1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A
MEDIULUI








I mplicarea ONG-ului ECO-CIVICA in
problema distrugerii spatiilor verzi din
Bucuresti

















2


CUPRINS




I. PREZENTARE GENERALA

1.1. Scurt istoric ECO-CIVICA

1.2. Organizarea ONG-ului

1.3. Domeniile de activitate ale organizatiei

1.4. Activitati pe domenii



II. RELATII DE COLABORARE


III.STUDIU DE CAZ
3.1 Caracterizarea problemei de mediu
3.2 Obievtivele generale si specifice ale proiectului
3.3 Activitati privind realizarea obiectivelor generale si specifice
3.4 Eficientizarea proiectului; Proiectarea bugetului de venituri si
cheltuieli
3.5 Analiza SWOT

Concluzii si propuneri

Bibliografie









3


PREZENTARE GENERALA



1.1. Scurt istoric

Eco -Civica este singurul ONG reprezentat in Comisia de Avizare Tehnica a
proiectelor ce pot avea impact asupra mediului din Capitala, membru al Comisiei
stabilite de HG 1076/2004 (care prevede discutarea la faza de intentie a unor proiecte ce pot
avea impact asupra mediului), prin care sunt analizate proiectele supuse atentiei Agentiei
Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti (care include si judetul Ilfov) si partcipa alaturi
de specialistii domeniului din Capitala la elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu
privitor la municipiul Bucuresti.
Eco civica este o organizatie neguvernamentala de mediu, apolitica, non-profit, cu
personalitate juridica. Are in prezent 13 000 membri, 16 filiale in tara si 5 in strainatate, iar
40% sunt studenti. Este in colaborare, asociere, afiliere cu 200 de ONG-uri nationale si
internationale, precum si cu majoritatea institutiilor publice, centrale si locale abilitate in
domeniul din Romania



1.2. Organizarea ONG-ului

Organele centrale ale Organizatiei colective sunt Adunarea Generala si Consiliul
Director. Organul de control al Organizatiei colective este constituit dintr-un cenzor sau o
comisie de cenzori.
Adunarea Generala este constituita din totalitatea membrilor fondatori si titulari.
Membrii, persoane juridice, vor desemna reprezentanti n Adunarea Generala. In cazul n care
persoana mputernicita sa reprezinte permanent nu poate sa participe, atunci persoana juridica
membra va desemna pe baza de mputernicire o alta persoana pentru Adunarea Generala
respectiva.
Adunarea Generala este valabil constituita daca sunt prezenti cel putin 2/3 din membrii
cu drept de vot. Hotarrile se iau cu majoritatea simpla (jumatate plus unu) a membrilor cu

4

drept de vot prezenti. In cazul n care, dupa prima convocare, nu se poate ntruni cvorumul
necesar, se va convoca o a doua Adunare Generala care se va tine valabil indiferent de
numarul membrilor cu drept de vot prezenti, iar hotarrile vor fi luate cu majoritate simpla din
numarul acestora.
Adunarea Generala va fi prezidata de un Presedinte de sedinta. In urma fiecarei adunari
generale va fi intocmit de catre secretarul sedintei un procesul-verbal care va fi semnat de
acesta si de catre presedintele de sedinta. Presedintele de sedinta si secretarul (reprezentanti ai
membrilor cu drept de vot ai Organizatiei colective) vor fi alesi la inceputul fiecarei sedinte a
Adunarii Generale cu jumatate plus unu din voturile membrilor cu drept de vot prezenti.
Hotarrile vor fi luate de Adunarea Generala pe baza propunerilor discutate in cadrul
respectivei adunari. Propunerile vor fi formulate/centralizate, dupa caz, de catre initiatorul
Adunarii Generale si transmise membrilor Organizatiei colective odata cu convocarea.
Adunarea Generala are loc cel putin o data pe an.
Modalitatile de convocare a Adunarii Generale sunt urmatoarele:
a)convocare facuta de si la initiativa Presedintelui Consiliului Director;
b)convocare facuta de catre Presedintele Consiliului Director la initiativa a cel putin
1/3 din membrii Organizatiei colective;
c)convocare facuta de si la initiativa a cel putin 1/3 din membri.
Convocarea va contine data, ora si locul unde urmeaza sa aiba loc Adunarea Generala
precum si ordinea de zi si va fi trimisa, prin fax, e-mail, scrisoare cu confirmare de primire
sau orice alt mijloc cu care se poate dovedi data trimiterii, cu cel putin 3 zile libere nainte de
data fixata. In cazul n care pe ordinea de zi se afla modificarea prezentului statut, odata cu
convocarea vor fi trimise si propunerile de modificare.
CONSILIUL DIRECTOR
In intervalele dintre Adunarile Generale ale organizatiei colective, conducerea acesteia
este incredintata Consiliului Director compus din Presedinte, Vicepresedinte, Director
Executiv si membri.
Membru ales in Consiliul Director poate fi numai un reprezentant al unui asociat cu
drept de vot, exceptie facand Presedintele care poate fi si o persoana din afara Organizatiei
colective.
In momentul n care un membru titular nu mai face parte din Organizatia colectiva,
atunci, n mod automat, calitatea de membru in Consiliul Director a reprezentantului sau va
nceta. Adunarea Generala va alege un nou membru al Consiliului Director pana la expirarea

