Tendinţe actuale în educaţia incluzivă

Tendinţa actuală în domeniul educaţiei speciale are la bază filozofia normalizării a cărei
transpunere în fapt presupune tot mai mult educaţia incluzivă a copiilor şi tinerilor cu diferite
dizabilităţi. Disciplina „Psihopedagogia integrării şi incluziunii” se înscrie armonios în contextul
procesului de reformă declanşat în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, în perioada
contemporană. Obiectivele specializării „Educaţie integrată şi terapia persoanelor cu Cerinţe
educaţionale speciale (CES)” prin intermediul masteratului vizează pregătirea teoretică,
metodologică şi practică a absolvenţilor diverselor specializări de nuanţă didactică, pentru
transpunerea în fapt a filosofiei normalizării şi a concepţiei integraţioniste şi pentru
realizarea unor cercetări-acţiune prin care se urmăreşte optimizarea calităţii vieţii
persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. După absolvire, o parte dintre masteranzi pot
urma studii doctorale în domeniul ştiinţelor educaţiei sau al psihologiei educaţionale.

Profilul de competenţe extinse la specialiştii din domeniul psihopedagogiei şcolii incluzive

În prezent, aria de preocupări a psihopedagogului se extinde rapid, atât pe plan intern, cât şi
extern, acest proces complex prefigurând, în acelaşi timp, necesitatea dezvoltării unor
competenţe extinse la specialiştii care lucrează în acest domeniu.
Definiţiile consacrate ale domeniului psihopedagogiei speciale, conform cărora aceasta este
„o ştiinţă psihopedagogică ce îşi delimitează aria preocupărilor la persoanele cu abateri de la
dezvoltarea normală, persoane cu dizabilităţi, la studiul particularităţilor psihice, la instrucţia şi
educaţia, la evoluţia şi dezvoltarea lor psihică, la implementarea metodologiei corectiv-
recuperative pentru valorificarea potenţialului uman restant şi dezvoltarea personalităţii acestora
în vederea integrării socio-profesionale cât mai adecvate (Verza E. apud Verza Fl., 2011), sunt
extinse pentru a acoperi o arie mult mai largă de subiecţi şi de preocupări, care se prefigurează în
epoca contemporană în acest domeniu.
De exemplu, psihopedagogii se ocupă, în prezent, şi de recuperarea copiilor cu dificultăţi de
învăţare, atenţie, cu tulburări de dezvoltare şi supradotaţi, care nu se încadrează în categoria
celor cu deficienţe.
În legătură cu aceste ultime categorii, subliniem că acestea sunt menţionate în legislaţia cu
privire la educaţia specială, atât în ţări membre ale UE (Spania), cât şi din SUA (Popovici D.V.,
2007).
În acest context, direcţii noi de acţiune pentru specialiştii din domeniul psihopedagogiei
speciale enumerăm câteva dintre care ni se par mai importante:
conturarea unor ramuri noi ca domenii distincte de cercetare şi de acţiune, ca, de exemplu,
psihopedagogia dificultăţilor de învăţare;
 amplificarea preocupărilor legate de terapia autismului, odată cu creşterea explozivă a
numărului de subiecţi din această categorie, pe plan mondial şi naţional (în acest sens, apar
noi metode terapeutice, mai perfecţionate, care tind să le înlocuiască pe cele tradiţionale,
cum este cazul Metodei Miller (2007) ca alternativă Ia Metoda ABBA);
