Anexa 1

CARACTERIZARE

1. Prezentare generală

Numele şi prenumele : Gavril Paul

Data naşterii : 14.09.2004
Copilul locuieşte cu pǎrinţii şi 2 fraţi (o fată şi un băiat). Fraţii sǎi nu prezintǎ deficienţe. Mama este educatoare, iar tata maistru.
Relaţiile copilului cu membrii familiei sunt normale, pǎrinţii se ocupǎ foarte mult de el, în paralel cu şcoala, lucreazǎ cu P. şi un terapeut
ABA.
A frecventat grǎdiniţa specialǎ şi un an Şcoala Specialǎ Transilvania Baciu. A început sǎ frecventeze Centrul de Pedagogie Curativǎ în
anul 2012.
Naşterea copilului a fost normalǎ, travaliul mamei a durat 2 ore, iar poziţia copilului a fost cu cordonul ombilical în jurul gâtului.
Greutatea la naştere 3,400 kg, iar copilul a fost alǎptat un an. A stat în şezut la 7 luni, a mers singur la 9 luni, iar primul cuvânt a fost la 2 ani:
apa.
Diagnostic: autism infantil, diagnosticat la varsta de 3 ani, hiperactivitate, pica.
Îi sunt administrate medicamente pentru tulburǎri de comportament şi agitaţie psihomotorie.

2. Descrierea fizicǎ

Copilul este normal dezvoltat din punct de vedere fizic, în raport cu vârsta, nu prezintă malformaţii sau semnalmente neobişnuite. Este
înalt, bine fǎcut, masa corporalǎ este uşor mai mare în raport cu vârsta, 42 kg la 8 ani.
 Figura este expresivǎ de obicei, râde de multe ori fǎrǎ motiv, sau plânge în cazul în care nu este lǎsat sǎ facǎ ce vrea. Contactul vizual
este slab dar poate fi susţinut dacǎ îi este atrasǎ atenţia şi i se cere „ Paul, uitǎ-te la mine”. Comanda trebuie repetatǎ la intervale mici de timp atât
cât avem nevoie sǎ menţinǎ contactul vizual. Nu are iniţiativǎ sǎ caute singur contactul vizual.
Vocea sa nu înregistreazǎ particularitǎţi, dar pronunţia sa este deficitarǎ, vocabularul este compus din câteva cuvinte.

3. Particularitǎţile cazului

Paul este un copil foarte agitat, hiperactiv aproape tot timpul, agresiv cu cei din jur şi uneori autoagresiv. Se ridicǎ tot timpul de pe scaun
şi vrea sǎ iasǎ din clasă. Aleargǎ prin clasǎ şi este interesat de obiectele din jur sau de pe perete pe care le atinge, apoi vrea sǎ le distrugǎ.
Acceptǎ ghidajul fizic şi în activitǎţile care nu îi plac în mod deosebit (de exemplu scris, colorat, dar nu ramâne mult timp implicat in sarcinǎ). În
schimb, în activitǎţile care îi plac ramâne implicat mult timp, pânǎ terminǎ ce are de facut şi nu se ridicǎ de pe scaun (de exemplu incastrele sau
înşiratul mǎrgelelor pe aţǎ). Dupǎ ce terminǎ activitatea care îi place, aşteaptǎ sǎ fie lǎudat, întinde de exemplu incastrele aranjate şi dupǎ
aprecierile verbale vrea sǎ se ridice de pe scaun şi sǎ plece.
Îi place sǎ picteze deşi are tendinţa sǎ bea apa folosita la acuarele şi sǎ punǎ pensula în gurǎ. Îi place sǎ rupǎ hârtie în bucaţele mici,
aceastǎ activitate îl şi linişteşte. Îi place muzica ambientalǎ, iar ca recompensǎ, îi place sǎ fie gâdilat, masajul cu crema, jocul cu sǎpunul lichid şi
baloanele de sǎpun, jucǎriile care produc zgomote sau au lumini, mâncarea. De asemenea îi place sǎ sarǎ pe trambulinǎ, dar acest lucru îl agitǎ şi
mai mult.
Îi place foarte mult apa, jocul cu apa sau în apǎ.
Nu îi place sǎ stea prea mult în bancǎ, sau în acelaşi loc.

