -Fundatia TERRA Mileniul III monitorizeaza investitiile institutiilor financiare internationale pentru a asigura ca proiectele finantate de acestea nu au impact negative asupra mediului si comunitatilor, si participa in procesul de imbunatatire a politicilor acestora, in special in ceea ce priveste mediu, infrastructura, accesul la informatii,participare publica si transparenta etc. Relatiile cu alti operatori: Fundatia Terra Mileniul III a colaborat si colaboreaza cu mai multe ONG-uri din tara si din strainatate,cu institutii guvernamentale precum si cu institutii internationale implicate in probleme de protectie a mediului etc.,aflandu-se in diferite relatii cu acestea. Relatii de parteneriat -In vederea realizari proiectului Tineri pentru mediu proiect ce a avut c a s c o p sporirea gradul de constientizare a tinerilor elevi de liceu asupra p r o b l e m e l o r d e m e d i u i n t r e i z o n e u r b a n e d i n R o m a n i a ( C a l a r a s i , S i g h i s o a r a s i Constanta) desfasurat intre iulie 2007 iulie 2008,cu Asoci atia Pentru

Dezvola treDurabila Dunarea de jos-Calarasi; ONG Mare Nostrum-Constanta si Sighisoara Durabila-Sighisoara .-Cu privi re la realizarea proiectului Transportul public durabil in Bucursti,desfasurat in perioada 2008-2009, fundatia a stabilit relatii de parteneriat cu Sindicatul Transporturilor din Bucuresti. -Pentru proiectul Fii responsabil, recicleaza!,ce s-a desfasurat in perioada octombrie 2007-mai 2008, avand ca scop imbunatatirea nivelului de constientizare a copiilor si tinerilor privind protectia mediului, a stabilit relatii de parteneriat cu Asociatia ALMA-RO,Bucuresti-Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,proiect ce s-a desfasurat in perioada mai-decembrie 2007,avand ca scop oprirea unui proiect cu impact semnificativ asupra mediului si sanatatii populatiei, respectiv proiectul de pasaj suprateran Basarab,a stabilit relatii de parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice-Proiectul Tineri motivati pentru viitor ,desfasurat in perioada decembrie2006- octombrie 2008,ce a avut ca scop participarea tinerilor la activitide protecie a mediului n nou zone urbane izolate i defavotizate din Romnia,Bulgaria i Macedonia,cu A SEED Europe, Olanda coordonator internaional,Eco-Sense, Macedonia si cu Za Zemiata, Bulgaria- Clima este in mainile noastreproiectul a fost derulat pe perioada septembrie 2006 august 2009. Proiectul a avut ca scop constientizarea reprezentantilor educatiei si a oficialitatilor cu privire la schimbarile climatice,avand ca parteneri Asociatia Ecumenica a Bisericilor din Romania , AIDRom, Bucuresti;Asociatia ALMA-RO,Bucuresti; Amoeba Eco Center , Gheorgheni, Harghita;Asociatia Pro Conventia Carpatica, Targu Mures, Mures; Asociatia Floarea Reginei, Sinaia, Prahova;ONG Mare Nostrum, Constanta;Asociatia Prietenii Pamantului, Galati ;Asociatia pentruprotectia mediului Rhododendron, Targu Mures, Mures; Asociatia SighisoaraDurabila, Sighisoara, Mures;Fundatia TERRA Mileniul III, Bucuresti etc. Relatii de finantare -Administratia Fondului pentru Mediu a finantat proiectul Tineri pentru Mediu - Uniunea Europeana prin Programul Phare,Componenta 2 - Democratie, protectia mediului,protectia consumatorului,dialog,aspecte de gen si ocuparea fortei de munca,a finantat proiectul Transport public durabil in Bucuresti. - ECOROM ambalaje S.A..,Bucuresti, a finantat Fii responsabil,recicleaza! -Proiectul Pasaj Suprateran Basarab Nu peste Titulescu,finantat de Fundatia pentru Parteneriat -Proiectul Tineri motivati pentru viitor,finantat de Comisia European prin Directoratul General pentru Tineret -Proiectul Clima este in mainile noastre,finantat de Kerkinactie (Olanda) prinAIDRom, Bucuresti STUDIU DE CAZ : IMPACTUL GAZELOR CU EFECT DE SERA ASUPRACAPITALULUI NATURAL Transporturile reprezint un element esenial n cadrul societii umane. Acestea sunt indispensabile n toate domeniile vieii sociale, economice i culturale, dar impun costuri substaniale ntregii comuniti, prin efectele semnificative i pe termen lung produseasupra calitii mediului i prin influena direct sau indirect manifestat asupra strii de sntate a populaiei.Efectele negative generate de activitile de transport i pun amprenta asupra tuturor componentelor mediului, prin: -Poluarea atmosferic, datorat emisiilor de particule i gaze toxice, care atac sntatea populaiei, mediul natural i construciile; -Poluarea solului i apelor cu produse petroliere i alte tipuri de deeuri lichide; -Poluarea sonor, care aduce disconfort sau chiar efecte grave asupra sntii,ntruct traficul este una dintre cele mai importante surse de zgomot din zonele urbane; -Generarea unor cantiti considerabile de deeuri (anvelope uzate, acumulatori,uleiuri uzate, .a.m.d.); -Efectele asupra climei prin emisiile de gaze care provoac efectul de ser cu impact pe termen lung; -Accidente, cu pierderi de viei sau afectarea temporar sau permanent a strii desntate; -Infrastructura necesar activitilor de transport afecteaz mediul prin ocuparea unor suprafee mari n mediul urban pentru parcri, n detrimentul spaiilor verzi,trotuarele, .a.; -Circulaia i staionarea n locuri neautorizate a mainilor, transformarea prii carosabile a strzilor i a trotuarelor n parcri, etc. Din multitudinea tipurilor de transport (feroviar, rutier, naval, aerian, special,combinat), n funcie de mijlocul ntrebuinat, transportul rutier constituie o surs major de poluare, n special n mediul urban. Practic, tot ce se elimin pe eava de eapament(monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, aldehida formic, pulberi ncrcate cumetale grele) este toxic pentru mediu i sntate. Impactul traficului rutier

