Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Facultatea: Psihologie și Psihopedagogie Specială
Catedra: Psihopedagogie Specială
_______________________________________________

GHID
Pentru practica psihopedagogică
Specialitatea: Psihopedagogie Specială

1
 Aprobat
La Ședinţa de Catedra
Psihopedagogie Specială
din 1 septembrie 2011
Aprobat
La Consiliul Științific al Facultății
de Psihologie și Psihopedagogie
Specială proces verbal Nr. 3 din
22 februarie 2012

Autor:
Aurelia Racu, dr. hab., pedagogie
Cornelia Bodorin, conf. univ, dr. psihologie
Maximciuc Victoria, lector superior
Mariana Plămădeală, lector universitar

Recenzenți:
Nicolae Andronache dr., conf. univ,
Andriana Ciobanu, conf. univ, dr. psihologie,

2
 Cuprins:
Argument ………………………………………………….….4

Capitolul I. PRACTICA PSIHOPEDAGOGICĂ - MIJLOC DE

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A VIITORULUI
PSIHOPEDAGOG……….………………………………………...5
1.1. Obiectivele generale și specifice ale practicii
psihopedagogice la specialitatea psihopedagogie
specială....................................................................................5
1.2. Rolul și particularităţile practicii psihopedagogice la anul
II de studii ......……………………………….…….………..7
1.3. Rolul și particularităţile practicii psihopedagogice la anul
III de studiu (la anul IV, învățămînt cu frecvență
redusă)………………………………………………………8

Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PRACTICII

PSIHOPEDAGOGICE ….………………………………………...9
2.1. Conferința de iniţiere a practicii psihopedagogice ...…….9
2.2. Etapele practicii psihopedagogice ………………….……..9
2.3. Conducerea practicii ..........................................................10

Capitolul III. CONŢINUTUL PRACTICII

PSIHOPEDAGOGICE...................................................................11
3.1. Cerințele stagiului de practică psihopedagogică ..............11
3.2. Activitatea socială a studentului-practicant ....................15
3.3. Practica în calitate de logoped în instituțiile

3
speciale/auxiliare și integrate ........................................................15
3.4.Evaluarea și generalizarea experienței psihopedagogice..16
3.5. Totalizarea pacticii psihopedagogice……………………..20

Bibliografie ..............................................................................24

Anexe …………………………………………………………..25

4
 ARGUMENT
Reforma învăţămîntului în consens cu noile cerinţe şi cele mai
avansate standarde în domeniu orientează cadrele didactice spre o
continuă perfecţionare și pregătire profesională. Viitorii
psihopedagogi trebuie să posede nu doar cunoştinţe toretice, dar şi
deprinderi practice de activitate în orice tip de instituţie, inclusiv în
cea incluzivă. Iată de ce stagiul pedagogic al studenţilor-
psihopedagogi este unul dintre cei mai importanţi factori de pregătire
pentru activitatea profesională.
Practica psihopedagogică este un mijloc eficient de pregătire
profesională a viitorilor psihopedagogi, și de consolidare a
colaborării Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” cu
învăţământul special şi integrat.
Un stagiu pedagogic bine organizat şi desfăşurat completează
pregătirea teoretică a studenţilor, formează deprinderi şi dexterităţi
practice, care vor facilita integrarea studentului în specialitatea
Psihopedagogie Specială în colectivul instituţiei speciale și/sau
alternative, în preluarea imediată a funcţiilor profesionale, ajustîndu-
le la cerinţele actuale față de educaţia şi recuperarea copiilor cu
cerinţe educaţionale speciale (CES).
Practica psihopedagogică constituie o parte componentă a
procesului educațional care asigură corelația dintre pregătirea
teoretică a viitoarelor cadre și activitatea lor practică în instituțiile
pentru copiii cu CES, fiind totodată și nivelul de finisare a pregătirii
profesionale a psihopedagogului.
5
 Conform planului de Învățământ, practica psihopedagogică este
prevăzută pentru studenţii anilor II şi III (cu frecvență la zi) la
specialitatea psihopedagogie specială: anul II – 120 ore (8 credite),
anul III – 120 ore (6 credite); sau pentru studenții anului IV
(învățământ cu frecvență redusă).
Drept bază pentru desfășurarea practicii psihopedagogice servesc
grădiniţele de copii şi şcolile speciale urbane şi rurale, şcolile
auxiliare, şcolile incluzive şi instituţiile alternative pentru copii/tineri
cu cerinţe educative speciale.
Eficienţa practicii psihopedagogice cere de la studenţi o
cunoaştere şi o aplicare conștientă a cunoştinţelor teoretice şi
presupune o dezvoltare a aptitudinilor practice de lucru. Utilizînd
cunoştinţele teoretice, studenţii însuşesc metodica predării, metodica
de studiere a colectivului de elevi sau a unor copii aparte, metodica
de lucru cu copiii cu CES, cu părinţii în condiţii reale ale viitoarei
activităţi profesionale.

6
Capitolul I. PRACTICA PSIHOPEDAGOGICĂ - MIJLOC DE
PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A VIITORULUI
PSIHOPEDAGOG

1.1. Obiective generale și specifice ale practicii

psihopedagogice la specialitatea psihopedagogie
specială

Pe parcursul promovării practicii studenții vor realiza

următoarele obiective:
➢ Cunoaşterea modului specific de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţămînt special şi integrat, noile tehnologii
informaţionale şi educaţia specială;
➢ Identificarea şi înţelegerea principiilor, responsabilităţilor,
obligaţiilor, drepturilor pe care le asamblează funcția de
psihopedagog, logoped, pedagog – educator, pedagog
itinerant/de sprijin;
➢ Integrarea în atmosfera de muncă şi disciplină specifică în
grădiniţele pentru copii cu dizabilităţi, şcolii speciale şi
integrate / incluzive, unde vor acumula și dezvolta cunoștințe
și competențe:
- competenţa cognitivă (cunoaşterea teoretico – metodică a
disciplinelor de specialitate, principiile, metodele şi mijloacele de
învăţămînt în educaţia specială, formele de organizare şi
desfăşurare a procesului de învăţământ);
7
- competenţa de proiectare a procesului educaţiei terapeutice
complexe şi integrate a activităţilor de terapie ocupațională;
- competenţa de organizare/realizare/evaluare în contextul
intervenţiei educaţional – recuperatorii pentru copiii cu cerinţe
educative speciale, de organizare şi realizare a procesului de
formare a autonomiei personale şi sociale la copii cu dizabilități,
de orientare profesională, instruire profesională, angajare în
muncă, integrare socioprofesională a persoanelor cu dizabilităţi;
- competenţa comunicativă;
- asistența psihologică a copilului în dificultate, părinților, cadrelor
didactice;
- evaluarea în actul educaţional – terapeutic; aplicarea metodelor şi
mijloacelor de investigaţie psihopedagogică a persoanelor cu
dizabilităţi, de exemplu: ghidul Portage pentru educaţia timpurie;
scala Ozereţzki de evaluare a dezvoltării motrice; diagrama
dezvoltării psihomotrice; fişa de evaluare a schemei corporale a
lateralităţii şi a deprinderilor manuale; ghidul de apreciere a
dezvoltării copilului de vîrstă preşcolară; ghid de apreciere a
nivelului de dezvoltare a copilului de vîrstă şcolară; testul
Omuleţul (testul Goodenough); inventar de probe pentru
cunoaşterea vîrstei psihologice, a limbajului; probe pentru
determinarea nivelului abilităţilor perceptive: auditive şi vizuale;
- competența de organizare a parteneriatului educaţional în favoarea
copilului cu dizabilitaţi;