4. O zi petrecutǎ alǎturi de Paul

Dimineaţa, Paul ajunge la Centru adus deobicei de mama lui. Se descalţǎ singur şi se încalţǎ cu papucii de interior, cu sprijin fizic îşi dǎ
jos şi haina de exterior. Este vesel când ajunge , dar uneori este foarte agitat.
La partea ritmicǎ este agitat şi se aruncǎ pe jos, vrea sǎ atingǎ lumânarea, dacă se insistǎ sǎ rǎmânǎ în activitate iar el nu vrea, poate să
muşte, sǎ ciupeascǎ de mână pe cei din jur. Bate din palme şi din picioare ritmul. Se lasă ţinut de mână pentru a sta în cerc dar dacă stă lângă
cineva care nu îl ţine ferm, nu se ţine de mână.
 Dupǎ ce ajunge în clasǎ, se aşeazǎ în bancǎ dacǎ i se dǎ comanda „Paul stai jos“. Spune bunǎ dimineaţa, nu foarte inteligibil, dar spune,
salutǎ piticul şi îl atinge cu mâna. Bate ritmul cu sprijin fizic şi verbal cu palmele pe bancǎ. Banca este aşezatǎ în aşa fel încât sǎ nu poatǎ ieşi
uşor, câteodatǎ sare şi peste bancǎ dacǎ vrea sǎ scape de activitate sau dacǎ se plictiseşte. Se descalţǎ foarte des, iar când se încalţǎ, de multe ori
îşi ia papucii invers. La ora de bazǎ stǎ de obicei liniştit, acceptǎ ghidajul fizic la scriere, aşteaptǎ şi îi face placere sǎ fie implicat în activitate dar
fiecare activitate trebuie sǎ fie scurtǎ (aproximativ 5-10 minute). Îi place sǎ vinǎ în faţa clasei pentru a sǎri pe literele, liniile sau cifrele de pe jos
(fǎcute din sfoarǎ sau hârtie), care sunt predate în ziua respectivǎ. De asemenea îi place sǎ fie aplaudat în faţa clasei la sfârşitul orelor şi sǎ sufle
în lumânare dupǎ ce a fost spusǎ povestea de sfârşit. La ora de educaţie plasticǎ picteazǎ şi singur, acceptǎ ghidajul fizic, la abilitare manualǎ
lipeşte cu sprijin fizic, rupe hârtii singur, mototoleşte hârtia cu sprijin fizic, lipeşte cu sprijin fizic lâna. Are tendinţa sǎ mǎnânce lipiciul. La ora
de educaţie fizicǎ executǎ prin imitaţie mişcǎrile sau cu ajutor dacǎ nu le-a înţeles, dar este agitat tot timpul. În activităţi se foloseşte procedeul
„hand on hand”. La ora de educaţie muzicalǎ bate ritmul cu palmele pe masǎ sau bate din palme şi din picioare prin imitaţie şi cu sprijin verbal.
Îi place sǎ cânte la lirǎ şi sǎ batǎ toba.
În cadrul orelor de euritmie executǎ gesturile vocalice şi consonatice euritmice învǎţate prin imitaţie şi sprijin verbal.
Nu se implică în activităţi de grup, nu îi place sǎ se joace cu alţi copii.
În pauza de masǎ mǎnâncǎ singur fǎrǎ ajutor, dar are tendinţa sǎ mǎnânce mult şi sǎ ia mâncarea şi de la ceilalţi copii. Bea apǎ din canǎ.
Atunci când parte din activitate e realizată doar cu el (să arate anotimpul, să meargă pe formă, să numere, să spună zilele săptămânii,
încălzirea corpului), comportamentele parazite sunt mai diminuate.