5

mandatului acestuia.
Membrii onorifici nu pot face propuneri pentru functia de membru al Consiliului Director si
nici nu pot ocupa o astfel de functie.
Primul Consiliu Director este format din reprezentantii membrilor fondatori si are un
mandat de 2 ani de la constituirea Organizatiei colective. Consiliul Director al organizatiei
colective administreaza asociatia si patrimoniul acesteia.Consiliul Director are puteri depline
in perioada dintre Adunarile Generale, cu exceptia puterilor exclusive rezervate Adunarii
Generale conform legii sau prezentului Statut.Presedintele / Directorul executiv reprezinta
Asociatia in relatiile cu tertii si o angajeaza in mod legal.Vicepresedintele este inlocuitorul
Presedintelui, pe perioada cat acesta nu este disponibil, avand drepturile si obligatiile
acestuia.Fiecare membru al Consiliului Director are dreptul la un vot.Consiliul Director se va
ntruni cel putin o data pe luna sau ori de cte ori este nevoie. Convocarea sedintei lunare este
facuta de catre Presedinte / Director executiv. Convocarea altor sedinte poate fi facuta si de
1/3 din dintre membrii Consiliului Director.
Convocarea se face n scris prin fax, e-mail, scrisoare cu confirmare de primire sau
orice alt mijloc cu care se poate dovedi data trimiterii cu cel putin 48 de ore nainte de sedinta
Consiliului Director. Convocarea va cuprinde data si ora, locul si ordinea de zi a sedintei. De
asemenea, Consiliul Director, n sedinta pe care o tine, va putea stabili care va fi urmatoarea
data pentru ntlnire. Convocarea urmatoare va fi trimisa numai celor care nu au participat.


6





1.3. Domeniile de activitate ale organizatiei

Principalul domeniu de activitate a ONG-ului este biodiversitatea. Avand drept scop
restabilirea echilibrului natural, insanatosirea mediului inconjurator si a popultiei , formarea
unei viziuni si constiinte ecologice a tuturor cetatenilor, Eco-Civica va contribui la:
Crearea unui sistem flexibil de educatie si instruire ecologica, ecologizarea intregii
societati
Evaluarea si aducerea la cunoasterea opiniei publice a efectelor negative legate de
poluarea aerului, efectul de sera, zgomotul si vibratiile, poluarea apelor, poluarea
solului, ecologie si conservarea naturii menite sa schimbe comportamentul la nivel
individual si colectiv prin:
- implementarea unei retele de colectare, sistematizare si difuzare in interior si exterior a
informatiilor de mediu, crearea bazei de date pe anumite domenii;
- organizarea expeditiilor cu implementarea tineretului la nivel local, national si international;
ADUNAREA
GENERALA

Consiliul director
Director executiv
Departamentul
financiar
Departamentul
tehnic
Departamentul de
presa
si mass-media
Departamentul
de
Actiuni si
voluntari
C
o
n
t
a
b
i
l


A
d
m
i
n
i
s
t
r
a
t
o
r

I
T

E
d
i
t
o
r

w
e
b

C
o
o
r
d
o
n
a
t
o
r

b
a
z
e

d
e

d
a
t
e

C
o
o
r
d
o
n
a
t
o
r

P
r
e
s
a

C
o
o
r
d
o
n
a
t
o
r


p
u
b
l
i
c
i
t
a
t
e

C
o
o
r
d
o
n
a
t
o
r

c
a
m
p
a
n
i
i

V
o
l
u
n
t
a
r
i



7

- participarea si organizarea de simpozioane, conferinte, seminare, consfatuiri instruirea si
reciclarae publicului in domenii ce tin de mediul natural;
- organizarea de campanii publicitare de protectia mediului.
Promovarea practicilor nepoluate si a solutiilor durabile de reducere a poluarii prin:
- cresterea gradului de constientizare in randul sectorului economic si a autoritatior locale cu
privire al beneficiile produselor nepoluate;
- evaluarea diverselor optiuni privind folosirea practicilor de produse nepoluate in vederae
analizei avantajelor economice si de mediu;
- dezvoltarea unui program model de reciclare pentru serviciile publice locale;
- sprijinirea demonstratiilor tehnologice de practici nepoluate;
- promovarea masurilor de utilizare eficienta a energiei;
- identificarea si evaluarea tehnologiilor care reduc emisiile gazelor cu efect de sera si
intensitatea energetica.
Educarea tineretului in spirit ecologist, restabilirea balantei dintre Natura si Om.
Organizeaza si desfasoara actiuni, in favoarea conservarii naturii, impaduririi, pentru
protectia atmosferei, solurilor si apelor, reducerii deseurilor si depozitarea lor conform
standardelor eco sanitare, curatirii izvoarelor si fantanilor, ocrotirii faunei si florei,
monumentelor istorice, culturale, arhitecturale, paleontologice, arheologice.
Promovarea participarii cetatenilor la luarea deciziilor in domeniul protectiei mediului
Extinderea zonelor natural protejate
Initierea de cercetari ecosociologice si referendumuri locale si nationaler in probleme de
mediu
Sprijinirea oricarei initiative care are ca scop promovarea principiilor ecologice