8
- competenţa managerială a procesului de introducere pe scară largă
a educaţiei integrat/incluzive; metode şi forme de realizare a
educaţiei integrate;
Obiectivele specifice ale practicii psihopedagogice
➢ Să valorifice cunoştinţele socio-psihopedagogie şi
cunoştinţele metodice în vederea utilizării strategiilor
didactice adecvate în predare-învăţare –evaluare-recuperare;
➢ Să proiecteze/realizeze/evalueze o lecţie, un grup de lecţii,
activităţi educative, activități de terapie ocupațională,
activități logopedice în fiecare tip/formă de deficiență;
➢ Să elaboreze proiecte didactice (de lungă durată și zilnice)
aplicînd principiul individualizării;
➢ Să utilizeze noile tehnologii ale instruirii (instruire pe
competenţe şi subcompetenţe);
➢ Să utilizeze metode şi mijloace de învăţământ în concordanţă
cu obiectivele operaţionale/ competenţele specifice disciplinei
și cu potențialul real al copilului/colectivului;
➢ Să valorifice capacităţile profesionale în scopul dezvoltării
relaţiilor educaţionale a creării unui climat favorabil învăţării;
➢ Să realizeze activitatea didactică, având în vedere acţiuni de
predare-învăţare-evaluare-recuperare continuă;
➢ Să manifeste capacităţi de colaborare cu părinţii;
➢ Să realizeze studii privind orientarea, pregătirea profesională
și integrarea socioprofesională a elevilor şi absolvenţilor
şcolii speciale;
9
 ➢ Să respecte regulile de completare a registrului clasei și a
altor documente;
➢ Să respecte regimul fiziologic – igienic stabilit pentru elevii
cu dizabilităţi;
➢ Să dezvolte capacităţi de autoinstruire, autoperfecţionare şi
de adaptare continuă în profesia de psihopedagog special.
În conformitate cu obiectivele expuse mai sus, determinăm
următoarele cerințe:
➢ Studentul-practicant studiază baza instituţiei speciale,
materialele didactice existente, dosarele personale ale
elevilor, orarul lecţiilor, regimul zilei, planul tematico-
calendaristic şi educativ, planul de lucru al consiliului cu
părinţii; se familiarizează cu obligaţiunile pedagogului de
serviciu;
➢ Studentul-practicant elaborează proiectele didactice de sine
stătător, conform orarului, şi le semnează la
învăţătorul/profesorul clasei înainte de a desfăşura orele;
➢ Sistematic controlează caietele elevilor, respectînd criteriile
de evaluare a cunoştinţelor la diferite discipline;
➢ Zilnic face înregistrări în catalogul clasei;
➢ Participă la şedinţele catedrelor metodice, senatului/
consiliului pedagogic;
➢ Se supune regulilor interne de activitate a grădiniței și/sau
școlii speciale şi/sau auxiliare, dispoziţiilor directorului,
directorului adjunct, profesorului metodist, educatorilor;
10
 ➢ Conform planului organizează şi desfăşoară adunări cu
părinţii, activități complementare (extraşcolare);
➢ Respectă deontologia profesională.

Notă: Studenții care își fac studiile cu frecvență redusă și

lucrează conform specialității, prezintă în termenii stabiliți
conducătorului-metodist caracteristica eliberată de instituția
preuniversitară în care lucrează și confirmarea (certificatul) de la
locul de muncă. În baza documentelor și a convorbirii cu
conducătorul practicii (profesorul Catedrei de Psihopedagogie
Specială), practica psihopedagogică este apreciată cu notă.
Studenții care își fac studiile cu frecvență redusă și care nu
lucrează conform specialității ce corespunde profililui catedrei,
efectuiază practica psihopedagogică în instituțiile speciale/auxiliare
pentru copii cu CES din Republica Moldova sau instituții incluzive.
La finele practicii ei prezintă aceeași documentație ca și studenții de
la secția de zi.
Este preferențial ca pe parcursul practicii psihopedagogice,
studenții să facă cercetări conform tematicii tezei anuale și tezei de
licență. În programele examenelor de licență se includ subiecte ce țin
de activitatea studenților la practica psihopedagogică.

11
 1.2. Rolul și particularităţile practicii psihopedagogice la
anul II de studii

Practica psihopedagogică la anul II reprezintă prima treaptă în

cunoaşterea de sine stătătoare de către studenţii de la Catedra
Psihopedagogie Specială a activităţii psihopedagogice în instituțiile
preșcolare pentru copiii cu CES/școala primară.
Pentru realizarea programului practicii pedagogice studenţii
anului II vor îndeplini un spectru larg de activităţi.
Achiziționarea obligațiunilor funcţionale ale psihopedagogului:
➢ Cunoaşterea colectivului de copii, studierea individuală a
dosarelor personale.
➢ Studierea planurilor tematice, calendaristice.
➢ Cunoaşterea particularităților de lucru a educatorului/
profesorului din grădinița specială/școala primară.
➢ Asistarea la activităţile educative în grădiniţă şi/sau în şcoala
specială. Organizarea şi realizarea unor activităţi educative cu
copiii preșcolari şi/sau cu elevii claselor primare din școlile
speciale și/sau auxiliare.
➢ Asistarea la lecții și activități, apoi predarea unor lecții /
activități publice.
➢ Organizarea activităţilor de terapie ocupaţională cu copiii de
vîrstă preşcolară şi şcolară mică.
➢ Cunoaşterea cu metodica lucrului educativ, cu activităţile
extrașcolare, planificarea şi realizarea activităţilor

12
 educaţionale-terapeutice specifice instituţiilor pentru copii cu
CES.
➢ Aprofundarea şi verificarea cunoştinţelor la obiectivele
cognitive și operaționale şi aplicarea lor.
➢ Evaluarea psihopedagogică a unui copil cu CES.
Fiecare student trebuie să-şi alcătuiască planul său individual de
lucru pentru perioada practicii. Activitatea de pregătire a studenţilor
pentru practica psihopedagogică prevede participarea membrilor
Catedrei de Psihopedagogie Specială, în special de la disciplinele de
profil, în organizarea, planificarea şi desfăşurarea practicii.
Activitatea studenţilor este condusă nemijlocit de metodistul de
specialitate, pedagog, psiholog. Pentru efectuarea practicii în
instituţiile de învăţământ speciale şi/sau incluzive selectate, studenţii
se repartizează pe subgrupe.

1.3. Rolul și particularitățile practicii psihopedagogice la

anul III de studu (la anul IV, învățământ cu frecvență
redusă)
Practica psihopedagogică de stat de la ultimul an de studii este
etapa ce încheie pregătirea profesională a studenţilor. Drept bază
pentru efectuarea acestui tip de practică servesc şcolile auxiliare și
speciale (cl.V-VIII), liceele de profil şi clasele şi/sau şcolile
profesionale pentru copii/tineri cu dizabilităţi școlile incluzive/clasele
mari. Se realizează pregătirea studenţilor pentru exercitarea funcţiei
de psihopedagog special – specialist pe disciplini de studiu în cl. V-
13
VIII.
Îndeplinirea funcţiei de pedagog și educator al clasei/grupei de
elevi necesită o cunoaştere profundă a pedagogiei, psihologiei,
metodicilor particulare, terapiei ocupaţionale, abilităţilor şi
deprinderilor de lucru educativ. Studenţii se familiarizează cu
conţinutul şi volumul de lucru al pedagogului, planifică lucru
educativ cu clasa/grupul de elevi, diferite metode şi forme de lucru
recuperativ-terapeutice în dependenţă de particularităţile psihofizice
şi individuale ale elevilor.
E important ca studentul să posede metodica de predare a
obiectelor de specialitate, metodica de organizare a lucrului educativ,
metode de cercetare ştiinţifică, metode recuperativ-terapeutice.
În perioada practicii psihopedagogice de stat se selectează
materialul pentru tezele de licenţă la pedagogie, psihologie,
logopedie, terapie ocupațională.
Practica psihopedagogică la anul III (IV f/f) de studii prevede
includerea studentului în astfel de activităţi:
− Cunoaşterea şcolii auxiliare și/sau speciale/incluzive a
lucrului psihopedagogului, pedagogului-educator,
logopedului, psihologului, dirigintelui de clasă;
− Evaluarea psihopedagogică a studierii dosarelor personale a
colectivului de elevi/clasei;
− Studierea planurilor tematice, calendaristice;

14
− Asistarea, apoi realizarea lecţiilor la obiectele: limba română,
matematică, ştiinţele naturii, istorie, geografie, educație
tehnologică cu utilizarea metodelor variate de instruire;
− Realizarea activităților de terapie ocupațională;
− Realizarea lucrului în calitate de educator și promovarea unor
măsuri educative demonstrative.
− Organizarea lucrului extraşcolar la diverse obiecte (selectiv);
− Participarea la activităţile metodice;
− Vizitarea la domiciliu a familiilor care au în componenţă copii
cu dizabilităţi și lucrul cu părinţii;
− Studierea catamnestică a absolvenţilor şcolii speciale,
auxiliare și incluzive;
− Efectuarea lucrului de cercetare ştiinţifică.

15
 Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA
PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE

2.1. Conferința de iniţiere a practicii psihopedagogice

Practica începe prin Conferința de iniţiere care este desfășurată

de către conducătorul practicii pedagogice la facultate și include:
stabilirea scopului, obiectivelor, conținutului și etapelor de
organizare a practicii: cunoașterea cu drepturile și obligațiile
studentului-practicant; a cerințelor față de alcătuirea portofoliului și
prezentarea documentației necesare la finalul practicii.

2.2. Etapele practicii psihopedagogice

Practica psihopedagogică se realizează în trei etape:

❖ Etapa pregătitoare, cu caracter documentar cuprinde:
-- studierea regimului de lucru a instituției date, a cerințelor și
obligațiilor;
-- cunoaşterea planului-cadru de învăţămînt, cunoaşterea
planurilor cotidiene privind instruirea pe competenţe şi
subcompetenţe;
-- familiarizarea cu documentele curriculare oficiale, precum şi cu
cele elaborate de şcoală privind procesul de predare –învăţare –
evaluare – recuperare;
-- determinarea aspectului practic-aplicativ a strategiilor naționale
privind reforma învățământului, strategia – ,,Educație pentru
Toți”, strategia privind incluziunea socială a persoanelor cu

16
 dizabilități, concepția privind educația incluzivă ș.a.
-- studierea dosarelor personale ale copiilor.