În cadrul orelor de dupǎ-masa în general Paul este cooperant, chiar dacă are nevoie de sprijin şi activitǎţi scurte de aproximativ 10-15
minute. Are nevoie să fie apreciat pentru munca depusă şi se aşteaptă să fie aplaudat sau să se bată palma cu el la sfârşitul fiecărei activităţi.
La orele de stimulare cognitivă Paul acceptă să utilizeze creionul cerat pentru a trasa linii (epoca desenul formelor) şi litere (epoca citire-
scriere-comunicare); în general activitate de tipul „hand on hand”.
Orele de terapie ocupaţională sunt cele preferate de Paul deoarece îi face plăcere să picteze utilizând pensula, dar în special folosidu-şi
degetele. Uneori doreşte să bea din paharul de pictură sau să introducă în gură pensulele. O activitate foarte plăcutǎ pentru acesta este aceea de a
rupe şi mototoli hârtia creponatǎ. La sfârşitul unei activităţi s-ar putea să rupă şi produsul finit pe care acesta tocmai l-a realizat, dar şi colajele
de pe pereţi.
La orele de ludoterapie, Paul preferă activităţile în care se joacă singur, însă dacă este încurajat acesta acceptă să arunce mingea unui alt
coleg. Are tendinţa de a lua toate jucăriile doar pentru el, iar când un alt copil ar vrea să îi ia o jucărie acesta adesea îl împinge. Nu utilizează
adecvat unele jucării cum ar fi maşinutele, doar le învârte roţile sau le scutură. La jocurile de construcţii are anumite stereotipii, fie le aranjează
în ordinea înălţimii, fie construieşte turnuri înalte. Jucăriile lui preferate sunt incastrele sau puzzelul de dimensiuni mari .
 În cadrul orelor de socializare, Paul acceptă să fie ţinut de mână de colegii lui la activităţi ce implică intreaga clasă, deşi adesea este
distras dacă nu este ţinut ferm de mână. Uneori răspunde la indicaţia de a imita când i se dă comanda „fă ca mine”. Acesta îşi recunoaşte mama,
profesorul psihopedagog, educator şi kinetoterapeut şi colegii de clasă .
La orele de formarea autonomiei personale, elevul reuşeşte, uneori, să respecte indicaţiile verbale la activităţi precum spălatul mâinilor şi
a dinţilor, utilizarea tacâmurilor la masă, spălarea băncilor şi strângerea hârtiilor de pe jos.
Paul reuşeşte să urce şi să coboare singur scările şi să identifice sala de clasă. Îşi cunoaşte locul în bancă şi la sala de mese şi nu se aşează
pe alt scaun.
Pe parcursul programului acesta îşi menţine hiperactivitatea care scade în intensitate dacă este pus să stea în băncuţa lui fără să facă nimic
timp de 5 minute. De obicei este bucuros să îşi vadă mama la plecare, deşi uneori este foarte implicat într-o sarcină şi nici nu o salută până când
nu termină ce are de făcut. La încheierea programului acesta este la fel de energic precum a venit dimineaţa la şcoală. Înainte de a pleca, acesta
îşi salută colegii şi profesorul educator cu „pa”.