creşterea interesului faţă de studierea şi recuperarea copiilor cu tulburări de atenţie şi
hiperchinetici – ADHD;
apariţia unor ocupaţii noi pentru optimizarea procesului de recuperare, o parte dintre ele
derivând din calificarea de bază de psihopedagog (terapeut ocupaţional, ergoterapeut,
artterapeut etc.);
extinderea ariei de preocupări ale psihopedagogului în cadrul procesului de învăţământ special
din ţara noastră, unde, pe lângă profesorul de psihopedagogie specială, au apărut funcţii
didactice noi, profesorul psihopedagog pentru terapii specifice, profesorul preparator
(nevăzător) şi interpretul în limbaj mimico-gestual cu studii superioare;
consolidarea procesului de integrare educaţională a elevilor cu dizabilităţi, odată cu asumarea
de noi funcţii şi roluri de către profesorii de psihopedagogie specială, cele de profesori de
sprijin sau itineranţi;
pătrunderea din ce în ce mai accentuată a psihopedagogului în diverse alte categorii de
instituţii cu caracter de asistenţă socială – centre de plasament, fundaţii şi ONG-uri;
consolidarea activităţii psihopedagogului în activităţi din domeniul privat, în cabinete
logopedice, grădiniţe şi şcoli particulare;
apariţia unor structuri instituţionale noi, sub formă de centre de recuperare sau centre de zi,
publice sau private, care solicită un număr extins de psihopedagogi cu noi atribuţii;
reglementarea profesiei de psihopedagog cu drept de practică liberă, pe bază de atestare.
Psihopedagogul din domeniul psihopedagogiei speciale Ciclul I – licenţă va avea
competenţe pentru desfăşurarea următoarelor tipuri de activităţi generale:
evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor cu dizabilităţi şi a membrilor familiei acestora;
consiliere şcolară pentru elevii cu CES;
consiliere vocaţională pentru tinerii cu dizabilităţi;
intervenţie, recuperare şi terapie pentru persoanele cu dizabilităţi;
consultanţă pentru familiile persoanelor cu CES;
cercetare;
formare şi supervizare profesională;
consiliere şi intervenţie educaţională specială pentru persoanele cu deficienţe/handicap, în
instituţii, organizaţii şi comunitate.
 Psihopedagogul din domeniul psihopedagogiei speciale (ciclul II - masterat),
specializarea: „Educaţie integrată şi terapia persoanelor cu Cerinţe educaţionale speciale”.
Evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, adulţilor cu deficienţe/handicap şi familiei
acestora.
să cunoască principiile care stau la baza evaluării prin diferite mijloace a copiilor cu
deficienţe (cognitive, senzoriale, motorii) şi tulburări ale limbajului;
să interpreteze şi să utilizeze rezultatele evaluării potenţialului cognitiv al copiilor cu
dizabilităţi, în diferite situaţii de învăţare şi de viaţă;
să evalueze impactul în plan psihologic al factorilor din mediul fizic, social, atitudinal,
care facilitează sau limitează educaţia pentru depăşirea obstacolelor constatate;
să descopere ariile de dezvoltare ale copilului cu dizabilităţi neafectate de deficienţă, să
contribuie la abordarea pozitivă a acesteia şi la susţinerea sa pe domenii în care poate
performa; să cunoască diferite metode de evaluare, probele psihologice consacrate în
evaluarea persoanelor cu CES: testul psihologic, scalele psihologice, metoda