❖ Etapa de observaţie a practicii pedagogice – are ca obiectiv

familiarizarea studenţilor cu activitățile specifice ale instituției, cu
tipurile de lecţii/activităţi realizate de profesor/educator, colective de
elevi cu care vor lucra. Studenţii asistă la lecţii/activităţi în
clasa/grupa respectivă conduse/predate de profesor/educator. Toate
activitățile/lecțiile asistate vor fi desrise și analizate de către fiecare
student în agenda (zilnicului) sa.

❖ Etapa cu caracter practic. La această etapă studenții cu

ajutorul metodistului și a profesorului pregătesc proiecte didactice şi
prezintă public lecții, activități de terapie ocupațioanală, activități
educative. Studenții practicanți vor realiza cinci ore de curs în
săptămînă, incluzînd activitățile date.
Deasemenea studenții evaluează colectivul clasei/grupul de copii
și alcătuiesc caracteristica psihopedagogică. În final are loc evaluarea
rezultatelor practicii psihopedagogice, prezentarea documentelor
pentru avizarea și organizarea competențelor de totalizare.

17
 2.3. Conducerea practicii

Conducerea practicii psihopedagogice se va realiza de persoane

competente cu experiență atît teoretică cît și practică, care s-au impus
prin inovări științifice. Pentru cadrele universitare este preferențial
stagiu de muncă în instituțiile speciale nu mai mic de cinci (5) ani.
Conducătorul practicii și metodistul universitar vor asista la orele
de probă și de control ale fiecărui student.
Evaluarea activităţilor didactice (lecţiilor) asistate se realizează în
echipă în baza criteriilor prezentate studenţilor – practicanţi. Începe
evaluarea lecţiei studentul care a ţinut lecţia, menţionînd aspectele
pozitive şi cele mai puţin reuşite. Apoi își expun părerea colegii,
profesorul clasei şi metodistul.

18
 Capitolul III. CONŢINUTUL PRACTICII
PSIHOPEDAGOGICE

3.1. Cerințele stagiului de practică psihopedagogică

Cele 4 săptămîni calendaristice, rezervate stagiului

psihopedagogic al studenţilor la specialitatea psihopedagogie
specială și realizate în instituţiile pentru copii cu CES și cele cu
practică incluzivă sunt divizate în trei etape:
1. Etapa de pregătire (prima săptămînă de stagiu) – se
desfășoară conferinţa de iniţiere.
❖ Să se familiarizeze cu obiectivele şi conţinutul activităţii
educaţional- recuperatorii pe durata stagiului, să cunoască
documentaţia inerentă a stagiului psihopedagogic;
❖ Să discute cu directorul, adjuncţii directorului pentru instruire
şi educaţie, cadrele didactice, educatorii din grădiniţa și/sau
şcoala specială sau auxiliară referitor la regulamentul intern al
instituţiei, exigenţele faţă de elevi şi pedagogi, activitatea
metodică;
❖ Să studieze baza didactică şi materială a grădiniţei, şcolii
(biblioteca, cabinetele la discipline, cabinetul metodic);
❖ Să studieze planul de activitate a grădiniţei, şcolii în
ansamblu, al unui pedagog concret, al educatorului, al
comitetului de părinţi;

19
 ❖ Să beneficieze de consultări privind executarea sarcinilor
didactice din perioada stagiului (caracterizarea elevului,
analiza activităţilor educative şi de recuperare completă);
❖ Să studieze copilul său, grupa de copii;
❖ Să studieze documentația (registrul clasei, fișele personale și
medicale ale copiilor grupelor/claselor);
❖ Să organizeze convorbiri individuale cu elevii și părinții
acestora, să colecteze informații despre atitudinea familiei
față de copiii cu dizabilități și condițiile de trai ale acestora;
❖ Să asiste la orele, activităţile efectuate de către cadrele
didactice în grupele/clasele în care au fost repartizaţi;
❖ Să determine bateria de instrumente de investigare psiho-
pedagogică.
La sfîrșitul primei săptămîni de practică fiecare student își
alcătuiește planul individual al stagiului pentru întreaga perioadă a
practicii.

2. Etapa de bază (timp de două săptămîni de stagiu) –

studenții desfășoară activitatea instructiv-educativă,
recuperativă în concordanță cu planul general și cel individual
de stagiu psihopedagogic, acesta din urmă fiind aprobat de
către metodisul conducător al stagiului.
În plus, studenții:
– prezintă activități/lecții publice.
– asistă zilnic la cel puțin 2-3 activități/lecții desfășurate de
către colegi și participă la analiza acestora;
20
– prezintă activități extrașcolare, asistă la toate activitățile
extrașcolare organizate de către colegi, participă la analiza
acestora;
– conspectează în detalii conținutul lecțiilor și activităților
desfășurate în conformitate cu calendarul stagiului de practică
și completează agenda stagiului;
– pregătesc și desfășoară consultații, traininguri pentru părinții
elevilor;
– acumulează materiale necesare și efectuează partea
experimentală pentru teza anuală sau de licență, caracteristica
elevilor;
– desfășoară activități suplimentare cu elevii care au probleme
de asimilare a materiei școlare;
– vizitează elevii la domiciliu și lucrează cu părinții, dacă
instituția activează în regimul sejurului de zi;
– participă la toate acțiunile organizate în grădiniță și/sau școală
(consilii profesorale, catedre metodice pe discipline, întruniri
de lucru ale colectivului didactic, ședințe ale catedrelor
metodice, adunările părinților etc.);
– efectuează studii catamnestice privind integrarea socio-
profesională a elevilor și absolvenților școlilor speciale și
integrate;
– efectuează studierea, analiza și generalizarea experienței
pedagogice.

21
 Înainte de a începe activitatea în calitate de profesor studentul-
practicant susține un colocviu în baza rezultatelor obținute în
studierea componenței clasei și abea după aceasta desfășoară cîte o
lecție de probă la matematică, limba română, munca manuală, arta
plastică, istorie, geografie, științele naturii. În comun cu profesorul și
metodistul coordonator al stagiului studentul schițează ansamblul
orelor la fiecare disciplină. După ce beneficiază de consultația
profesorului și a metodistului conducător, alcătuiește de sinestătător
conspectele și desfășoară lecțiile, 4 dintre ele - pentru colocviu (cîte o
lecție la fiecare disciplină). În plus, stagiarul desfășoară toate orele de
orar pentru o zi completă de lucru.
Pe durata stagiului studentul trebuie să desfășoare 10 -15 lecții.
Pentru fiecare lecție se alcătuiește un conspect și confecționează
materiale didactice ilustrative, care sunt prezentate pentru aprobare
profesorului clasei sau metodistului coordonator.
Fără conspectul lecției aprobat de către profesor sau metodist
studentul nu este admis să țină lecția și este notat cu ,,insuficient”
pentru lecția respectivă.
În plus, studentul stagiar asistă la discuțiile colective pe marginea
lecțiilor. Analizînd lecția, el menționează scopurile, structura
acesteia, selectarea metodelor și procedeelor, a materialelor didactice
și ilustrative, aplicarea mijloacelor tehnice de instruire, abordarea,
tratarea individuală și diferențiată a elevului. Stagiarul analizează, de
asemenea, eficiența fiecărui tip de lecție, catalogul clasei, controlează
caietele elevilor.
22
 În scopul maturizării metodologice, studenții stagiari asistă la
ședințele catedrelor metodice din școală, se familiarizează cu
planificarea activității cabinetului metodic, cu formele de studiere și
generalizare a experienței avansate, participă la dezbaterile pe
marginea raporturilor prezentate .
Pe durata stagiului de practică studenții efectuează activități de
cercetare: studiază nivelul de cunoștințe, particularitățile psihofizice
ale elevilor, efectuiază testări experimentale. Rezultatele obținute în
urma acestor studii pot servi drept bază atît în alcătuirea
caracteristecilor psihopedagogice ale elevilor, cît și la scrierea tezelor
de an și de licență.
Activitatea extrașcolară cu elevii școlilor-internat include perioada
de la deșteptare pînă la culcare, regăsindu-se în planul de lucru al
educatorului prin următoarele momente de regim:
– segmentul de timp de la deșteptare pînă la începerea orelor (este
valabil pentru școlile-internat, în cele cu sejur de zi acest
moment lipsește);
– segmentul de timp de la încheierea orelor de curs pînă la
începerea autoinstruirii/meditației;
– segmentul de timp de la început și pînă la sfîrșitul autoinstruirii,
meditației;
– segmentul de timp rezervat orei educative, activității
extradidactice;
– segmentul de timp de la sfîrșitul orei educative și pînă la
culcare (în școlile-internat) sau pînă la plecarea elevilor acasă
23
 (în școlile cu sejur de zi).
Fiecare moment de regim include următoarele genuri de
activități:
- deșteptarea, gimnastica, igiena personală (de dimineață),
aranjarea dormitoarelor, dejunul, timpul liber;
– primerea grupei, pregătirea către prînz, prînzul, organizarea
timpului liber, excursii, jocuri etc.;
– organizarea procesului de pregătire a temelor pe acasă
(meditația);
– desfășurarea activităților cu caracter educativ-terapeutic;
– pregătirea către cină, cina, timpul liber, pregătirea de somn,
somnul.
Enumerînd în planul sau momentele de regim, studentul-stagiar
determină și planifică acel tip de activitate, pe care intenționează să-l
desfășoare. De ex: dacă studentul planifică o excursie, atunci la
rubrica ,,conținutul activității” - indică scopul, mijloacele necesare,
locația, programul succint al activității. La rubrica ,,evidența lucrului,
observații pedagogice” - studentul expune succint evidența activității
sale și observațiile specifice asupra unor elevi din grupă. Datele
observației pedagogice trebuie să servească studentului drept suport
în planificarea lucrului cu grupul de elevi în perioada imediat
următoare. Studentul coordonează activitatea cu educatorul clasei și
metodistul-conducător al stagiului.