asupra mediului se concretizeaz n aciunea poluanilor gazoi i a metalelor grele, generai n timpul activitilor de transport, asupra mediului i sntii. TRANSPORT PUBLIC DURABIL IN BUCURESTI Perioada de desfasurare: 1 aprilie 2008 23 octombrie 2009 Necesitatea proiectului: Proiectul Transport public durabil n Bucuretia fost necesar deoarece prin activitatiile derulate i-a propus creterea gradului de contientizare a populaiei i autoritilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin utilizarea transportului public n comun, precum i creterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucureti, din perspectiva promovrii transportului public i ncurajrii populaiei s l foloseasc. Obiectivul general: Promovarea transportului durabil in Bucuresti ca solutie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Obiective specifice: -cresterea gradului de constientizare a populatiei si autoritatilor publice locale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin utilizarea transportului public in comun; -creterea gradului de promovare a master planului de transport pentru Bucuresti,din perspectiva promovarii transportului public si incurajarii populatiei sa il foloseasca. Printre principalele activitati derulate in vederea atingerii obiectivelor putem enumera: - realizarea unor instrumente de promovare transportului public ca solutie la reducerea efectelor schimbarilor climatice autocolante, film documentar (ce au fost distribuite/promovate chiar in mijloacele de transport in comun); - organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si transport, in cadrul caruia au fost instruiti reprezentanti ai ONG-urilor de protectia mediului nationale, a sindicatelor transportatorilor din Bucuresti si alte 4 orase si ai autoritatilor publice locale din Bucuresti; - organizarea unei actiuni de Ziua Mondiala fara masini 22 septembrie ce a vizat promovarea utilizarii transportului public; - realizarea raportului final al proiectului; -organizarea unei mese rotunde la nivel national care va contribui la diseminarea rezultatelor proiectului la nivel naional, oferind posibilitatea replicarii proiectului si inalte localitati; - realizarea unui sondaj de opinie in randul cetatenilor cu privire la perceptia acestora asupra calitatii transportului in comun in Bucuresti; - realizarea unui raport cu recomandari pentru implementarea master plan-ului de transport Bucuresti; - derularea unei campanii de advocacy la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti pentru promovarea masurilor de imbunatatire a master planului de transport actual; - modernizarea unui traseu-pilot, pentru o linie de autobuz, prin amplasarea unor harti integrate in statiile de autobuz. Venituri in anul 2008,Terre Mileniul III si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar urmatoarele surse: -contributii externe: 30 269 RON -sponsorizari: 172 487 RON - dobanzi: 27 524 RON -venituri din activitati fara scop patrimonial: 251 977 RON -alte venituri: 15 054 RON -total Venituri = 497.311 RON -active imobilizate - total: 32.347 -capitaluri total: 78.712. Structura cheltuielilor Cheltuielile suportate de Terra Mileniul III in anul 2008 au o valoare totala de 464.920RON DENUMIRE Cheltuieli administrative de birou Cheltuieli cu personalul VALOARE 61 917 35 653

Cheltuieli cu serviciile executate de terti Cheltuieli cu serviciile bancare Cheltuieli cu deplasarile Cheltuieli cu posta si comunicatiile Cheltuieli cu echipamente si mobilier Cheltuieli pentru transport Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli financiare Consultanta Alte cheltuieli