observaţiei, metoda anchetei pe bază de chestionar sau pe bază de interviu (structurat,
semi-structurat şi liber);
să poată realiza analiza de nevoi la nivel individual, la nivelul clasei de elevi cu
dizabilităţi şi la nivelul şcolii speciale şi incluzive;
să evalueze problemele elevilor, familiilor acestora şi ale cadrelor didactice în vederea
iniţierii unor activităţi de consiliere psihopedagogică;
să lucreze în echipă cu toţi factorii implicaţi pentru întocmirea fişelor de cunoaştere
psihopedagogică a elevilor cu CES şi pentru stabilirea traseului educaţional
personalizat;
să aleagă eficient metoda de evaluare în funcţie de impactul asupra comportamentului, de
factorii contextuali şi de mediu;
să utilizeze adecvat informaţii din surse variate (elevi, profesori, părinţi), să integreze
datele obţinute de la alţi specialişti (psiholog, medic, asistent social);
să utilizeze adecvat testele psihologice şi probele psihologice, în funcţie de categoria de
deficienţă/handicap (să acorde atenţie calităţilor psihometrice ale acestora: validitate,
fidelitate, etalon pe populaţie românească);
să ofere un diagnostic psihopedagogiс complet şi acurat în urma evaluării problemelor
psihoeducaţionale ale elevilor cu dizabilităţi, membrilor familiilor acestora şi cadrelor
didactice (diferite probleme de învăţare, de comportament, socioemoţionale etc.);
să evalueze maturitatea şcolară şi profilul aptitudinal al elevilor în vederea orientării
şcolare şi profesionale în funcţie de tipul şi profunzimea deficienţei;
 să realizeze evaluarea individuală şi de grup înainte de a începe programul de intervenţie
şi după finalizarea acestuia pentru a-i verifica eficienţa.
Prevenţie/intervenţie şi consultanţă psihoeducaţională:
să cunoască tehnici de prevenţie/intervenţie (şi de consiliere psihoeducaţională) la nivel
individual, la nivelul grupului mic şi la nivelul clasei;
să sprijine proiectarea activităţilor de terapie specifică, destinată compensării şi
recuperării deficienţelor;
să utilizeze tehnicile modeme pentru dezvoltarea comunicării pentru elevii cu dizabilităţi;
să propună planuri de intervenţie personalizate în urma diagnosticului obţinut prin
evaluarea psihopedagogică, la nivel individual şi de grup;
să desfăşoare activităţi de consiliere, terapie şi recuperare şi să implementeze programe a
căror eficienţă poate fi dovedită, pentru a facilita tranziţia elevilor/studenţilor de la un
nivel de şcolarizare la altul; să propună/realizeze programe de prevenţie/intervenţie
individuale şi de grup în ariile dezvoltării personale, terapiei speciale: învăţarea de tip
şcolar, aria cognitivă, socio-emoţională, comportamentală etc., adaptate diferenţelor
individuale;
să realizeze intervenţii la nivel sistemic în care să implice şcoala, familia, comunitatea
locală, alte agenţii sau specialişti din domenii colaterale domeniului educaţiei
speciale;
să desfăşoare activităţi complexe de intervenţie psihopedagogică, ce includ observaţii,
consiliere psihoeducaţională individuală şi de grup, precum şi la nivelul familiei
elevului cu CES;
să dovedească abilităţi de conducere a unor programe complexe de prevenţie/intervenţie
psihopedagogică, precum şi de colaborare cu toţi factorii implicaţi în procesul
recuperativ-terapeutic;