24
 3. Etapa finală (ultima săptămînă) – este rezervată pregătirii
de către studenți a materialelor pentru raportul final (vezi în
Anexe toate mostrele necesare):
o agenda stagiului psihopedagogic;
o caracterizarea psihopedagogică a copilului (la anul II de
studii) sau grupului/clasei de elevi (la anul III / IV de studii);
o proiectele de lecții desfășurate la 4 lecții de control, verificate
și vizate prin notă de către pedagogul-metodist la limba
maternă, matematică, educația tehnologică și/sau desen (la
alegere), istorie, geogragie și științele naturii (la alegere);
o fișa logopedică;
o planul lucrului cu părinții;
o analiza psihopedagogică a lecției;
o proiectul (1-2) unei activități educative prezentate individual
sau cu grupul de colegi;
o planul activității cu părinții;
o darea de seamă a studentului privind stagiul psihopedagogic.

Analiza lecției/activității promovate reperează pe următoarele

criterii:
✓ Conținutul științific (corectitudinea științifică,
accesibilitatea, sistematizarea cunoștințelor);
✓ Obiectivele operaționale (corectitudinea fixării, claritatea
formulării, măsura în care au fost atinse);
✓ Metodele de învățămînt (corectitudinea alegerii și utilizării
25
metodelor);
✓ Evaluarea (corectitudinea realizării evaluării, măsura în care
este corelată cu obiectivele de evaluare și strategia didactică);
✓ Reglarea (corectitudinea realizării, fixării cunoștințelor,
eficiența conduitelor de remediere, anticiparea dificultăților,
utilitatea conduitelor de îmbogățire);
✓ Managementul clasei (încadrarea în timp, ritmul, stabilirea și
menținerea unei atmosfere de studiu care stimulează interesul
elevilor, organizarea activităților, implicarea elevilor,
capacitatea de a menține disciplina);
✓ Pregătirea și folosirea materialului didactic;
✓ Ținuta, atitudinea, conduita, vocea, exprimarea orală;
✓ Creativitatea, flexibilitatea;
✓ Utilizarea tablei (vizibilitatea scrisului, organizarea
informațiilor scrise).
Observațiile efectuate la fiecare lecție, activități educative se vor
înscrie în AGENDA de lucru a studentului.
Aceasta va conține desfășurarea lecției, observații, sugestii,
aprecierea lecției. După analiza lecției asistate se discută și alte
strategii didactice care ar fi putut fi aplicate.
Asistențele la orele ținute de colegi fac parte din programul
practicii pedagogice. Ele trebuie să fie urmate de discuții colegiale și
constructive.
Metodistul și conducătorul practicii vor duce o evidență completă
a practicii pedagogice, a orelor de asistență și a orelor predate. Pe
26
parcursul practicii psihopedagogice studenții vor fi îndrumați,
încurajați și evaluați în scopul creșterii competenței didactice.
Cu trei zile înainte de încheierea stagiului fiecare student prezintă
metodistului coordonator materialele enumerate pentru a fi verificate.
Totalurile se fac în cadrul reuniunii școlare de totalizare (participă
administrația școlii, cadrele didactice, educatorii și metodistul) și al
conferinței de totalizare la facultate.
Obiectivele activităților de totalizare constau în efectuarea
bilanțului activității instructiv-educative a stagiarilor, a succeselor și
insucceselor în activitatea lor. Raportul de bilanț trebuie să conțină
concluzii privind nivelul de pregătire teoretică și practică în
domeniul psihopedagogiei, recomandări referitoare la perfecționarea
continuă a deprinderilor de activitate practică.
În cadrul conferinței științifico-practice de la facultate sunt audiate
rapoartele fiecărui grup de studenți, în care sunt reflectate toate
aspectele activității lor în grădiniță și/sau școala specială și/sau
auxiliară, este organizată expoziția materialelor privind activitatea
instructiv-educativă a stagierilor (gazete de perete, fotografii privind
activitățile extrașcolare, planurile desfășurate ale lecțiilor,
convorbirilor cu elevii și părinții, obiectele confecționate manual de
către elevi, materialele ilustrative confecționate și utilizate la lecții de
către stagiari etc.). Fiecare student are posibilitatea să participe activ
la dezbaterile pe marginea rezultatelor stagiului, reușitelor și
eșecurilor înregistrate.

27
 3.2 Activitatea socială a studentului-practicant

În structura stagiului psihopedagogic activitatea extra-curriculară

ocupă un loc important și decisiv în evaluarea poziției sociale și
civice a studentului. Participînd la activitațile de utilitate generală,
studenții au ocazia să-și pună în valoare cunoștințele acumulate la
disciplinele sociale și la cele de profil.
Astfel, în afară de sarcinile pe care le presupune nemijlocit
stagiul psihopedagogic, studenții se implică în mod obligatoriu și în
alte genuri de activitate:
– desfășoară lecții și organizează dezbateri pe teme de interes
social și comunitar general, în care antrenează elevi, cadre
didactice, părinți, reprezentanți ai comunității, voluntari în
ONG-uri, etc.;
– desfășoară întîlniri cu reprezentanți ai școlilor obișnuite,
grădinițelor de copiii, mese rotunde, discuții publice privind
incluziunea școlară și socială a copiilor cu CES;
– acordă ajutor școlii în crearea standurilor expoziționale,
muzeelor tematice etc.;
– organizează serate tematice cu elevii absolvenți și
reprezentanți ai comunității privind incluziunea profesională a
elevilor cu CES;
– creează sau dezvoltă cercuri pe discipline sau activitate
artistică;
– desfășoară adunări tematice cu elevii și părinții lor;
– organizează activități cultural-artistice și sportive cu
28
 implicarea unui număr cît mai mare de elevi;
– studiază și analizează datele catamnestice privind integrarea
socio-profesională a absolvenților școlilor speciale.

3.3. Practica în calitate de logoped în instituțiile

speciale/auxiliare și integrate

Practica psihopedagogică în calitate de logoped în şcoala

specială și/sau auxiliară se organizează paralel cu activităţile
educaţionale realizate de către studenţii anului III (sau anului IV
învățămînt cu frecvență redusă) care va include: frecvența
activităților logopedice și elaborarea proiectelor individuale, asistări
și analiza activităților logopedice (individuale și frontale), studierea
documentației logopedului instituției date, examinarea logopedică a
unui elev, completarea fișei logopedice și agendei practicii,
promovarea activităţilor logopedice, studierea activităţilor de
intervenţie recuperatorie individualizată (terapie logopedică, terapie
cognitivă, consiliere psihopedagogică etc.). Scopul practicii
logopedice este şi cunoaşterea cu planificarea şi realizarea diferitor
tipuri de activităţi terapeutice.
Stagiul logopedic în grădiniță și/sau școală se desfășoară conform
planurilor de studii, pe durata a 2 săptămîni.

29
 3.4. Evaluarea și generalizarea experienței psihopedagogice

La sfîrşitul etapei de practică psihopedagogică studenţii

trebuie:
• Să înţeleagă rolul practicii psihopedagogice în sistemul
formării pentru profesiunea didactică;
• Să recunoască principiile reglementării cu privire la
organizarea şi desfăşurarea practicii psihopedagogice;
• Să analizeze obiectivele specifice activităţii corelate lor,
propuse prin programa de practică psihopedagogică;
• Să descrie şi analizeze activitatea psihopedagogică și
extradidactică în şcolile speciale/auxiliare;
• Să realizeze documentele stabilite cu conducătorii/metodiştii
de practică şi cu profesorii/educatorii şcolii speciale;
• Să susţină lecţii de probă/lecţii de control şi activităţi
extradidactice, după recomandările conducătorilor/
metodiştilor de practică şi a profesorilor claselor concrete.
La finisarea practicii pedagogice studentul prezintă metodistului
practicii portofoliu cu următoarea documentaţie:
• Agenda şi planul individual al activităţii studentului;
• Proiectele didactice ale lecţiilor predate (cel puțin 4 proiecte
desfășurate și notate de profesorul clasei/grupei respective).
• Raport cu privire la realizarea lucrului de cercetare ştiinţifică
a problemelor psihologo-pedagogice legate de tema tezei de
an sau de licenţă;

30
• Planul lucrului cu părinţii în vederea asigurării unui
parteneriat şcoală-familie-comunitate și descrierea
activităților desfășurate. Documentarea lor;
• Proiectele activităţilor extraşcolare, cel puțin 1-2 proiecte
desfășurate și notate de educatorul clasei/grupei respective;
• Caracteristica psihopedagogică a unui elev şi/sau colectivului
clasei;
• Raportul studentului despre practica pedagogică. Referință
semnată de directorul școlii și metodist (cu nota finală);
• Fișa logopedică pentru 1-2 copii (la ultimul an de studii).