5. Potentialul actual al copilului:

Copilul prezintă indiferenţă faţă de persoane, nu le acordă atenţie, pare a nu le auzi. Comunicarea verbală şi non verbală este aproape
absentă, este prezentă emisia unor sunete stereotipe, nearticulate, cu un ritm sacadat, în momente de bucurie sau în orice alt moment. Pipăie sau
loveşte în mod repetat obiectele, utilizare bizară, personală a obiectelor, de exemplu învârte o carte, pipǎie aţele, lâna, îi place sǎ le suceascǎ în
mâini şi sǎ le fluture în aer. Învârte obiectele, dar nu acordă atenţie obiectelor manipulate, şi apoi lasă obiectul să cadă în mod pasiv sau chiar le
aruncǎ mai departe. Dǎ din mâini foarte mult şi când nu este implicat în activitǎţi este şi mai agitat.
Nu foloseşte cuvinte şi propoziţii pentru a comunica, pronunţǎ grupuri de sunete dar, doar la cerere. Sunetele cunoscute de Paul sunt : a,
e, i, o, u, b, d, m , n, p, l, t. Grupurile de sunete cunoscute sunt : au, bau, di, ham, mu, mimi, miau, da, pa, bine, mama, tata, papa, apa, adi, dia,
pau-l, bine, ba-na-na, pipi, nu. Când vrea la baie spune “pipi”, iar când îi este foame spune „papa”. Daca este întrebat cum îl cheamǎ, rǎspunde
„Pau-l”. De asemenea, rǎspunde la nume cu „da”. Rǎspunde şi la întrebarea „ce faci?” cu „bi-ne”. Pentru a i se atrage atenţia şi a i se da o
comandǎ, trebuie sǎ i se spunǎ: ”Paul, eşti atent la mine”, iar el este atent la ce urmeaza sǎ i se spunǎ. Are nevoie de timp sǎ rǎspundǎ, în jur la
50, 60 secunde.
Înţelege instrucţiunile verbale care conţin o singură comandă şi le execută, însă câteodată are nevoie de sprijin fizic.
Dacǎ nu reuşeste sǎ realizeze o activitate (care îi face placere), te trage de mâna sǎ îl ajuţi.
Când nu doreşte sǎ se implice într-o activitate, se ridicǎ de pe scaun şi vrea sǎ plece sau împinge de masǎ obiectele necesare în sarcinǎ.
 Nu îi place sǎ se joace cu ceilalţi copii, câteodata sare la ei sǎ îi loveascǎ, sǎ îi prindǎ de gât, mai ales dacǎ el aleargǎ sau se învârte prin
clasǎ si aceştia se aflǎ în drumul lui, sau dacǎ au un obiect pe care îl vrea el. Se întâmplǎ sǎ îi loveascǎ şi fǎrǎ motiv. De asemenea prinde de
mâna şi ciupeşte şi cadrele didactice de la clasǎ, zgârie sau muşcǎ farǎ nici un motiv aparent şi de cele mai multe ori acesta este modul lui de a
reacţiona la interdicţii.
Persoanele necunoscute sunt ignorate de cǎtre Paul.
În realizarea unei activitǎţi este motivat de încurajǎrile verbale de pe parcursul sarcinii, de tonalitatea vocii, dar şi de aprecierile de la
final, aplauzele în faţa clasei.
Indicǎ pǎrţile corpului prin imitaţie, le atinge cu mâna.
Dacă este rugat să ia cu mâna obiecte dintr-un loc şi să le mute în altul realizează sarcina, însă nu grupează obiectele după criterii ca şi
culoare, funcţionalitate, doar dupǎ formǎ.
Nu denumeşte şi nici nu indică obiecte familiare, vocale, numere, anotimpurile, lunile anului sau zilele săptămânii.

6. Comportamente problematice

Copilul prezintă comportamente foarte agresive, faţǎ de cei din jur, ciupeşte de mâini, zgârie, muşcǎ. Aceste comportamente apar la
interdicţii, dacǎ nu este implicat în activitate şi se plictiseşte, dar şi fǎrǎ motive aparente, mai ales faţǎ de colegii de clasǎ. Apare şi
autoagresivitatea în cazul în care nu reuşeşte sǎ îi loveascǎ pe cei din jur sau dacǎ i se impune ceva, în special încearcǎ sǎ se muşte. Dacǎ se
loveşte din greşealǎ de ceva, se enerveazǎ şi dǎ cu piciorul în dulap sau în masǎ şi începe sǎ plângǎ.
Un alt comportament problematic care interferează cu activitatea didactică este cel de vociferare permanentă pe tonalităţi înalte care
perturbă atenţia colegilor. Uneori se cere la „pipi” doar pentru a evada dintr-o sarcinǎ care nu îi place.
Comportamente stereotipe prezente la Paul : lovirea uşilor de la dulapuri şi a băncilor cu palmele, a lucrǎrilor de pe perete, se roteşte în
jurul axei sale, balansează jucării, trage de firele de aţǎ . Se linişteşte în unele cazuri când stă în bancă.