1.4. Activitati pe domenii

Eco-Civica va desfasura urmatoarele activitati specifice pe raza sectorului 2:

o Inlaturarea unei surse de poluarea a atmosferei proveite de la fabrica Colgate-Palmolive
(Soseaua Colentina);

8

o Mutarea statiei RATB din fata parcului imobilului din Bulevardul Ferdinand 141 in fata
Garii Obor;
o Contribuie la refacerea si protejarea permanenta a parcului Garii Obor;
o Presiuni catre primaria sectorului pentru inlaturarea unor chioscuri pe spatiul verde;
o Refacerea gardului pentru spatiul verde aflat in vecinatatea imobilului din Ferdinand 141
si blocarae accesului pentru reparatii auto din zona parculetului aflat langa unitatea de
pompieri vecina;
o Evacuarae unui depozit de materiale toxice si inflamabile de la parterul blocului din
Ferdinand 14;
o Desfiintarea unei constructii pe terasa Garii de Est, monument istoric si de arhitectura;
o Un proces in instanta impotriva unor braconieri de capre negre;
o Doua proiecte privind starea ecologica a Bucurestiului;
o Descoperirea unei poluari a raului Dambovita;
o Rezolvarae prin interventii scrise sau directe la autoritatile locale sau guvernamentale a
sute de cazuri ce agresau ambientul;
o Propunerea oficiala, adresata Ministerului Mediului, pentru infiintarea Garzii de Mediu;
o Participarea activa in cadrul multor zeci de conferinte si simpozioane la noi si in afara.



Proiecte derulate de Eco Civica sau care se afla in derulare


1. Salvarea a sase hectare din Parcul Copiilor (Tineretului)
Timp de cca. sapte ani am avut pe rol un proces impotriva Universitatii Spiru Haret (rector
Aurelian Bondrea, fost sef de cadre in Ministerul Invatamantului in timpul regimului
comunist, domnia sa fiind cel care i-a facilitat acordarea titlurilor stiintifice avantei de renume
international Elena Ceausescu ) si a Fundatiei Romania de Maine sustinute de primaria
sectorului 4 care au dorit amplasarea unui Campus Universitar pe teritoriul dintre Palatul
Copiilor si Scoala nr. 100. Mituirea a doi dintre avocati nostrii si partinirea rusinoasa de care a
dat dovada un judecator al cauzei nu au reusit sa ne opreasca. Alaturi de noi au stat Palatul
Copiilor, Scoala nr. 100 si Asociatiile de Proprietari din zona Parcului Tineretului. In anul
2005 ni s-a dat castig de cauza prin justitie.

9


2. Contributie la neamputarea Parcului Carol
Deschis, ca parte procesuala, o actiune impotriva Primariei Sectorului 4 care a
autorizat construirea unui gard pentru a demola monumentul din acest parc care ar fi trebuit sa
gazduiasca Catedrala Neamului. Dupa aproape doi ani de stradanii, am reusit anularea acestor
autorizatii de construire a imprejmuirii, precum si anularea autorizatiei de demolare a
monumentului.

3. Impiedicarea distrugerii unei mari parti din parcul Titan (IOR)
Am initiat o actiune in justitie impotriva Primariei Sectorului 3 care urmarea
amplasarea pe cca. 4 ha din teritoriul parcului Titan (IOR) a unui imens centru de afaceri, cu
supermarketuri, hotel, sediu de primarie si alte obiective. Prin presiunile exercitate de noi, si
ca urmare a unui HCGMB, intentia fostului primar Plesca a fost anihilata.

4. Incercare de a stopa constructiile ilegale din Padurea Baneasa
Am deschis (de circa trei ani) o actiune impotriva Consiliului Judetean Ilfov, a
Inspectoratului Cinegetic si Silvic Bucuresti si a APM Ilfov, care, in mod ilegal, au permis
unor persoane particulare defrisarea unor portiuni de padure pentru amplasarea de constructii
private ce vor contribui la degradarea in continuare a acestui rezervor de oxigen si depoluator
al bucurestenilor. Partea adversa incearca tot soiul de chichite avocatesti pentru a amana
judecata care a ajuns la CURTEA DE APEL.