Agenda de lucru cuprinde:

➢ Obiectivele practicii psihopedagogice, complementare;

➢ Obligațiile practicantului;
➢ Codul deontologic al practicantului;
➢ Criterile pe care s-au bazat sudenții la analiza lecțiilor;
➢ Orarul lecțiilor în clasa respectivă;
➢ Orarul sunetelor la lecții;
➢ Regimul zilei;
➢ Lista și data, anul nașterii elevilor clasei respective;
➢ Planul de activitate a practicii psihopedagogice;
➢ Orarul activităților de control;
➢ Planul săptămînal de activitate;
➢ Instrumentele aplicate (teste, grile, fișe de evaluare a copiilor
31
 cu dizabilități).
Agenda de lucru a studentului va avea următoarea structură

(mostră):

Analiza activității

conducătorului
Învățătorului/

educaționale

educaționale
Observarea
Studentului
Conținutul

Obiecțiile
activității
curricular

practicii
Clasa
Data

N.P.

1 2 3 4 5 6 7

Nota pentru practica psihopedagogică nu constituie media

aritmetică a notelor la toate tipurile de lucru îndeplinit. Ea se
determină în comun de către conducătorii practicii: metodiști-
pedagogi, metodistul-universitar, pedagogi-educatori, administrația
instituției speciale. Nota pentru activitatea de predare și pentru
activitățile extrașcolare este pusă de metodist, în comun acord cu
profesorii psihopedagogi/pedagogii, educatori. Nota se pune în baza
evaluării tuturor activităților demonstrate.
La aprecierea studentului practicant se va ține cont de nota
metodistului-universitar și de nota lucrătorului instituției de aplicare.
Nota finală a practicii psihopedagogice: se i-a în calcul evidența
și calitatea lucrului de instruire și educație îndeplinit de student,
32
gradul de pregătire teoretică a acestuia față de profesia de
psihopedagog, față de copii, instituția de învățămînt pentru copiii cu
dizabilități.
Cu nota 10 va fi apreciat studentul-practicant care:
- a organizat lecţiile la obiectivele de specialitate conform
recomandărilor metodice cu un grad sporit de eficienţă, dînd
dovadă de cunoştinţe, capacitate/abilităţi extraordinare;
- a organizat activitatea extracurriculară a elevilor conform
prevederilor metodice şi cu un grad sporit de efeicienţă;
- a demonstrat interes, abnegaţie, iniţiativă, capacităţi deosebite în
realizarea procesului instructiv-educativ şi exercitatea funcţiilor
de psihopedagog şi educator;
- a respectat regulamentul intern al instituţiei - baza de efectuare a
practicii pedagogice;
- a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil
învăţării elevilor, rezolvînd situaţiile de conflict şi utilizînd
modalităţi eficiente de integrare şcolară a elevilor;
- a contribuit la organizarea unor activităţi intructiv-educative în
cadrul şcolii.
Cu nota 9 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
• a organizat lecţiile la obiectele de specialitate şi activităţile
extracurriculare conform prevederilor metodice, dar a comis
unele greşeli neesenţiale pe care le-a depăşit pe parcursul
practicii;

33
• şi-a exercitat conştiincios, conform prevederilor planului de
activitate, funcţiile de psihopedagog şi diriginte;
• a respectat prevederile regulamentului pentru practica
pedagogică;
• a respectat regulamentul intern al instituţiei - baza de efectuare a
practicii pedagogice;
• a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil
învăţării elevilor.
Cu nota 8 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
- a organizat activităţile extracurriculare conform prevederilor
metodice;
- a dat dovadă de interes, abnegaţie, iniţiativă în realizarea funcţiilor
de psihopedagog;
- a respectat regulamentul intern al instituţiei - baza de efectuare a
practicii pedagogice;
- a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil învăţării
elevilor.
Cu nota 7 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
✓ a organizat lecţiile la obiectele de specialitate şi activităţile
extracurriculare conform prevederilor metodice, dar a comis
unele greşeli care nu au afectat grav unitatea didactică ca
sistem/integritate;
✓ a realizat numărul minim acceptat/indicat a lecţiilor la
disciplinele de specialitate şi activităţile extracurriculare;

34
✓ a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil
învăţării elevilor;
✓ a manifestat lipsă de abnegaţie în pregătirea activităţilor
instructiv-educative.

Cu nota 6 va fi apreciat studentul-practicant care:

• a comis greşeli esenţiale în predarea lecţiilor la

specialitate/realizarea activităţilor extracurriculare şi nu le-a
depăşit pe parcursul practicii;
• a manifestat, în unele cazuri, lipsă de responsabilitate în
realizarea planului de activitate;
• nu a realizat norma minimă stabilită în predarea orelor la
disciplinele de specialitate şi a orelor educative;
• nu a dat dovada de responsabilitate în exercitarea funcţiilor de
psihopedagog la disciplinele de specialitate, diriginte şi educator
(întîrzieri, lipse nemotivate de la lecţii, nerespectarea
regulamentului intern al instituţiei de învăţământ).
Cu nota 5 va fi apreciat studentul-practicant care:
 a comis greşeli esenţiale în timpul predării lecţiilor la obiectele
de specialitate/ activităţile extracurriculare şi nu le-a depăşit pe
parcursul practicii;
 a dat dovadă de iresponsabilitate în realizarea funcţiilor de
psihopedagog şi de diriginte;
 a lipsit nemotivat de la activităţi;
 a întîrziat în permanenţă la activităţile pe care le-a organizat;

35
 nu s-a pregătit pentru activităţile organizate;
 nu a respectat disciplina de muncă;
 nu a respectat regulamentul intern al instituţiei de învăţământ.

Cu notă negativă va fi apreciat studentul-practicant care:

• a ignorat exercitatea funcţiilor de psihopedagog, diriginte şi de

educator;
• nu a realizat planul de activitate;
• a lipsit nemotivat pe tot parcursul practicii pedagogice.
În cazul cînd studentul a primit notă negativă (în carnetul de note
nu se notează), este necesar să continue lucrul în școală fără
întrerupere de la lecțiile din instituția superiaoră de învățămînt,
pentru a indeplini programa practicii.
Notă:
Anexele sunt prezentate pentru studenții anului II-III cu studii la
secția de zi și anul IV pentru cei cu frecvență redusă.

Controlul, evidența și aprecierea activității studenților sunt

atribuția conducătorului practicii, metodiștilor, dar și a studenților
înșiși.
Controlul, evidența și evaluarea presupun caracterizarea
cantitativă și calitativă a activității studenților stagiari.
Caracterizarea cantitativă are la bază volumul de lucru efectuat în
conformitate cu cerințele programei stagiului psihopedagogic
(asistarea la lecțiile deschise ale colegilor și participarea la analiza
lor, pregătirea și realizarea lecțiilor, controlul și analiza caietelor
36
elevilor, activități extrașcolare). Caracterizarea calitativă a
activității studentului se bazează pe nivelul de pregătire teoretică și
practică a viitorilor specialiști, pe gradul de însușire a deprinderilor și
dextirităților, pe conținuturile activității organizate în calitate de
profesor, educator, diriginte de clasă, logoped, atitudinea creatoare în
procesul de învățămînt, gradul de eficiență a lucrului îndeplinit,
calitatea îndeplinirii documentației de dare de seamă.
Cerințe față de controlul și evidența lucrului studenților în
timpul practicii:
− evidența va fi strict individuală, studentul va fi apreciat în
coresupndere cu volumul și calitatea lucrului îndeplinit;
− controlul și evidența lucrului se va efectua sistematic;
Există două tipuri de evidență a activității studenților stagiari:
-curentă-pe parcursul practicii – unde se efectuiază de către
profesorul metodist în parteneriat cu psihopedagogul, educatorul
instituției speciale în procesul observării sistematice asupra activității
instructiv-educative a studentului și a lucrului metodic cu acesta.
Profesorul- metodist asistă la orele fiecărui student și le analizează,
acordînd atenție deosebită aspectelor de organizare, didactice de
recuperare și educative ale acestora, generalizează și apreciază
rezultatele activității practice a studenților – practicanți.
- finală-de totalizare, la sfîrșitul pacticii – aceasta reprezintă

evidența curentă sumară, însoțită de concluzii și generalizări.