să ofere servicii de consultanţă psihopedagogică elevilor, familiilor elevilor, cadrelor
didactice şi altor specialişti ce prezintă interes de specialitate faţă de problemele
specifice ale elevilor cu CES;
să ofere metode şi mijloace de promovare a colaborării şi parteneriatelor între instituţia
şcolară specială sau incluzivă, familie şi alţi specialişti (psihologi, medici, asistenţi
sociali etc.);
să ofere consultanţă în elaborarea programelor de servicii personalizate la nivelul
instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
să realizeze intervenţii psihologice individuale şi de grup în situaţii de risc pentru elevi,
familiile acestora şi pentru cadre didactice.
 Cercetare:
să evalueze eficienţa programelor propuse şi implementate în şcoala specială şi incluzivă;
să valorifice rezultatele cercetărilor proprii şi ale altor specialişti în scopul creării unui
climat psiho-educaţional adecvat;
să participe în programe de cercetare, ca membru sau în calitate de coordonator/ iniţiator
al acestora;
să promoveze servicii de asistenţă psihopedagogică furnizate prin intermediul şcolilor
speciale şi incluzive şi a altor structuri organizaţionale;
să susţină politici educaţionale de promovare a educaţiei incluzive la nivelul instituţiilor şi
a factorilor de decizie locali, regionali şi naţionali.
Competenţele enumerate mai sus se pot dobândi prin parcurgerea unor stagii de educaţie şi
formare specifice, adecvate pentru fiecare treaptă profesională pe care urcă psihopedagogul sau
logopedul cu practică liberă.
Psihopedagogul sau logopedul va trebui să absolve cu un masterat în domeniul educaţiei
speciale, să aibă o prezenţă constantă în cadrul programelor de formare continuă.
Psihopedagogul sau logopedul cu grad profesional înalt îşi poate forma setul de competenţe
necesar Prin programul de masterat.
Acest amplu proces de design al competenţei necesare unui masterand eficient ale
practicienilor şi teoreticienilor din domeniul educaţiei speciale, ajungându-se în final la
optimizarea procesului recuperativ-terapeutic destinat persoanelor cu handicap din ţara noastră.
Întrebări şi teme de reflecţie
Care au fost premisele sociale, culturale, economice ale apariţiei teoriei şi practicii
integrative?
Caracterizaţi principiile, funcţiile şi conţinutul managementului educaţional. Managementul
schimbărilor în învăţământul integrat/incluziv.
Enumeraţi avantajele şi dezavantajele educaţiei integrate. Pornind de la propria experienţă
profesională, completaţi lista celor enumerate în paragraful respectiv.
În ce condiţii un copil cu CES poate fi integrat în instituţia şcolară de masă? Analizaţi cele
mai moderne şi mai aplicabile modele, tehnologii şi metode de integrare şcolară a copiilor
cu CES.
Analizaţi obiectivele majore, urmărite prin parteneriatul dintre şcolile speciale şi şcolile de
masă. Prezentaţi exemple/activităţi de parteneriat cu grădiniţele şi şcolile de masă.
În prezent, aria de preocupări ale psihopedagogului se extinde rapid, în acelaşi timp,
necesitând dezvoltarea unor competenţe. Determinaţi profilul de competenţe la specialiştii
care lucrează în acest domeniu.
 Caracterizaţi principiile şi conţinutul interacţiunii şcoală-familie-comunitate.