5. Contributie la nedevierea prin Padurea Boldu-Cretuleasa a autostrazii
Bucuresti-Brasov
S-a renuntat astfel, prin presiunile exercitate de noi, inclusiv in presa, la varianta
traseului prin care se defrisau cca. 15 hectare de padure. Secretarul de stat in
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, dl. Vasile Lupu, prin adresa nr.
24077/29.03.2005 transmisa catre ECO-CIVICA, apreciaza implicarea ONG urilor in luarea
deciziilor si in special a celor care au impact semnificativ asupra padurilor si implicit asupra
mediului", avand convingerea ca prin actiunile dvs. Ati contribuit la alegerea variantei care
nu afecteaza fondul forestier".



10


6. Colaborare cu Garda Nationala de Mediu
Numeroase cazuri de ilegalitati semnalate au fost tratate superficial si neprofesionist de catre
aceasta institutie aservita puterii, care trebuie depolitizata. Mentionez cateva:
a. Poluarea grava in 2004 a 250 ha padure din zona Azuga
Semnalele transmise de noi ar fi trebui sa se materializeze prin aducerea in fata
justitiei a vinovatului, fabrica S.C. SINTERREF SA Azuga si a actionarilor sai
(membri de vaza ai PSD).
b. Defrisarea a mii de conifere in zona Polistoaca-Predeal
Sesizarilor noaste repetate le-au fost contrapuse o "Aprobare de defrisare temporara catre
Primaria Orasului Predeal a unui teren de 3490 mp pentru o perioada de 180 de zile" (HA!).
Acest document emis cu nr. 2459/24.11.2004 de catre Directia Teritoriala de regim Silvic
Brasov este fabricat dupa luni de zile de la semnalarea noastra a ilegalitatilor realizate de
autoritatile din Predeal. Toata aceasta zona de vile noi, aparute cam peste noapte, nu are
canalizare, ca de altfel multe alte constructii din zona.
c. Disparitia unui parculet inlocuit de o benzinarie
Pe str. Dr. Herescu din Cotroceni o benzinarie PETROM s-a extins peste un parculet amplasat
in imediata vecinatate a unor imobile. Am sesizat Garda de Mediu care nu a putut sa-si faca
menirea in acest caz in care s-au comis urmatoarele ilegalitati:
- nu s-au respectat normele sanitare privind o distanta de peste 15 metri fata de
locuintele din jur.
- APM Bucuresti a emis in mod dubios un acord de mediu (dat fiind ca exista si
oponenta clara a locuitorilor zonei), neorganizand, conform prevederilor Legii
Mediului o Dezbatere Publica obligatorie si neimpunand PETROM-ului semnalarea
prealabila, tot obligatorie, printr-un panou, a intentiilor sale. S-au incalcat astfel si obligatiile
pe care Romania si le-a asumat semnand CONVENTIA DE LA AARHUS unde e specificata
clar consultarea publicului inaintea materializarii oricarui proiect cu impact de mediu.
- "Directia de Dezvoltare Rurala a Municipiului Bucuresti" (strasnica titulatura!) a acceptat
defrisarea a trei duzi viabili din parc, desi acestia erau uscati doar in proportie de 25%.
-Directia de Protectie a Mediului din PMB a facut figuratie (condusa in 2004 de actualul
ministru Sulfina Barbu), desi exista un HCGMB prin care nu se permite
diminuarea spatiilor verzi.

11

La insistentele noastre pentru rezolvarea eficienta si completa a unor cazuri, Garda
Nationala de Mediu ne anunta la 22.04.2005, prin Comisarul General Adjunct Octavian
Patrascu, "clasarea subiectelor".I-am promis o mediatizare fara precedent a situatiilor
nefinalizate corespunzator. Unprim semnal il avem de la noul Comisar General Sef, dl.
Silvian Ionescu, care ne-a telefonat pe data de 26 aprilie pentru o discutie care urma sa aiba
loc dupa sarbatorile de Paste.
Alte implicari ale noastre sunt in problema Parcului Tabacarie din Constanta, a
Parcului Prisaca Dornei din sectorul 3 al Capitalei, a poluarii salbei de lacuri de pe raul
Colentina si in alte cateva zeci de cazuri de taieri de arbori sau de incercari de limitare a unor
surse de zgomot.




II. RELATII DE COLABORARE

Eco civica este o organizatie neguvernamentala de mediu, apolitica, non-profit, cu
personalitate juridica. Are in prezent 13 000 membri, 16 filiale in tara si 5 in strainatate, iar
40% sunt studenti. Este in colaborare, asociere, afiliere cu 200 de ONG-uri nationale si
internationale, precum si cu majoritatea institutiilor publice, centrale si locale abilitate in
domeniul din Romania.