37
 3.5. Totalizarea pacticii psihopedagogice

Totalurile practicii psihopedagogice a studenților se efectuiază la

conferințele din instituțiile de învățămînt special și la conferințele
științifico-practice de totalizare la facultate.
Obiective:
▪ evidențierea nivelului de pregătire teoretică și practică a
studenților practicanți pentru realizarea lucrului de
instruire, educație, recuperare complexă psihopedagogică
și socială, orientarea profesională, pregătirea
socioprofesională și îngrijirea elevilor/tinerilor cu CES din
instituțiile speciale;
▪ aprecierea calității organizării practicii de către lucrătorii
instituției de învățămînt superior și instituțiilor pentru copii
cu CES;
▪ prognozarea și determinarea căilor de perfecționare în
continuare a practicii psihopedagogice.
Totalizarea rezultatelor practicii pedagogice se face la finele ei (în
ultima săptămână), mai întîi la şedinţa consiliului pedagogic al
instituţiei de aplicaţie, cu participarea directorului, pedagogilor-
metodişti, a metodiştilor de la catedre şi a studenţilor, cărora li se
eliberează copia procesului-verbal cu nota prevăzută pentru practica
pedagogică. Apoi, la facultate se organizează o conferinţă ştiinţifico-
38
metodică, expoziţia de materiale didactice, confecţionate de către
studenţi cu ajutorul elevilor, de proiecte de lecţii, gazete de perete,
foto, etc.
Metodistul prezintă conducătorului practicii psihopedagogice de
la catedră/specialitate următoarele documente:
 Darea de seamă (cu indicarea notelor);
 Copia procesului verbal al consiliului profesoral al
instituției de aplicație referitor la rezultatele preventive;
 Borderoul de plată al cadrelor din instituțiile de aplicație.
➢ Conducătorul practicii pedagogice de la facultate prezintă
şefului practicii pedagogice a Universităţii următoarele
documente:
- distribuirea studenţilor la practică (înainte de începutul
ei);
- raportul-sinteză despre rezultatele practicii pedagogice la
facultate;
- borderourile de plată cadrelor didactice preuniversitare.
➢ Şeful practicii pedagogice a Universității Pedagogice de Stat ,,Ion
Creangă” prezintă la Senat informaţia despre rezultatele practicii
pedagogice.
Obligațiile conducătorului practicii
▪ Dirijază nemijlocit cu practica.
▪ Stabileşte instituţiile de învăţământ, unde studenţii vor efectua
practica şi numărul participanţilor la fiecare instituţie în aşa fel

39
 ca la un colaborator al instituţiei să nu-i revină mai mult de 12
studenţi.
▪ Prezintă sectorului practicii repartizarea studenţilor în instituţii,
clase (indicînd numele de familie a profesorilor, care citesc
lecţiile în clasele date), orarul lecţiilor (date respective),
schimbul, durata practicii, numele de familie a lucrătorilor
instituţiei responsabili de practică. Înainteză propuneri referitor
la repartizarea orelor între persoanele responsabile de practică.
▪ Organizează şi petrece conferinţele de iniţiere şi totalizare a
practicii. Vizitează instituţiile unde efectuiază studenţii practica,
asistă la lecţiile ţinute de practicanţi.
▪ Stabileşte o zi - două pe săptămână, în care practicanţii de la o
instituţia de învăţământ sunt împreună, cu indicarea locului şi
orei.
▪ Prezintă la catedra, unde activează informaţia referitor la
repartizarea studenţilor în clase şi orarul lecţiilor respective.
▪ Informează sectorul practicii despre toate schimbările în ordine
referitor la practică.
▪ În măsura posibilităţilor participă la consfătuirile de pe lângă
administraţia instituţiilor de învăţământ referitor la practica
studenţilor la începutul şi sfârşitul practicii.
▪ Prezintă sectorului practicii darea de seamă despre totalurile ei şi
borderourile de plată a cadrelor preuniversitare.
▪ Conduce practica studenţilor cu orar individual.
Obligațiile metodistului
40
• Asistă la conferinţele de iniţiere şi totalizare a practicii
pedagogice, însoţeşte şi îndrumă studenţii pe parcursul practicii.
Programează lecţiile de asistare, de probă, finale şi celelalte
activităţi. Oferă consultaţii studenţilor pentru pregătirea lecţiilor
şi avizează proiectele lor de lecţii.
• Participă la desfăşurarea lecţiilor şi conduce şedinţa de analiză a
lecției.
• Evaluează activitatea fiecărui student din grupa sa şi propune
nota finală.
• Prezintă metodistului-coordonator informaţia despre totalurile
practicii şi borderoul de plată a cadrelor preuniversitare.
• Evaluează activitatea fiecărui student din grupă și propune nota
finală.
Obligațiile pedagogului:
Participă la conferinţele de iniţiere şi totalizare, înfăptuieşte
(împreună cu metodistul) conducerea practicii pedagogice a
studenţilor, îi consultă pe întrebările actuale ale instruirii şi
educaţiei.
Planifică împreună cu dirigintele lucrul educaţional al
practicanţilor cu elevii.
Oferă consultaţii studenţilor referitor la realizarea măsurilor
educative ce corespund obligaţiilor dirigintelui.
Participă la desfăşurarea lecţiilor şi altor activităţi în afara clasei,
evaluiază activitatea fiecărui student.
Obligaţinile profesorului-metodist
41
❖ Participă la şedinţele la care se discută problemele privind
organizarea şi desfăşurarea practicii pedagogice, activează
constructiv, creativ.
❖ Stabileşte relaţii cu colaboratorii instituţiei de învăţămînt - baza
practicii.
❖ Monitorizează activitatea studenţilor-practicanţi.
❖ Oferă consultaţii metodice conform graficului.
❖ Sprijină şi îndrumă studenţii la acumularea informaţiilor pentru
portofoliu.
❖ Asistă şi apreciază activităţile desfăşurate de către studenţii-
practicanți.
❖ Verifică sistematic completarea documentaţiei. Ține evidenţa în
registrul de practică al grupei.
❖ În parteneriat cu învăţătorii, educatorii, generalizează şi
apreciază rezultatele activităţii practice a studenţilor-practicanţi.
❖ Ghidează pregătirea grupei pentru conferinţele de totalizare a
practicii. Asigură pregătirea expoziţiilor.
❖ Prezintă coordonatorului practicii pedagogice darea de seamă
despre nivelul realizării practicii pedagogice, sugestii şi
propuneri de perspectivă.
A)Profesorul metodist universitar:
➢ Stabileşte relaţii de colaborare cu cadrele didactice ale
grădinițelor și/sau şcolilor speciale/auxiliare de bază (director,
director adjunct, profesori, educatori, logopezi) în scopul
organizării şi desfăşurării practicii psihopedagogice;
42
 ➢ Participă activ în lucrările şedinţelor, seminarelor pe
problemele privind organizarea şi desfăşurarea practicii
psihopedagogice, activînd creativ şi constructiv;
➢ Participă la organizarea lecţiilor, seminarelor, conferinţelor cu
studenţii practicanţi;
➢ Răspunde de practica psihopedagogică a unei grupe de
studenţi;
➢ Participă împreună cu profesorul clasei la susţinere de către
studenţi a activităţilor formativ-educative; după necesitate
desfășoară lecţii şi diferite activităţi educative cu caracter
demonstrativ;
➢ Consultă şi prezintă studenţilor modele de proiecte didactice,
proiecte pentru activităţi de educaţie terapeutică complexă şi
integrată, terapie ocupațională;
➢ Participă la activităţile demonstrative care sunt urmate de
explicaţii care să orienteze studenţii în înţelegerea ştiinţifică a
organizării şi desfăşurării procesului educaţional-
recuperatoriu, stimulînd totodată interesul studenţilor faţă de
activitatea educaţională şi terapia ocupaţională în şcoala
specială și/sau auxiliară.
Î n atenţia profesorului-metodist
La finele fiecărui gen de practică pedagogică se prezintă:
1. Darea de seamă.
2. Documentaţia mostră:
a) agenda studentului practicant;
43
 b) proiectul de lecţie, activitate.
3. Referinţe (practica de absolvire).
4. Certificat pentru plată, anexe (copia buletinului, copia cardului,
copia CPAS-ului).
5. Completarea registrului, (nota semestrială: media notelor
pentru predare, analiza, documentaţia, totalurile orelor realizate
conform planului).
Obligațiile psihologului:
 Participă la conferinţele de iniţiere şi totalizare.
 Concretizează problema studierii psihologo-pedagogică a
colectivului de elevi şi a personalităţii.
 Oferă consultaţii studenţilor în problema studierii psihologice a
colectivului de elevi.
 Asistă la lecţii şi la activităţile extraşcolare ale studenţilor,
analizează şi apreciază activitatea lor.
Obligațiile studenţilor practicanţi sunt:
• Să respecte regulamentului intern al instituţiei de învăţământ
unde decurge practica psihopedagogică;
• În prima săptămână asistă la toate lecţiile în clasa sa. În
măsura posibilităţilor asistă la lecţiile profesorului respectiv şi
în alte clase.
• Asistarea la toate lecţiile susţinute de colegii din grupa dată.
• Se află în instituţiile speciale atît timp cît se află aici clasa
dată; în caz de necesitate o poate părăsi cu învoirea