Competenţe dezvoltate în cadrul formării prin practică:

În procesul studierii practicii psihopedagogice masteranzii îşi vor consolida cunoştinţele
despre principalele, strategii didactice, modele organizatorice şi cadrul legislativ, folosite în
educaţia incluzivă. În perioada de instruire practică masteranzii îşi vor forma o viziune de
ansamblu asupra transformărilor din şcolile obişnuite, pentru a face faţă cerinţelor educaţionale
ale tuturor copiilor. Prin varietatea de informaţii cu caracter teoretic şi practic care au fost
furnizate în acest curs, masteranzii vor însuşi metodologii de intervenţie psihopedagogică în
şcolile incluzive; formarea capacităţilor necesare în vederea elaborării planurilor educaţionale
personalizate şi a programelor de servicii personalizate; formarea competenţelor necesare
proiectării, conducerii şi optimizării procesului de învăţământ din perspectiva prerogativelor
şcolii incluzive, a pedagogiei curative şi a actului educaţional-terapeutic; pregătirea
masteranzilor pentru a deveni formatori în educaţia incluzivă în întreg sistemul de învăţământ
general; formarea capacităţilor şi deprinderilor necesare colaborării cu profesorii şi familiile
elevilor în dificultate în procesul de aplicare a strategiilor didactice din domeniul educaţiei
incluzive; consolidarea unor competenţe deja formate, necesare abordării multilaterale a copiilor
cu CES, în scopul integrării lor optime în familie, şcoală, comunitate; proiectarea cercetărilor din
perspectiva integrării şi incluziunii şcolare şi a managementul în educaţia incluzivă.
Activitatea practică la specializarea: Educația integrată şi terapia persoanelor cu cerinţe
educaţionale speciale este parte intrinsecă a procesului de instruire profesională a masteranzilor,
componentă majoră în pregătirea acestora ca viitori specialişti în domeniul psihopedagogiei
școlii incluzive. Această activitate se realizează prin efortul conjugat al Universităţii şi
instituţiilor de profil publice şi non-guvernamentale, unde se desfăşoară activitatea practică a
masteranzilor și unde se manifestă pronunţat interesul pentru o cât mai bună pregătire a acestora.
În acest proces complex, un rol major va reveni instituţiilor de învăţământ superior, care vor
trebui să-şi adapteze planurile şi programele de învăţământ în funcţie de competenţele necesare
specialiştilor din societatea contemporană şi în acord cu standardele ocupaţionale din Uniunea
Europeană.
Instituţiile de învăţământ special şi integrat îşi propun drept scop principal de a le asigura
masteranzilor posibilitatea implementării cunoştinţelor de specialitate în practică şi, totodată, de
a le acorda ajutor în instruirea practică, înzestrându-l cu capacitatea de a fi responsabil pentru
viitoarea profesie. Este şi o cale de a-i acorda masterandului şansa de a fi informat direct,
permanent, de a-l familiariza cu situaţia socială şi schimbările ce intervin, de a-i pune probleme
la care sa găsească soluţii, de a-i pregăti mai bine pentru activitatea în acea ramură a
psihopedagogiei școlii incluzive pentru care va considera că are afinităţi şi de care se va simți
atras.
Pregătirea practică a masteranzilor va pleca de la premisa fundamentală conform căreia
psihopedagogia integrării are un caracter înalt umanist şi se desfăşoară într-un cadru valoric şi
profesional care promovează şi respectă drepturile omului.
Perioada de instruire practică are ca scop sprijinirea în vederea formării de deprinderi
conforme cu etapa de studii în care se află şi au fost astfel concepute încât să se ţină cont de
bagajul de cunoştinţe teoretice acumulate în timpul studiilor universitare şi masterale.
Misiunea fundamentală a programului este de a forma cadre didactice de sprijin la cele mai
înalte standarde cerute de sistemul de învăţământ special şi incluziv ce se dezvoltă rapid în
prezent în ţara noastră.
Aprofundarea cunoştinţelor în procesul realizării studiilor de practică la Psihopedagogia
Specială includ:
Principalele metode, tehnici şi procedee de cercetare în domeniul psihopedagogiei speciale a
psihopedagogiei şcolii incluzive şi pedagogiei inovative;
Conceptele, teoriile, strategiile, modelele competenţiale şi standardele în domeniul
fenomenului de dizabilităţi;
Cunoaşterea inovaţiilor pedagogice în educaţia incluzivă în şcoală;
Cunoaşterea principiilor şi conceptelor necesare promovării cercetării în domeniul educaţiei
integrate (trebuinţe/nevoi speciale, nevoi de sprijin/cerinţe educaţionale speciale, şanse
egale, egalizarea şanselor în educaţie, educaţie integrată, educaţie pentru toţi şi pentru
fiecare, educaţie incluzivă);
Cunoaşterea politicii în domeniul educaţiei incluzive; Codul Educaţiei al Republicii Moldova
(2014); Cadrul normativ de implementare a Educaţiei incluzive; Programul de dezvoltare
a educaţiei incluzive în Republica Moldova (2011-2020) aprobat prin Hotărârea
Guvernului R. Moldova nr. 523 din 11.VII.2011. realităţii şcolare în ceea ce priveşte
educaţia integrată, a legislaţiei, a categoriilor de profesionişti implicaţi, a aportului specific
al familiei şi societăţii civile;
Cunoaşterea modelelor şi tipurilor de şcoli incluzive;
Însuşirea specificului metodologiei cercetării şi a fiecărei metode în parte.