20 120 15 445 91 182 17 084 37 750 19 978 14 112 52 392 22 073 77 214

Rezultatele vizibile ale proiectului: -realizarea unor instrumente de promovare a transportului public (autocolante,pliante, mini-documentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran LCD); -realizarea unui raport cu recomandri pentru implementarea master plan-ului de transport Bucureti; -modernizarea unui traseu-pilot, pentru linia de autobuz 381, prin amplasarea unor hri integrate n staiile de pe traseu; -organizarea unui curs de manageri de mediu, specializare schimbari climatice si transport, ce a avut ca grup int reprezentaii sindicatului TRANSLOC, operatorii de transport public, autoriti publice locale i ONG-uri; -derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului de transport actual; -organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziua internaional frmaini. Efectele proiectului Efectele ecologice ale proiectului: CRITERIU Aerul Apa Solul Biodiversitatea SUBCRITERIU Calitatea aerului Calitatea apei Suprafete degradabile Fauna si flora EFECT Proiectul contribuie la imbunatatirea calitatii aerului,apelor si solului precum si la conservarea biodiversitatii. Este impiedicata disparitia vietuitoarelor acvatice,care populeaza apele.

Efectele sociale ale proiectului: CRITERIU Sanatate SUBCRITERIU Mortalitate EFECT Proiectul imbunatateste calitatea vietii si poate influenta prin aceasta durata de viata a oamenilor din capitala. Prin impartirea de materiale informative s-a realizat o constientizare si o educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului.

Educatie

Educarea populatiei

Analiza SWOT: PUNCTE FORTE -modernizarea unui traseu-pilot pentru linia de autobus 381,prin amplasarea unor harti integrate in statiile de pe traseu; -realizarea unui raport cu recomandri pentruimplementarea master plan-ului de transport Bucureti; -organizarea unui mar cu biciclete de 22septembrie, Ziua internaional fr maini. -derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti pentru promovareamsurilor de mbuntire a master planului de transport actual. OPORTUNITATI Crearea de culoare unice de deplasare p e n t r u transportul public; -Introducerea transportului public de suprafat petimp de noapte;- Introducerea, afisarea si respectarea unui orar decalatorie. PUNCTE SLABE -lipsa fondurilor pentru creareade culoare unice de deplasarepentru transportul public-nerespectarea unui orar decalatorie. -Absenta studiilor de fluidizare atraficului n spatiu si timp pentruarterele urbane si stareanecorespunzatoare a arterelor rutiere

AMENINTARI -Nerespectarea in totalitate aprevederilor legale in vigoareprivind protectia mediului -Cresterea numarului deautovehicule in raport cu numarulde parcari amenajatecorespunzator -Amplificarea fenomenului depoluare atmosferica ca urmare aintensificrii traficului auto sineconformarea cu cerintelestandardelor EURO avehiculelor.

Analiza de mediu: In urma datelor prezentate putem spune ca inainte aplicari acestiu proiect, populatia nu era informata corespunzator cu referire la dezechilibrele ce au loc in natura datorita emisilor de gaze ce sunt emanate de masini, de asemena odata cu initierea acestui proiect s-a tras un semnal de alarama autoritatilor.Acest proiect a pus in evidenta principalel efecte negative ce apar datorita traficului infern din Bucuresti atat asupra omului cat si asupra capitalului natural.Dupa aplicarea proiectului principalele avantaje au fost informarea populatiei cu referirela efectele negative ce au loc, modernizarea unui traseu pilot, pentru linia de autobuz 381,prin amplasarea unor hri integrate n staiile de pe traseu; realizarea unor instrumentede promovare a transportului public (autocolante, pliante, mini-documentare difuzate n autobuzele dotate cu ecran LCD); derularea unei campanii la nivelul autoritilor publice locale din Bucureti pentru promovarea msurilor de mbuntire a master planului de transport actual; precum si organizarea unui mar cu biciclete de 22 septembrie, Ziuainternaional fr maini. Concluzii si propuneri: In concluzie imbunatatirea retelei rutiere trebuie studiata in detaliu pentru a determina necesitatea si impactul acesteia. Reducerea nevoii de transport, utilizarea mai eficienta a drumurilor existente si alte mici imbunatatiri ar trebui sa constituie o prioritate fata de investitiile mari in infrastructura de transport rutier. Impactul retelei rutiere asupra traficului, asupra utilizarii terenului, dar si asupra mediului,trebuie de asemenea studiat. Trebuie luate in calcul numai proiectele cu rezultate pozitive trebuie implementate, iar eventualele efecte negative atenuate.Din punct de vedere al impactului transportului asupra mediului, principala problema este in prezent zgomotul. Un plan de prevenire a zgomotului bazat pe harti de zgomot trebuie implementat.Impactul sectorului de transport asupra climei este cel mai bine atenuat prin schimbarea sistemului de impartire modala. Norme cu privire la folosirea de combustibili alternativi si de vehicule cu emisii scazute trebuie adoptate urgent pentru a permite acestora un tratament favorabil.Siguranta traficului poate fi cel mai usor imbunatatita prin reducerea vitezei vehiculelor in centrul orasului si in cartierele de locuinte. Mediul de trafic va trebui recalculat pentru a sprijini deplasarea cu