III.STUDIU DE CAZ- Taierea arborilor din zona Bucurestiului

3.1 Caracterizarea problemei de mediu

Asaltul asupra spatiilor verzi din zona Bucurestiului s-a intensificat in ultimii doi ani. In
pofida unor legi votate de Senat, dupa ce au fost emise de Guvern - care ar trebui sa mentina
intangibile padurile, parcurile, spatiile verzi, bazele sportive si aliniamentele stradale, furia
casapirii acestora de catre storcatorii de bani imobiliari s-a intensificat. Iata cateva exemple:
1. Parcul Prisaca Dornei (sectorul 3). Chiar in acest moment, pe cele 7,2 ha ale sale, se
continua construirea de vile si blocuri, dupa ce firma lui Prigoana a defrisat cele cateva sute de

12

arbori. Toti asa-zisii "proprietari", repusi in posesie pe baza unor acte false, au putut lotiza si
incepe metamorfozarea unui parc construit acum peste 30 de ani.
2. Padurea Baneasa. In curand vom asista la disparitia acestui filtru de 1500 hectare, gandit si
realizat de fostii primari ai Bucurestiului, acum aproape un secol. Aici, in anul 2003, un tunar
imobiliar (Sandu Cuturela) a cumparat 20 de hectare de padure pe care le-a lotizat si le-a vandut
unor ministri, functionari guvernamentali, politicieni, afaceristi sau reprezentanti ai mass-
media. Imediat a intrat in actiune firma KVB ECONOMIC SRL, detinuta de fostul ministru al
Mediului, Sulfina Barbu, si de fostul comisar sef al Garzii de Mediu, Silvian Ionescu. Potrivit
firmei, zecile de vile ce vor determina defrisarea, betonarea si asfaltarea Padurii Baneasa (pe un
prim lot de 8,53 ha) vor genera un "mediu supus efectului uman in limitele admisibile". Ce uita
sa ne comunice KVB este faptul ca beneficiarul proiectului nu are Acordul de defrisare din
partea ROMSILVA si, ca urmare, procedeaza la defrisari hotesti, pe timpul noptii. De notat ca
firma d-nei Barbu este cea care a decis si in Parcul Bordei ca defrisarile ce vor face loc
constructiilor de pe malul lacului "nu vor avea impact negativ asupra echilibrului ecologic al
zonei".
3. Padurea Baneasa-Socola (Soseaua Bucuresti-Ploiesti). Mai mult din cele 25 de hectare
sunt considerate de catre speculantii imobiliari "zona de declin biologic al vegetatiei forestiere".
Ei propun defrisarea a mii de arbori si "construirea unui ansamblu de cladiri multifunctionale",
pe un spatiu clasificat urbanistic cu "V", deci cu functiune nemodificabila. Dar cine rezista in
fata banului?
4. Parcul Natural Barbu Stirbei din Buftea (amenajat acum 150 de ani), aflat pe lista
monumentelor istorice si de arhitectura ale Romaniei. Aflam ca noii proprietari si autoritatile
din Buftea au decis, printr-o modificare grosolana a regulamentului de urbanism, ca in
apropierea Palatului Stirbei si a Capelei exista o... "zona industriala". Deja beneficiarii au
inceput ridicarea unor constructii, fara a avea autorizatiile necesare. "Eco-Civica" a sesizat
Comisariatul General al Garzii de Mediu care, prin intermediul Garzii din Ilfov, ne remite un
lant de justificari penibile ale ilegalitatilor firmei S. C. "Bucharest Arena" S.A., informandu-ne,
culmea! ca firma a fost "avertizata verbal."
Si mai avem o noutate la fel de neagra: Bucurestiul a cucerit "trofeul" de "cea mai prafuita
capitala a Europei", cu cca 400 tone de praf/km patrat, fata de 273 tone masurate in anul 2000.
In paralel, dezastrul starii de sanatate a cetatenilor Capitalei si a zonei Ilfov se amplifica,
spitalul Fundeni inregistrand cateva mii de noi cazuri de cancere pe luna!


13

In tara, jalea e la fel de mare

De peste doi ani, un supermarket functioneaza ilegal pe un fost spatiu verde municipal din
Ramnicu Valcea. E de mentionat ca judetul Valcea este singurul judet din tara care nu a accesat
nici un leu din fondurile nerambursabile oferite de Administratia Fondului de Mediu pentru
amenajarea de parcuri...
La Sinaia, pantele o iau la vale, din cauza defrisarilor nesabuite. Se pravalesc sosele si drumuri,
ca urmare a excesului de apa din izvoarele subterane.
La Busteni si Poiana Tapului, constructiile bagate una-n alta s-au extins pana la cativa metri
de limita Parcului Natural Bucegi. Valea Polistoaca, primul traseu competitional de schi al tarii,
a fost defrisata in mare proportie. Distrugerea naturii a ajuns pana in mijlocul padurii, la
intersectia Polistoaca cu drumul spre Cabana Susai. Proprietarul cabanei a deteriorat, prin
betonare, mirificul platou de acolo. In plus, autoritatile din Busteni au decis taierea rasa a altor
12 hectare de padure, in spatele pietii. In curand, zona "destinata ANL", care se casca had in
trupul padurii amputate de 2000 de brazi, o va lua la vale.
Viitorul e sumbru pentru peisajul romanesc, pangarit cu ajutorul lacomiei si coruptiei
slujitorilor statului. Se pare ca declinul nu mai poate fi stopat. Aflata "departe", Uniunea
Europeana e neputincioasa in fata distrugatorilor de mediu, autohtoni si nu numai...