Finalităţi de studii:
La sfârşitul perioadei de instruire practică de curs masteranzii vor fi capabili:
La nivel de cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor
specifice disciplinei):
 să înţeleagă şi să explice principalele teorii, concepţii, principii şi metode din domeniul
educaţiei integrate/incluzive;
să identifice cele mai avansate tehnici de terapie, recuperare şi cercetare din domeniul
educaţiei speciale şi integrate;
să explice evoluţia principiilor normalizării, integrării şi incluziunii, etapele dezvoltării
educaţiei integrate / incluzive;
însușirea specificului metodologiei cercetării în domeniul educației incluzive;
să înţeleagă rolul cadrelor didactice în calitate de agenţi ai reformei şi promovării incluzive.
La nivel de aplicare (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice,
utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare):
formarea abilităților necesare conceperii unor strategii de învățare și a unor documente
curriculare flexibile dinamice eficiente, creative care să susțină atât activitățile de predare,
cât și activitățile specifice, vizând atât scopuri compensator-recuperatorii cât și activitatea
restanțelor funcționale ale copiilor cu CES;
să elaboreze programe educative personalizate şi individualizate de recuperare a copiilor cu
dizabilităţi;
să realizeze cercetări aplicative și de dezvoltare în domeniul educației incluzive;
să devină formatori pentru educaţia integrata în întreg sistemul general de învăţământ;
să elaboreze şi să implementeze proiecte privind incluziunea educaţională şi şcolară a copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale;
să realizeze proiecte de cercetare în domeniul educației incluzive; intervenție educațională
individualizată;
să colaboreze cu profesorii şi familiile elevilor cu dizabilităţi, în procesul de aplicare a
strategiilor didactice din domeniul educaţiei integrate / incluzive.
La nivel de atitudini şi valori (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de
domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice /
promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, valorificarea optimă şi creativă a
propriului potenţial în activităţile ştiinţifice):
promovarea unui învățământ incluziv bazat pe drepturile fundamentale ale omului;
formarea unor conduite responsabile necesare pentru susținerea și facilitarea interacțiunii
sociale a copiilor cu CES, în scopul evitării discriminării izolării sociale și eșecurilor
școlare ale acestora;
formarea unor atitudini responsabile față de instruirea și educația copiilor cu CES, în scopul
pedagogiei suportive și al discriminării pozitive;
 să-şi formeze atitudini faţă de principalele avantaje şi limite ale integrării şi incluziunii pentru
domeniul educaţiei speciale, delimitând factorii incluziunii educaţionale eficiente;
să analizeze experienţa internaţională şi modele autohtone de implementare a principiilor
normalizării, integrării şi incluziunii;
promovarea problemelor de învăţare prin prisma planurilor centrale pe individualitatea
copiilor-elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES);
dezvoltarea creativității, formarea atitudinilor specifice omului de știință în abordarea și
rezolvarea problemelor educației persoanelor cu dizabilități;
respectarea normelor deontologice din domeniul cercetării, educației și protecției speciale.
Instruirea practică la specializarea: Educația integrată şi terapia persoanelor cu cerinţe
educaţionale speciale este organizată la catedra de psihopedagogie specială.
În procesul de instruire practică sunt implicați:
masteranzii, având responsabilitatea de a realiza cu succes obiectivele instruirii practice;
metodiştii de practică care lucrează în instituțiile desemnate ca locuri de practică și care
asigură îndeplinirea de către masteranzi a obiectivelor de învăţare specifice fiecărui an de
studii;
îndrumătorii/mentorii din Universitate care au responsabilitatea de a ajuta masteranzii să
aplice teoria în practică şi să asigure legătura cu instituţia desemnată ca loc de practică;
coordonatorul practicii care selectează locurile unde se va desfăşura practica şi plasează
masteranzii în activităţi practice realizând managementul acestui proces, astfel încât
masteranzii să beneficieze cât mai deplin de perioadele de pregătire practică.