44
 profesorului şi metodistului respectiv, cu însemnare în caietul
de asistări.
• Prezintă pentru aprobare proiectul didactic cu 2 zile înainte de
petrecerea lecţiei.
• Îndeplineşte rolul de stagiar al dirigintelui clasei.
• La finele practicii prezintă metodistului documentaţia.
• În perioada practicii studenţii desfăşoară activități de control;
• Studentul–practicant la anul II este obligat să întocmească
caracterizarea psihopedagogică a preșcolarului/elevului şi la
anul III - a clasei/grupului de elevi;
• Pentru susţinerea activităţilor educative este necesar să
pregătească material didactic specific subiectului;
• Studenţii sunt obligaţi să prezinte pentru control: proiectele
lecţiilor, asistările la lecţii, caracterizarea psihopedegogică a
elevului observat din clasa de elevi, însemnări de ordin
metodic puse în agenda de practică şi în portofoliu;
• Să înştiinţeze din timp conducătorul practicii în caz de
absenţa de la practică şi să prezinte documentele explicative
respective;
Practica pedagogică se încheie cu o evaluare finală în care se
analizează activitatea fiecărui student. Conducătorul de practică
stabileşte media la practica psihopedagogică luînd în calcul
următoarele rezultate: media notelor obţinute la susţinerea
activităţilor educative, evaluarea în contextul intervenţiei
educaţional-recuperatorii asupra copiilor/elevilor cu dizabilităţi,
45
media notelor obţinute pentru aplicarea instrumentelor (teste, probe
de investigaţii în cunoaşterea şi evaluarea copiilor), analiza
activităţilor didactice, media notelor obţinute la portofoliu şi agenda
de lucru. Nota finală se anunţă studentului-practicant şi se introduce
în jurnalul practicii psihopedagogice de către conducătorul practicii.

46
 Bibliografie:

1. Racu A., Danii A., Psihopedagogia specială, Chișinău, 2007

2. Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Corecțională ,
București, 2010
3. Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Integrării ,
București , 2010
4. Racu A., Educația Incluzivă , Chișinău, 2010
5. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic: preșcolarul.
Chișinău, 1996
6. Oprescu N., Radu I.T., Șerban I., Îndrumător pentreu practica
pedagogică a studenților. București, 2000
7. Stoica V., Cui încredințăm practica pedagogică? Făclia, 10
iunie, Chișinău 2002
8. Danii N., Practica pedagogică de absolvire. Ghidul
practicantului, Chișinău, 2009
9. Regulamentul cu privire la organizarea și efectuarea practicii
pedagogice în Unversitatea Pedagogică de Stat ,,Ion
Creangă”, Chișinău, 2010
10. Bucun Nicolae, Anatol Danii, Curriculumuri școlare pentru
învățământul special, Chișinău, 2009
11. Codul învățământului (Proiect), Chișinău, 2010
47
12. Racu A., Ghid de termeni și noțiuni, Chișinău, 2005
13. Racu A., Lichii V., Методичесские рекомендации по
организации и проведеню педагогической практеки во
вспомогательной школы (для студентов IV курса
дефектологического факультета), Типография, Кишинёв
1987, с. 46.
14. Горленко В.П., Цели педагогической практики праблемы
обоснования. Педагогика,4.с.73-78
15. Педагогическая практика студентов для специальности
,,Дефектология” Под.ред. Перова М. Н., Смирнова З.Н.,
Стребелева Е.А., Москва, 1983
16. Педагогическая практика. / Под.ред. В.К. Розова , Москва,
1981

48
 Anexa nr. 1

Caracteristica psihologică a preşcolarului cu dizabilități

I. Date generale despre copil:
Numele, prenumele .................................................... ..........................
Dezvoltarea fizică generală ..................................................................
Starea sănătăţii .....................................................................................
Componenţa familiei ...........................................................................
II. Relaţiile copilului cu familia:
1. Relaţii interpersonale a copilului cu părinţii (cu cine din părinţi
mai mult comunică, de cine este mai tare ataşat).
2. Organizarea activităţii copilului în familie (cu ce se ocupă copilul
des; se joacă cineva cu el; dacă da, atunci în ce jocuri şi cine).
Ajută copilul adulţilor? Are ungheraşul lui de joacă?
III. Jocul - activitatea de bază a copilului:
1. Participarea în jocuri. Ce jocuri preferă copilul (procesuale sau
pe roluri)?
2. Rolurile îndeplinite în joc (diferite, ori unele şi aceleaşi).
3. Caracterul activ în joc (este iniţiator ori îndeplineşte pasiv
cerinţele celorlaţi copii)
4. Durata jocului. Dacă copilul întrerupe jocul mai devreme ca
ceilalţi copii - de ce?
5. De comparat poziţiile copilului (sigur pe sine, încrezut,
neîncrezut) în diferite tipuri de activitate.
IV. Particularităţile proceselor cognitive:
1. Nivelul dezvoltării proceselor cognitive a copilului în
comparaţie cu alţi copii din grupă (pe baza datelor primite în
experimente).
2. Nivelul dezvoltării vorbirii copilului. Care vorbire predomină:
dialogată, monologată). Nivelul dezvoltării părţii fonetice a

49
 vorbirii (pronunţă toate sunetele; poate evedenţia sunetele în
cuvînt). Bagajul de cuvinte. Construirea propoziţiilor.
V. Particularităţile intereselor preşcolarului:
De enumerat toate interesele copilului: desen, modelare; preferă să
asculte pe alţi copii şi adulţi ori singur să povestească.
VI. Caracteristica generală a comportamentului:
1. Comportamentul (copilul e liniştit, reţinut ori manifestă
hipennobilitate. excitabilitate).
2. îndeplinirea regimului.
3. Supunerea cerinţelor adulţilor (cu plăcere ori dacă este impus;
deseori refuză să îndeplinească cerinţele şi care anume). Cele mai
tipice încălcări ale disciplinei.
VII. Relaţiile interpersonale cu semenii:
1. Atitudinea copilului faţă de colegii din grupă. Pe ce se bazează
relaţiile lui cu copiii.
2. Atitudinea celorlalţi copii din grupă faţă de el.
VIII. Particularităţile caracterului:
1. Trăsăturile de caracter bine exprimate, atît cele pozitive cît şi cele
negative (egoismul, comunicabilitatea).
2. Este supărăcios, agresiv, capricios, închis etc.
3. Dispoziţia predominantă.
4. Stabilitatea dispoziţiei. Care-s cauzele schimbării dispoziţiei-?
5. Atitudinea faţă de succesele şi insuccesele proprii în diferite tipuri
de activităţi.
IX. Atitudinea faţă de grădiniţă şi educatoare:
1. Îi place să frecventeze grădiniţa. De ce?
2. Relaţiile interpersonale cu educatoarea. Ce tip de comunicare
predomină.
3. Procedeele de influienţă a educatoarei asupra copilului şi
rezultatele acestei influienţe.

50
 Anexa nr. 2
FIŞA DE ASISTENŢĂ LA LECŢII
Ziua _____ luna __________ anul ______
Numele, prenumele cadrului didactic ____________________
grad didactic ________________________________________
Clasa la care se asistă ____________ Disciplina ___________
Subiectul lecţiei _____________________________________
Obiectivele asistenţei _________________________________

N Nivelul de realizare
r Elementele de organizare şi desfăşurare a
Nesaţ.
d/ lecţiei
o
1. Etapa -Proiectarea lecţiei.
Organizaţion − Pregătirea mijloacelor
ală de învăţare.
− Aspectul sălii de clasă.
− Starea aparaturii fono-
amplificatoare.
− Crearea cadrului afectiv
propriu
desfăşurării lecţiei.

51
 -Captarea atenţiei.

2. Actualizarea − Verificarea
Cunoştinţelor capacităţilor necesare
anterioare înţelegerii noului conţinut.
− Adaptarea tipurilor şi
modalităţilor
interogării la specificul
contingentului de elevi.
− Controlul temei de
acasă.
3. Comunicarea − Alegerea corectă a
noului volumului materiei.
conţinut − Legătura materiei cu
şi precizarea viaţa.
sarcinilor de − Claritatea şi
învăţare corectitudinea
explicaţiilor.
− Adaptarea conţinuturilor
predate
la particularităţile
psihofiziologice ale
elevilor deficienţi de auz.