7. Servirea mesei

Atât la masa de dimineaţǎ, cât si la cea de dupǎmasǎ, acesta stǎ pe scaun şi mǎnâncǎ singur fǎrǎ ajutor, dar are tendinţa sǎ mǎnânce foarte
repede tot şi sǎ ia şi de la ceilalţi. De asemenea, manâncǎ cu înghiţituri mari. Paul nu are preferinţe pentru mâncare, mǎnâncǎ orice, însǎ într-un
ritm foarte rapid faţǎ de ceilalţi colegi.
 8. Igiena

Paul în general este un bǎiat curat, îngrijit, cu haine curate. Pe acesta nu pare sǎ-l deranjeze dacă şi-a murdǎrit hainele la masǎ. În schimb,
dacă s-a murdărit pe gură se şterge singur folosind mâneca hainei sale, însă dacă e murdar pe degete nu îi dă mare importanţă şi nu se sterge.
Daca îi este înmânat un şerveţel de hârtie ştie sǎ îl utilizeze adecvat, ştergându-şi gura. Se spalǎ singur pe mâini, merge singur la toaletǎ fǎrǎ
ajutor. Utilizeazǎ prosopul, însǎ prezintǎ dificultaţi când trebuie sa îl treacǎ de la o mâna la alta.

9. Concluzii

S-ar putea înregistra progrese în aria exprimǎrii verbale, a deprinderilor de scriere şi manipulare a obiectelor. Trebuie gǎsite soluţii
pentru diminuarea comportamentelor agresive.
 Anexa 2

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT (PIP)

 
Numele şi prenumele beneficiarului :
Data şi locul naşterii

Echipa de lucru
Părinţi, logoped, educator, psihopedagog
 
Problemele cu care se confruntă copilul
Autism infantil atipic
Retard mental moderat
Dificultati de invatare
  
Priorităţi pentru anul şcolar
Stimularea dezvoltării intelectuale prin exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice
 Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală şi nonverbală şi a unei atitudini civilizate în relaţiile cu ceilalţi
 Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine
 Stimularea motricităţii copilului pentru dezvoltarea capacităţilor motrice deficitare
 Formarea şi dezvoltarea unor deprinderi de igienă alimentară, sanitară şi vestimentară
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de orientare, deplasare şi relaţionare în mediul social
 Receptarea semnalelor/stimulilor din mediul apropiat, cu acordarea de semnificaţii corespunzătoare
 Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut (alternarea rolului şi imitare)
 PROGRAMUL DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Exemple de Criterii minimale Metode şi

Perioada de Responsabili
Domeniul/obiectiv Obiective activităţi de de apreciere a instrumente de
intervenţie
învăţare progreselor evaluare

Cognitiv Stimularea Exerciţii de stimulare Anul şcolar Să alcătuiască obiecte din corpuri Aprecieri stimulative Educator
Stimularea şi dezvoltarea capacităţilor psiho- dezvoltării a gândirii, memoriei, mai mici (lego) Observaţia Părinţi
intelectuale prin imaginaţiei, atenţiei, Să formeze grupuri de obiecte pe Materiale manipulative
individuale în vederea formării
exersarea şi limbajului, voinţei planşă magnetică
unor comportamente independente dezvoltarea Să reproducă desene, elemente
proceselor psihice grafice, geometrice
Să mimeze acţiuni,
comportamente