***
Conducerea practicii psihopedagogice se va realiza de persoane competente cu experiență atât
teoretică cât și practică, care s-au impus prin inovări științifice. Pentru cadre universitare este
preferențial stagiu de muncă în instituțiile speciale și instituţii preşcolare/școlare cu practici
incluzive nu mai mic de cinci ani.

Selectarea locurilor de practică

Programul de master prevede o diversitate de locuri de practică:
Școli generale și grădinițe incluzive;
Centre școlare pentru educația incluzivă;
Centre raionale pentru asistența psihopedagogică;
Grădinițe speciale pentru preșcolari cu CES;
Școli speciale pentru copii cu deficiență mintală, senzorială, fizică etc.;
 Centre de zi pentru elevii cu CES;
Organizații neguvernamentale și fundații care se ocupă cu problematica persoanelor cu
dizabilități;
Centre de asistență a persoanelor fără adăpost;
Centre de resocializare, terapie ocupațională și ergoterapie;
Direcții generale de asistență socială și protecție a drepturilor copilului;
Centre de pedagogie curativă.
Asociaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

La finisarea practicii masteranzii prezintă coordonatorului practicii Portofoliu cu

următoarele documente:
Agenda și planul individual al activității Masterandului pentru perioada practicii:
psihopedagogia specială (5 săptămâni) 09.XI-11.XII.2015 cu descrierea procesului de
evaluare, realizare, monitorizare, revizuire / actualizare a planului educaţional
individualizat (PEI);
Metodologia de proiectare a activităţii de formare – evaluare a competenţelor şcolare.
Proiecte didactice ale lecțiilor predate (2-3 proiecte desfășurate și notate de profesorul clasei
respective), (2-3 activități cu evidenţierea modelelor/metodelor pedagogice extra-
didactice), (2-3 planuri educaționale individualizate (PEI).
Descrierea bunelor practici în educaţia incluzivă:
Modalităţi de adaptare curriculumului şcolar;
Metodologia de proiectare a activității de formare-evaluare a competențelor școlare;
Metode, tehnici, instrumente de evaluare a competențelor școlare;
Elaborarea și realizarea Planului educațional individualizat cu evidențierea – Modelelor /
metodelor pedagogice (3 ex. PEI);
Modele de intervenție: analiza sarcinilor; învățarea eficientă; lucru în grup; metode
pedagogice particulare: metode multe-senzoriale; îmbunătățirea vocabularului receptiv
și expresiv; sistematizarea vocabularului, metode pentru dezvoltarea limbajului;
metode generale; lecturi dirijate; metoda pentru a citi, scrie și învăța bine;
Metode pentru dezvoltarea vocabularului; vocabularul oral, schematizarea, tabelele;
ortografia vizuală (metode de dezvoltare a vocabularului; elaborarea unei bănci de
cuvinte; depistarea cuvintelor dificile; lectura variată, exerciții de fonetică; inversiuni;
Raport cu rescrierea desfăşurării următoarelor tipuri de activităţi:
Evaluarea primară, iniţială a dezvoltării copilului cu CES.
Evaluarea complexă şi multidisciplinară a dezvoltării copilului;
 Consiliere școlară pentru elevii cu CES;
Consiliere vocațională pentru tinerii cu CES;
Intervenție, recuperare și terapie pentru persoanele cu CES;
Consultanță pentru familiile persoanelor cu CES
Implicarea, participarea și responsabilizarea la nivelul programelor de educație a
familiilor care au în grijă copii cu dizabilități;
Terapie logopedică;
Terapie ocupațională;
Terapie educativă, Meloterapie etc.
Consiliere și intervenție educațională în instituții alternative, organizații, ONG-uri și
comunitate destinate persoanelor cu dizabilități;
Modalităţi de construire a echipei de elaborare a PEI şi repartizarea sarcinilor.
Studii de caz:
Identificarea necesităților (deficiențe de auz, deficiențe vizuale, incapacități intelectuale,
paralizia cerebrală, tulburări de limbaj ș.a.). Acţiuni de sprijin compensator-terapeutice în diverse
tipuri de deficienţe.
Prezentări: fiecare copil este unic, orice copil poate învăţa, fiecare copil este un individ;
bariere în învățare; viziunea socială asupra dizabilității; reducerea deficiențelor; de ce ne pasă?;
dreptul la educaţie, acces şi participare; implicații pentru pedagogi; reacțiile pedagogilor la
procesul de educaţie incluzivă.
Prezentare: Răspunzând diversității; includerea tuturor; comunicarea; amenajarea sălilor de
clasă; planificarea lecțiilor; planificările individuale; ajutorul individual; materiale ajutătoare;
controlul comportamentului; Lucrând împreună.
Sugestii, propuneri
Caracteristica psihopedagogică a unui elev cu CES
Referința semnată de managerul instituției și metodistului (cu nota finală).