OPRITI CASIPIREA ARBORILOR DIN BUCURESTI!

Acest APEL este o urmare a declaratiilor razboinice pe care primarul sectorului 3, Liviu
Negoita, le-a facut la adresa arborilor bucuresteni. Nefericitul accident prin care un plop
smuls din radacini a curmat viata unui adolescent nu trebuie urmat de masuri radicale
irationale intr-un oras in
care cantitatea de noxe din aerul respirabil (aflata pe primul loc intr-un clasament al
capitalelor europene) poate fi contracarata doar prin prezenta si efectul binefacator al
vegetatiei si, mai ales, al arborilor.

Tinand cont de urmatoarele realitati:
1. In ultimii 16 ani au disparut circa un milion de arbori doar de pe aliniamentele stradale;

14

2. Inca cel putin de doua ori pe atata vegetatie s-a evaporat prin taieri dezinteresate ale
unor paduri invecinate Capitalei, iar 50% din zonele verzi si din parcurile bucurestene au fost
betonate, bituminizate sau deturnate de la scopul lor initial;
3. Numarul autovehiculelor poluante (care contribuie esential la deteriorarea biologica a
sanatatii umane si a vegetatiei supravietuitoare) inmatriculate in Capitala a crescut de la vreo
suta de mii la circa un milion;
4. Mai toate locurile de parcare si garajele de pe aria oralului au fost amplasate pe spatii verzi
sau prezumtiv verzi, imobilizandu-se astfel peste 1200 de hectare de zona urbana;
5. Nimeni nu a monitorizat si nu a luat masuri pentru plantarile in obligatorii in compensatie
prevazute in cazul unor defrisari (conform unei hotarari a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti) in proportie de 4/1 sau 10/1 in functie de existenta sau inexistenta unei aprobari de
defrisare elaborata de directia de resort a PMB;
6. Directia de Protectie a Mediului si Educatie Eco-Civica din cadrul Primariei Capitalei
acorda cu o nonsalanta cel putin dubioasa avize de defrisare pentru arbori perfect viabili;
7. Cei zece mii de bucuresteni morti anual din cauza indubitabila a conditiilor de mediu,
respectiv circa 27 de decedati pe zi date culese dintr-un studiu elaborat de Institutul de
Sanatate Publica din Bucuresti nu au contat si nu conteaza pentru administratiile ce se
perinda periodic la nivel guvernamental si local;
8. Exista complicitati politico-economice pentru ca ilegalitati de distrugere a arborilor sa
continue.
Iata cateva exemple:
a. Firma Mercedes a taiat circa 50 de pini pentru a-si ridica un sediu pe soseaua MihaiBravu;
b. Au continuat extinderile aberante ale ale unor WC-uri din Gradina Icoanei, Parcul
Floreasca si altele sau raderea unor parculete cum ar fi cel de pe str. Dr. Herescu din
Cotroceni pentru a se face loc intereselor unor patroni de localuri sau firme (Petrom), in
profida unor grave si multiple incalcari ale legislatiei;
c. Carciumizarea unor parcuri cu oglinzi de apa (Cismigiu, Herastrau, Carol, Titan, etc.).
Un rol important in acest sens il au rudele viceprimarului general Murgeanu;
d. Defrisarea catorva sute de arbori pentru fluidizarea traficului pe DN1, in conditiile inceperii
construirii autostrazii Bucuresti-Brasov, a fost un demers inutil;
e. Pasivitatea unor autoritati, inclusiv de la agentiile de mediu, carora, desi li se semnaleaza
unele cazuri de defrisari ilegale, nu reactioneaza (exemple clare insectoarele 2,3,4 si 5);

15

f. O benzinarie situata la intersectia str. Horei cu Ferdinand (sector 2) sub coroana unui stejar
secular protejat va distruge in final acest monument al naturii.
g. ECO-CIVICA s-a opus, inclusiv printr-o actiune in justitie, continuarii amplasarii de vilein
padurea Baneasa si a cerut anularea unor acorduri de mediu emise de autoritati din Ilfov si
Voluntari. Tribunalul Bucuresti, dupa 4 ani de dispute, respinge cererea desuspendare a
defrisarilor din padurea Baneasa