Formarea şi Exerciţii practice de Anul şcolar Să recunoască gesturi şi mimică Jocuri de rol Educator
Social-afectiv dezvoltarea comunicare facială Activitate practică Psihopedagog
Formarea şi dezvoltarea unor comportamente abilităţilor de nonverbală (gesturi cu Aprecieri stimultive Părinţi
comunicare verbală semnificaţie socială)
adaptative în relaţia cu mediul
şi nonverbală şi a şi verbală în vederea
înconjurător (natural şi social) unei atitudini relaţionării pozitive
Exersarea conduitei independente pentru integrarea civilizate în relaţiile Jocuri de rol cu
socială cu ceilalţi aplicarea regulilor
însuşite
 Psiho-motor Organizarea schemei Exerciţii de numire şi Anul şcolar Să indice părţile corpului său şi Activitate practică Educator
Formarea şi dezvoltarea componentelor corporale şi formarea indicare a părţilor ale unui partener Aprecieri stimultive Părinţi
imaginii de sine corpului său şi ale Materiale manipulative
psihomotricităţii (schema corporală,
unui Observaţia
lateralitatea) şi a formelor de prehensiune în vederea partener
construirii comportamentelor Exerciţii de
adaptative cunoaştere a schemei
corporale proprii /a Să manipuleze obiecte de
partenerului dimensiuni diferite
Dezvoltarea motricităţii generale în context social- Exerciţii-joc de
Stimularea recunoaştere a
integrator
motricităţii copilului schemei corporale
pentru dezvoltarea proprii şi a
capacităţilor motrice partenerului: în
deficitare oglindă / pe un coleg
Exerciţii ludice de
introducere a
cuburilor cu orificiu
Educarea/ reeducarea pe un
prehensiunii în ax/ a mărgelelor pe
vederea construirii sfoară/ a pieselor de
comportamentelor şah pe tabla
adaptative specială etc.
Exerciţii de prindere a
obiectelor de
dimensiuni diferite, cu
folosirea tuturor
tipurilor de
prehensiune
(terminală,
subterminală,
subtermino-laterală,
palmară, prin opoziţie
digito-palmară, latero-
laterală).
 Exerciţii practice de Părinţi
Formarea şi
învăţare a poziţiei Educator
dezvoltarea unor
corecte la masă, de
deprinderi de igienă
folosire corectă a Să aibă o postură corectă în timpul
alimentară, sanitară
veselei şi tacâmurilor servirii mesei
şi vestimentară
din bucătărie Să identifice şi să utilizeze corect
Autonomie personală Exerciţii practice de vesela şi tacâmurile din bucătărie
Formarea şi educarea unor abilităţi de întreţinere şi întreţinere a igienei
igienă personală şi a spaţiului de personale (faţă,
Activitate practică
dinţi, păr, mâini, corp)
locuit Exerciţii practice de
Anul şcolar Aprecieri stimultive
Observaţia
utilizare corectă a
Formarea şi exersarea conduitei independente pentru vestimentaţiei şi a
integrarea în plan social Formarea şi
încălţămintei
dezvoltarea
Exerciţii practice de Să recunoască zonele de interes
deprinderilor de
recunoaştere a din vecinătatea casei şi şcolii.
orientare, deplasare
cartierului şi a zonelor
şi relaţionare în
învecinate şcolii şi
mediul social
casei
Comunicare şi limbaj Receptarea Exerciţii de ascultare Anul şcolar Să localizeze şi să denumească Activitate practică Părinţi
Exersarea abilităţii de receptare a mesajului verbal şi semnalelor/stimulilor şi identificare a unor zgomotele specifice mediului Aprecieri stimultive Logoped
din mediul apropiat, semnale sonore ambiant sau provocate; Observaţia Educator
nonverbal
cu acordarea de (zgomote, sunete, Să identifice şi să reproducă Materiale manipulative
semnificaţii onomatopee) sunetelor emise
Formarea abilităţilor în plan lexico-grafic corespunzătoare de animale (onomatopee);
Să recunoască vociile persoanelor
familiare
Să imite sunete, gesturi, expresii
Dezvoltarea abilităţii mimicofaciale, acţiuni ale
de imitare a unor Exerciţii de imitare a terapeutului.
activităţi/ modele unor sunete, gesturi,
acţionale oferite de expresii
terapeut (alternarea mimicofaciale,
rolului şi acţiuni, cuvinte din
 imitare) repertoriul
terapeutului

Intocmit , Director,
Prof. înv.presc. Prof.
 Anexa3
Plan de interventie personalizat