viteze mai sigure.Crearea de culoare unice pentru transportul public si schimbarea culorii semaforului la intrarea n intersectii a mijloacelor de transport public trebuie de asemenea studiat. Propuneri: Recomandarea principala este aceea de a se trece cat ma rapid la elaborarea unui plan de msuri care s fie supus dezbaterilor publice si de a implementa proiectele si masurile aferente infrastructurii rutiere si transportului public intr-un mod echilibrat, pentru a asigura cresterea nivelului de serviciu si pentru a atrage mai multi calatori catre transportul public. Se recomand, de asemenea, sa fie implementate masuri de politici publice in transporturi orientate catre reducerea utilizrii autoturismului si a oferi n acelasi timp servicii mai bune de transport public. Efectul implementarii scenariilor confirm aceast recomandare ca fiind principal. Soluti propuse: 1. Crearea de culoare unice de deplasare pentru transportul public.Principalul beneficiu pe care l va genera acest proiect este c va reduce congestionarea traficului. Totodata va oferi pasagerilor timpi de cltorie mbunatatiti, asigurnd servicii de transport public de suprafata cat mai atractive.Un alt cstig l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din sectorul de transport public, atenuandu-se astfel impactul asupra mediului prin faptul ca parcurgerea traseului cu o viteza constanta, fara a accelera excesiv sau a tura motorul autovehiculului, mentine un nivel scazut al emisiilor. 2. Introducerea transportului public de suprafat pe timp de noapte..Bucurestiul are, ca orice capitala europeana, o nevoie de mobilitate urbana pe timp de noapte, dar spre deosebire de alte capitale, aici nu exista o oferta de transport public pe timp de noapte. Introducerea unor mijloace de transportpublic de suprafata cu o frecventa de succedare de minim 30 de minute si afisarea unui orar de calatorie pe timp de noapte poate aduce beneficii importante, financiare dar si de imagine, ce vor genera n timp o crestere a fluxului de calatori n mijloacele de transport public cu costuri mai scazute pentru utilizatori decat daca acestia s-ar deplasa dintr-un punct n altul al orasului cu taxiul sau autoturismul personal. 3. Introducerea, afisarea si respectarea unui orar de calatorie.Introducerea unui orar de calatorie care sa fie respectat mpreuna cu transportuln comun pe timp de noapte reprezinta cea mai usoara modalitate de corelarea unor masuri/proiecte care, cu un cost scazut, pot avea un impact major generand o crestere a utilizarii transportului public.Afisarea orarului de calatorie n toate statiile duce la educarea publiculuicalator, acesta avand posibilitatea de a-si estima timpul necesar pentru a parcurge traseul ales fara sa mai creeze aglomeratie n statii. 4. Introducerea unei linii telefonice de informare asupra serviciilor de transportn comun. 5. Suplimentarea numrului de mijloace de transport n comun pe liniile aglomerate, la orele de vrf.O suplimentare a numarului de mijloace de transport n comun prin redistribuirea lor de pe traseele cu un volum mai mic de calatori catre cele suprasaturate poate duce la evitarea aglomeratiei, acest lucru atragand mai multi calatori, schimband orientarea lor de la utilizarea autoturismelor personale catre transportul public sidiminuand astfel cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera. 6. Intreprinderea demersurilor necesare pentru nfiintarea Autoritatii Metropolitane de Transport.Crearea unei astfel de autoritati, prima de acest gen nfiintata n Romania, poate fi considerata o masura pilot ce va aduce numeroase beneficii. Prin nfiintarea Autoritatii Metropolitane de Transport se va putea coordona mult mai eficienta ctivitatea de transport public din Bucuresti si zonele limitrofe, va duce la elaborarea unei strategii integrate bazata pe principiul intermodalitatii si va fi baza de plecare pentru constituirea de noi autoritati de acest gen in celelaltemari orase din tara. BIBLIOGRAFIE: http://terraiii.ngo.ro

CHINGARU TEODORA,
GR:1328,ANUL III,EAM