Drept urmare, consideram total neavenita si preconizata casapire a noului lot de arbori
bucuresteni, sugerandu-va, in acest (ne)caz, cateva idei:
A. Radiografierea arborilor prezumtiv periculosi si eventuala plombare a unor scorburi cu
ajutorul unor specialisti (existenti) si a unui instrumentar adecvat;
B. Toaletarea ramurilor unor arbori (inclusiv a uscaturilor) in scopul reducerii suprafetei lor
de contact cu vijeliile;
C. Plantari masive de arbori, cunoscandu-se ca vegetatia arboricola reduce cu circa 30%
intensitatea vantului si a zgomotului;
D. Ancorarea unor arbori pentru care unii cetateni ar putea avea eventuale suspiciuni in cazul
unor furtuni;
E. Cartografierea aliniamentelor stradale si completarea lipsurilor, inclusiv prin regaurirea
trotuarelor carora li s-au astupat locasurile in care au existat arbori;
F. Instituirea, prin amplasarea unui tub langa tulpina copacilor, unui sistem de alimentare cu
apa a puietilor si a arborilor, care astfel nu mai risca uscarea si
G. Responsabilizarea, dar si dotarea cu un instrumentar adecvat de control, unorasociatii de
proprietari sau a riveranilor, beneficiari ai virtutilor acestor agentide umbra, oxigen,
agrement si depoluare;
H. Plantarea unor arbori in parcari, tinandu-se cont de normele urbanistice care prevad
obligativitatea existentei unui arbore pentru patru locuri de parcare;
I. Degrevarea autoritatilor de unele (i)responsabilitati si valorificarea
voluntariatului societatii civile (ONG-uri), precum si a implicarii cetatenilor in domeniul
protectiei mediului.


3.2 Obievtivele generale si specifice ale proiectului


16

Obiectivul principal al acestui proiect este oprirea asaltului asupra spatiilor verzi din
Bucuresti.
Alte obiective ale proiectului sunt:

Stoparea distrugerii unor parcuri in Bucuresti ( Verdi, Prisaca Dornei, Casei
Presei Libere)
Stoparea taierii a 1000 de arbori de pe DN1 care au facut loc unei benzi de
rulare spere aeroportul Otopeni-Ploiesti-Brasov, desi s-a inceput construirea
unei autostrazi pe 4-6 benzi care va avea aceeasi directie
Stoparea taierii a 550 arbori pe soseaua Giurgiului doar pentru largirea acesteia
cu un metru
Prevenirea unor taieri ilegale de arbori din zona Capitalei si monitorizarea
plantarilor in compensati

3.3 Activitati privind realizarea obiectivelor generale si specifice

Veniturile Organizatiei Eco-Civica provin din:
a)taxa de admitere in cadrul Organizatiei colective;
b)cotizatiile membrilor;
c)dobnzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, n conditii
legale;
d)dividendele societatilor comerciale nfiintate de Asociatie;
e)venituri realizate din activitati economice directe;
f)donatii, sponsorizari sau legate;
g)resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
h)alte venituri prevazute de lege.








17

3.4 Eficientizarea proiectului; Proiectarea bugetului de venituri si cheltuieli

Unul dintre argumentele des folosite in favoarea OMG-urilor este eficienta lor economica. Se
uita insa sa se mentioneze faptul ca, pretul semintelor modificate genetic este de obiciei cu
20-25% mai ridicat decat la semintele traditionale, iar agricultorul trebuie sa reachizitioneze
semintele in fiecare an.
In acest fel OMG-urile sunt profitabile numai pentru cultivatorii care au la dispozitie
ferme si suprafete mari de cultura. Agricultorii mici si mijlocii pierd din acest proces. Iar
deseori se intampla ca plantele modificate genetic sa nu confirme sperantele in eficienta. De
exemplu, primul soi de bumbac transgenic ai firmei Monsato nici macar n-a prins radacini pe
20000 de hectare in Misoouri.
Un alt argument forte ale partizanilor OMG este ca prin extinderea acestor culturi de
mare productivitate contribuie la salvarea omenirii de foamete. Problema insa nu este atat de
simpla. In multe studii de economia si politicile de alimentatie se arata, ca foametea nu are
drept cauza cantitatea de mancare produsa, ci mai degraba distributia neechitabila a acesteia.
Chiar daca in ultimii anii industria alimentara a crescut intr-un ritm mai alert decat
populatia, totusi 800 de milioane de oameni sufera in continuare de foamete. Un alt argument
pentru combaterea acestei teze il constituie faptul ca OMG-urile au fost create pentru a mari
profitul si nu pentru hrana.
Este suficient sa urmarim structura culturilor modificate genetic, in care predomina
plantele, precum porumbul, soia, rapita sau bumbacul, care servesc mai mult pentru scopuri
industriale, pentru furaje si nu pentru alimentatia umana. Mai mult, s-a dovedit ca ar fi
probleme si cu productivitatea lor, astfel in 1998 cercetatorii de la Universitatea din
Wiscounsin au dovedit ca in 17 cazuri din 21 studiate in SUA, soia modificata Roundup
Ready nu a avut eficienta sau recolta mai buna decat cel traditional.