Nume şi prenume : R. A.
Unitatea scolara: C.S.E.I.
Clasa: Pregătitoare
Vărsta: 9 ani
Diagnostic medical: Autism sever
Diagnostic psihologic: Autism, retard psihic grav
Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului
Durata terapiei: 10 săptămâni
Problemele cu care se confruntă copilul:
Copilul are minime reprezentări despre mediul înconjurator si nu are capacitatea de a observa sistematic avand un interes redus pentru
mediu şi pentru cei care au grija de el. Capacitate scazuta de mentinerea atentiei in timp. Uneori prezinta manifestari comportamentale opozante.
Limbajul receptiv este sub nivelul varstei cronologice, înţelege informaţia verbală în ritm lent după multe repetări. Limbajul expresiv este sarac
limitat la cateva cuvinte si silabe pe care le pronunta doar cand vrea. Mentine contactul vizual mai mult de 5 secunde. Comportamentul ludic
este stereotip, repetitiv, solitar.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI:
 Pe termen lung:
• Dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv

Pe termen scurt:
• Dezvoltarea abilităţii de imitare a unor activităţi/ modele acţionale oferite de terapeut
• Formarea abiltatilor de ascultare şi înţelegere a mesajelor orale scurte exprimate de
terapeut
• Organizarea schemei corporale şi formarea imaginii de sine
• Dezvoltarea psihomotorie

PERIOADA DE APLICARE: octombrie 2018 – decembrie 2019

DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE

OBIECTIVE DE OBIECTIVE ACTIVITĂȚI/CONȚINUTURI METODE EVA

REFERINȚĂ OPERAȚIONALE MIJLOACE LUARE
N P R
Exerciţii de identificare a
1.Stimulare stimulilor vizuali: Explicatia
polisenzorială -să grupeze, sorteze după -exerciţii joc de clasificare, Jocul didactic
 un criteriu dat seriere, grupare, sortare după Demonstratia
un criteriu (culoare, formă, Exercitiul
mărime).
Exerciţii de discriminare Jucării
tactilă: muzicale
-să recunoască obiectele -joc didactic: recunoaşterea Jetoane
doar cu ajutorul simțului obiectelor prin pipăit în absenţa colorate
tactil văzului Mărgele
Exerciţii de antrenare asociată colorate
-să localizeze sunetele a analizatorilor: Bețișoare
- exerciţii de localizare a colorare
sunetelor Alte obiecte
din cabinetul
logopedic

2.Pregătire - să mototoleasca hârtia; Exerciţii-joc pentru Explicatia

psihomotorie - să deșurubeze jucarii; motricitatea fină la nivelul Jocul didactic
- să așeze pioni pe tabla mâinilor şi a degetelor: Demonstratia
cu găurele - exerciţii - joc în plan acţional: Exercitiul
- să înșire mărgele pe ață mototolirea hârtiei,
- să realizeze cusături pe deșurubarea jucăriilor, aşezarea Mărgele,
pe planşa cu găurele; pionilor pe tabla cu găurele, a Pioni
- să realizeze mărgelelor pe aţă; simulare Tabla cu
incastrare,puzzle cusături pe planşa cu găurele
găurele; incastrare,puzzle etc.; Plastilină
Acuarele
- să rostogolească forme Exerciţii de antrenare-stimulare Creioane
din plastilina a musculaturii fine a mâinilor/ colorate
- să mâzgălească cu degetelor (fineţe, precizie, Incastre
 instrumente de coordonare oculo-motorie şi Puzzle
scris/colorare groase control motric):
(markere, carioci, culori - exerciţii de apucare,
cerate); frământare, modelare a
- să realizeze în manieră plastilinei;
proprie, dactilopicturi; - exerciţii de mâzgălire pe foia
-să relizeze imagini prin de hârtie;
lipirea părtilor - exerciţii de dactilopictură
componente (casa, - exerciții de lipire
brădut, omul)