Referat:
Bunele practici în realizarea standardelor educaționale minimale pentru școlile care
integrează elevi cu CES (caracteristică/descriere):
Atitudini (descrieți indicatorii de bună practică)
Accesibilitate
Adaptări (adaptarea mediului școlar-fizic, informațional, comunicațional, adaptare
curriculară)
Atitudini (standarde minime ale directorilor din instituțiile integrate ale cadrelor didactice)
 Referat Managementul incluziunii în școală
Rolul coordonatorului pentru EI
Planificarea-componentă importantă a rolului coordonatorului ei
Curricula în condițiile Educației incluzive
Organizarea sălii de clasă incluzivă
Evaluarea – proces de colectare a informației despre copii
Comisia multidisciplinară / rolul ei
Cadrele didactice de sprijin și rolul lor în acordarea ajutorului copiilor cu CES
Formarea cadrelor didactice pentru educația incluzivă
Misiunea coordonatorului EI în lucru cu părinții
Rolul conducerii școlii în monitorizarea procesului de incluziune
Tranziția de la o etapă la alta (depășirea situațiilor dificile)

Bibliografie
Strategia Națională ,,Educație pentru toți”, 2004-2015, Hotărârea Guvernului nr. 140, 4 aprilie
2003.
Strategia Națională privind Reforma Sistemului rezidențial de Îngrijire a Copilului, 2007-
2012, Hotărârea Guvernului nr. 784, 9 iulie 2007.
Strategia Națională privind Incluziunea Socială a Persoanelor cu Dizabilități, 2010-2013,
Legea nr. 169, 9 iulie 2010.
Programul de Dezvoltare a Educației Incluzive în Republica Moldova, 2011-2020, Hotărârea
Guvernului nr. 523, 11 iulie 2011.
Codul Educaţiei al R. Moldova (2014)
Racu A., Racu S., Popovici D.V., 2014, Psihopedagogia integrării, Ed. ,,Tipografia Centrală”,
Chișinău.

Bibliografie Obligatorie:
Racu A., Danii A., Psihopedagogia specială, Chişinău, 2007
Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Corecţională, Bucureşti, 2010
Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Integrării, Bucureşti, 2010
Racu A., Educaţia Incluzivă, Chişinău, 2010
Slimovschi S., Ghid pentru practica psihopedagogică extracurriculară,
Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic: preşcolarul. Chişinău, 1996 Opţională:
Oprescu N., Radu I.T., Şerban I., Îndrumător pentru practica pedagogică a studenţilor.
Bucureşti, 2000
Stoica V., Cui încredinţăm practica pedagogică? Făclia, 10 iunie, 2005
Danii N., Practica pedagogică de absolvire. Ghidul practicantului, Chişinău, 2009
Dezvoltarea şi promovarea educaţiei incluzive în Republica Moldova, LUMOS, Chişinău,2012
Racu A., Bodorin C., Maximciuc V., Ghid pentru practica psihopedagogică. Specialitatea:
Psihopedagogie specială.(Ghid metodic pentru profesori şi studenţi). Ed. UPS „Ion
Creangă”, Chişinău, 2012, 76pag.
Bulgaru M., Asistenţa Socială. Ghid de practică, Ed. Liceum, Chişinău, 2005
Racu A., Racu S., Dicţionar enciclopedic de psihopedagogie specială. Ed. Tipografia Centrală,
Chişinău, 2013.
Racu A., Verza Fl., Racu S. Pedagogia Specială, Ed. Tipografia Centrală. Chişinău, 2011.
Racu S., (coordonator ştiinţific) Drepturile Omului şi problema dizabilităților, Ghid. Chişinău,
2011, Ed. Cartier.

Anexe:
Acord pe practică

Doc. EI/cadrul normativ de implementare a EI

Doc. Internaționale/naționale
Programul de dezvoltare a EI