Bucureti, 20 decembrie 2007 Cu un buget total de 95.000 de euro Greenpeace a
reuit n anul 2007 victorii notabile n toate campanile desfurate n Romnia pentru
protejarea mediului..

18


Rentabilitatea veniturilor exprim eficiena valorificrii serviciilor oferite de unitate.
Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor msoar eficiena consumului de resurse umane i materiale; se
situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeai evoluie ca i rata rentabilitii
veniturilor.
Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe termen
lung, att proprii ct i mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei
minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i
financiar pe care i l-au asumat acionarii i creditorii uniti. Rata rentabilitii economice
nregistreaz un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata
rentabilitii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabiliti
financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a
rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.
Valoarea adugat (Va) exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de
producie, ndeosebi a factorilor munc i capital, peste valoarea materialelor i serviciilor
cumprate de ntreprindere de la teri. Valoarea adugat asigur remunerarea participanilor
direci i indireci la activitatea economic a ntreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe i vrsminte;
- creditorii, prin dobnzi, dividende i comisioane pltite;
- acionarii, prin dividende;
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
2000 2001 2002
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea financiara
Rentabilitatea veniturilor
Rentabilitatea resurselor
consumate

19



Nivelul absolut al indicatorului are o tendin de cretere n perioada analizat datorata
in principal cresterii productiei exercitiului.
Excedentul brut de exploatare (EBE) msoar capacitatea potenial de autofinanare a
investiiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta
subventiilor de exploatare.
Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) msoar, n mrimi absolute, rentabilitatea
procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatrii.
Tendina de cretere a indicatorului relev procesul de rentabilizare a activitii de exploatare
si pe seama altor venituri din exploatare realizate.
Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatrii i cel al activitii
financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza
pozitiv rezultatul curent.
Profitul net (Pn) reprezint, n mrimi absolute, msura rentabilitii financiare a capitalului
propriu subscris si varsat de acionari. Acest indicator inregistreaza n perioada analizat o
cresterepe seama:
- cresterii productiei exercitiului;
- alocarii subventiilor de exploatare;
- cresterii altor venituri din exploatare.




20







3.5 Analiza SWOT a ONG-ului

Puncte forte:
Singurul ONG ce poate avea impact
asupra mediului din capitala;
Numar mare de voluntari;
Populatia este constienta de gravitatea
problemei reducerii spatiilor verzi si
de aceea e interesata de activitatea
ONG-ului.



Puncte slabe:
Nu a reusit sa obtina sprijinul
societatilor care folosesc astfel de
substante;
Pagina de internet ofera informatii
minime datorita lipsei unui expert care
sa gestioneze pagina;
Obtinerea cu dificultate a
finantatorilor.
Oportunitati:
Primeste sprijin din partea a 200 de
ONG-uri.
Plantarea unor arbori in parcari
tinandu-se cont de normele
urbanistice;
Se bucura de participarea publicului
de toate varstele.

Amenintari:
Cadrul legislativ ce reglementeaz
activitatea organizaiilor
neguvernamentale este imperfect;
Nu este reglementat activitatea
organizaiilor nenregistrate iar
procedura de nregistrare i
perfectarea tuturor documentelor i
atributelor este ndelungat i
costisitoare;
Lipsa experilor locali n domeniu
sectorului nonprofit i posibilitile
limitate de finanare a proiectelor
O.N.G.-urilor.

21




Concluzii si propuneri

Asaltul asupra spatiilor verzi din zona Bucurestiului s-a intensificat in ultimii doi ani.
In pofida unor legi votate de Senat, dupa ce au fost emise de Guvern - care ar trebui sa
mentina intangibile padurile, parcurile, spatiile verzi, bazele sportive si aliniamentele stradale,
furia casapirii acestora de catre storcatorii de bani imobiliari s-a intensificat.

Casapirea este total neavenita si preconizata a noului lot de arbori bucuresteni si drept
urmare se pot lua urmatoarele masuri: radiografierea arborilor prezumtiv periculosi si
eventuala plombare a unor scorburi cu ajutorul unor specialisti (existenti) si a unui
instrumentar adecvat, toaletarea ramurilor unor arbori (inclusiv a uscaturilor) in scopul
reducerii suprafetei lor de contact cu vijeliile, plantari masive de arbori, cunoscandu-se ca
vegetatia arboricola reduce cu circa 30% intensitatea vantului si a zgomotului, ancorarea unor
arbori pentru care unii cetateni ar putea avea eventuale suspiciuni in cazul unor furtuni




BIBLIOGRAFIE



1. C. Pumnea; G. Grigoriu - Protecia mediului ambiant , Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1994
2. www.ngo.ro
3. www.eco-civica.ro
4. www.euractiv.ro