Exercitii de imitare a unor

- să imite actiuni simple gesturi simple sau actiuni „Fa Explicatia
ca mine!”
Actiuni Jocul didactic
3. Antrenarea - Arunca cubul în găleata
abilităţii de - Suna din clopoţel Demonstratia
receptare a - Împinge maşina de jucărie,
mesajului etc Exercitiul
verbal. Gesturi
Dezvolarea - sa imite gesturi simple - Ţinut telefonul la ureche Jucarii
limbajului - Şters gura Obiecte
receptiv - Fluturat steagul

să localizeze prin imitare Exerciţii de cunoaştere a

diferite părţi ale schemei corporale proprii/ a Plansa
propriului corp partenerului “Corpul
- să identifice şi să Exerciţii-joc de identificare şi uman”;
denumească diferite părţi numire a elementelor Jetoane;
ale propriului corp principale Puzzle;
- să identifice diferite ale schemei corporale proprii şi Incastru;
părţi ale corpului la o ale partenerului: în
păpuşă oglindă / pe un coleg sau pe o Forme
- să identifice părţile păpuşă / în imagini geometrice
corpului uman în
fotografii şi imagini Plastilină

- să asambleze corpul Exerciții pentru redarea/

uman din bucaţi de carton reprezentarea schemei
corporale în plan
obiectualacţional şi imagistic
- să modeleze corpul - modelare „omuleţul” din
uman din plastilină plastilină;
- construcţie „omuletul” din
forme geometrice (3-5 piese),
după
model/ în absenţa modelului;

-să identifice corect cel Exerciţii pentru formarea

puțin trei culori noţiunilor de culoare (roşu, alb,
negru,
-să identifice corect cel galben, albastru, verde);
puțin două figuri mărime (mare-mic; lung-scurt;
geometrice subţiregros etc); formă (punct,
- să identifice obiectele linie, cerc, pătrat etc)
mari/mici

- să identifice diverse Exercitii de recunoastere a

pozitii ale unor obiecte in pozitiilor unor obiecte raportate
raport cu propria la propria persoana;
persoana (pe-sub, sus-
jos);
 Anexa 4

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

1. Numele şi prenumele elevului: G. I

2. Data naşterii: 11.07.2007 Pascani-Iasi
3. Clasa : a II a
4. Concluziile evaluarii complexe:

 din punct de vedere medical:

- retard psihic si de limbaj sever cu note autiste si crize de agitatie psihomotorie
 - deficienta functionala grava(cu asistent),cod.hand.7
 din punct de vedere psihopedagogic:
- DMS (QI<35), Autism;
- retard psihomotor;coordonare oculo-motorie si globala deficitara;
- neliniste si agitatie psihomotrica;structuri perceptiv-motrice nedezvoltate;
- limbaj nedezvoltat; emite sunete, tipete, uneori silabe slabe;
- contact vizual scurt; incapabil sa-si fixeze atentia;
- nu reactioneaza permanent la auzul numelui (doar la cei cunoscuti);
- nu are stabilita lateralitatea; nu intelege mesaje;
- nu are deprinderi de autonomie; nu este autonom la toaleta.
 din punct de vedere al competentelor scolare:
- nu face eforturi de comunicare orala;
- nu are competente prescolare;
- nu cunoaste notiuni de ordine,ordonare,comparare;
- nu imita adultul;
- nu grupeaza obiecte dupa anumite criterii;
- nu respecta initierea.
 din punt de vedere social:
- dificultati severe in comunicare;
- nu interactioneaza cu copiii;
- nu respecta reguli;
- reactioneaza agresiv la interdictie;
- capacitate redusa de intelegere;
- nu indeplineste indicatiile date individual.

6. Perioada de interventie: an scolar 2017/2018

7. Obiective pe termen lung:
- formarea unor abilitati de comunicare nonverbala;
- formarea si dezvoltarea interesului de relationare;
- formarea unor abilitati manuale de baza;
- respectarea interdictiei si a regulilor impuse in timpul activităților

Anexa 5

Ai Am An
Ta Ti To Tu
Ou Om
Ana Ina Tina Oni