52
-Expunerea temei (logica
expunerii,
evidenţierea esenţialului,
depistarea
legăturilor cauza - efect).
− Adaptarea strategiilor
didactice
implementate la
obiectivele şi conţinutul
lecţiei.
- Corelaţii
interdisciplinare.
− Crearea situaţiilor de
problemă.
− Formarea şi dezvoltarea
creativităţii.
− Aplicarea cunoştinţelor
în situaţii diverse.
− Adecvarea stilului
didactic la specificul
contingentului de elevi.
− Strategii de diferenţiere
şi individualizare.

53
4. Învăţare, − Lucrul cu
realizarea manualul, dicţionarul,
performanţel autoinstruire, instruire
or, reciprocă,
evaluarea control reciproc,
autocontrolul, aprecierea
şi autoaprecierea elevilor,
activitatea independentă.
(Asigurarea feed-back-
ului)
5. Asigurarea − Modul de realizare,
păstrării (profesor, elevii
(retenţiei) dirijaţi de către profesor,
şi a etc.)
transferului − Respectarea cerinţelor
faţă de sarcinile
de învăţare propuse pentru
acasă.
(Volum, caracter, utilitate,
diferenţiere).
Indici ai eficacităţii lecţiei
1. Formarea − Calitatea, profunzimea cunoştinţelor.
Competenţelor − Actualitatea, necesitatea lor.
cognitive − Evocarea interesului faţă de cunoaştere.

54
 − Capacitatea de a analiza, a stabili
asemănări şi deosebiri, a sistematiza,
a generaliza, a face concluzii.
2. Formarea − Folosirea vorbirii orale în timpul
competenţelor comunicării.
de comunicare − Vorbirea coerentă cursivă.
verbală şi − Respectarea elementelor prozodice ale
percepţie limbii.
auditivă − Volumul şi conţinutul materialului
verbal propus pentru dezvoltarea percepţiei
auditive.
− Forme de îmbogăţire a vocabularului.
3. Formarea − Dezvoltarea valorilor general - umane.
competenţelor − Dezvoltarea interesului faţă de tema
atitudinale predată.
− Cultura muncii intelectuale.

OBSERVAŢII, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

55
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
________________________.

56
 Anexa nr. 3
PROIECT DIDACTIC
Cadru didactic _______________________________________
Data _________________________
Unitatea şcolară _____________________________________
Clasa ________________________
Disciplina de învăţămînt (obiectul de studiu) ______________
Subiectul lecţiei (tema lecţiei, capitolul, modulul)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipul lecţiei __________________________________________
Varianta de lecţie ____________________________________
Subcompetenţe (sarcina didactică dominantă):
S1
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

57
 S2
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Obiective operaţionale (convertite din subcompetenţe):
O1
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
O2
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
O3
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
58
 Metode didactice şi procedee folosite
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Materiale didactice (cărţi, planşe, scheme)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video...)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Durata lecţiei (timp în minute) ___________________________
Locul desfăşurării ____________________________________
Bibliografie
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
59
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________.

60
 Anexa nr. 4

Scenariul (desfăşurarea) activităţii didactice

Conţinutul învăţării
Subcompetenţe/

(detalieri)
operaţionale

Etapele lecţiei Timp Activitatea Activitatea

profesorului elevilor For
Obiective

org

A. Captarea atenţiei 1 min

B. Anunţarea 2 min
obiectivelor lecţiei
C. Reactualizarea 7 min
cunoştinţelor
anterioare
D. Transmiterea 15 min
(prezentarea)
noului onţinut
informaţional
E. Asigurarea 10 min
retenţiei şi obţinerea
feed-back-ului
F. Evaluarea 7 min
formativă

61
G. Asigurarea 2 min
retenţiei şi transferul
celor învăţate
H. Concluzii; 1 min

62
 Anexa nr. 5
Fişa de cunoaştere şi evaluare a copilului,
elaborată de Emil Verza şi Florin Verza, 2007
Secţiunea I
Date generale cu privire la copil şi la familia din care face
parte
Numele şi
prenumele:______________________________________________
Data de naştere: anul ____________ luna _____________
ziua_____________
Sexul: ____________
Vîrsta înscrierii în grădiniţă şi în şcoală: ______________________
Tipul de şcoală: _________________________________________
Numele mamei: ____________________ Numele tatălui: ________
Vîrsta mamei: _____________________ Vîrsta tatălui ___________
Profesiunea mamei: _____________________ Profesiunea tatălui __
Locul de muncă al mamei:_____________________ al tatălui: ____
Fraţi: __________________________________________________
Surori: _________________________________________________
Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: ________________
Condiţii de locuit: ________________________________________
Relaţiile dintre părinţi: _____________________________________
Relaţiile dintre părinţi şi copii: ______________________________
Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului:
_______________________________________________________
63
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Relaţiile dintre părinţi şi colectivul de cadre didactice:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cine se ocupă de educarea copilului şi cît timp:
_______________________________________________________
Atitudinea mamei faţă de unele dificultăţi pe care le prezintă copilul:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Metode şi procedee folosite de mamă în educarea copilului:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Date speciale semnalate de mamă cu privire la unele aspecte ale
comportamentului copilului: somn, hrănire, curăţenie corporală,
spiritul de ordine, comportarea în raport cu ceilalţi membri din
familie (fraţi, surori, unchi, mătuşi, bunici), dar şi cu privire la
comportamentul copilului, cînd este despărţit temporar de părinţi şi
în legătură cu comportamentul faţă de evenimentele inedite (persoane
străine, evenimente neaşteptate etc.)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
64
 Secţiunea a II-a
Date cu privire la starea de sănătate şi la dezvoltarea fizică
a copilului
(Se va completa de către medic sau de către specialist, după fişa
medicală)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Secţiunea a III-a
Date cu privire la dezvoltarea şi particularităţile
comportamentului predominant motor şi ale activităţilor
fizice
Volumul şi varietatea mişcărilor:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tempoul şi ritmul mişcărilor, coordonatoare şi finalitate:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Combinatorica mişcărilor, transferul mişcărilor:
65
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Lateralitatea în execuţia mişcărilor:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Spontaneitatea şi iniţiativa în executarea mişcărilor:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Învăţarea mişcărilor, plasticitatea în însuşirea de mişcări noi:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sincinezii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de mişcări mai frecvente:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abilităţi motorii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
66
Tipuri de jocuri motorii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Secţiunea a IV-a
Dezvoltarea comportamentului şi a activităţii intelectuale:
De tip senzorial-motor; B) De tip naţional-imaginativ; C) De tip
acţional-verbal
IV. A. a) De tip perceptiv-acţional obiectual sau verbal
Detectare:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Identificare: obiecte cunoscute
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Recunoaştere: obiecte inedite
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Perceperea relaţiilor dintre însuşiri – integritatea imaginii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei:
_______________________________________________________
67
______________________________________________________
Raportul dintre imaginea perceptivă şi acţiunea cu obiectul –
caracterul operant al percepţiei:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Perceperea relaţiilor interobiectuale:
_______________________________________________________
Spaţiale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Temporale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cantitative
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de percepţii predominante
68
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Spirit de observaţie:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţile perceptive speciale:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. A. b) De tip reprezentativ simbolic
Volum, completitudine:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Corectitudine, claritate:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Intuitivitate
_______________________________________________________
69
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Stabilitate:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Operante:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Generalizare, selectivitate, sistematizare:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul reprezentare – acţiune – cuvînt:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de reprezentări:
a. După analizatori
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
b. Statice
_______________________________________________________
70
_______________________________________________________
_______________________________________________________
c. Cinetice
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
d. De transformare – anticipative
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Forme specifice de reprezentări:
a. Matematice
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
b. Cu privire la fenomene naturale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
c. Cu privire la fenomene sociale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
d. Cu privire la acţiuni, activitate
_______________________________________________________
71
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Jocuri de tip simbolic (imitative, pe bază de reprezentări):
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. B. a) Limbajul
Volum, varietate:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Semantica – înţelesul cuvintelor folosite:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Fonaţie; consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri
gramaticale:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Legătura limbaj – activitate:
Indicativ – verbale şi performanţe
72
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Stimulativ – verbale şi performanţe
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Verbalizarea acţiunii şi performanţei
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Forme de limbaj:
Solilocviu
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Dialog
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Monolog – colectiv
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Monolog
_______________________________________________________
_______________________________________________________
73
Expresivitatea verbală:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Comunicarea verbală, spontană, condiţii, împrejurări:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţi speciale:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Transmiterea şi înţelegerea semnificaţiei:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise):
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. B. b) Gîndirea
Volumul de cunoştinţe:
Înţelegerea semnificaţiei
_______________________________________________________
_______________________________________________________
74
_______________________________________________________
Operante
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cauzalitate şi relaţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de definiţii:
Enumerative
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Eliptice de gen proxim
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cu gen proxim şi diferenţă specifică, cu caracter pragmatic
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cu gen proxim şi diferenţă specifică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
75
_______________________________________________________
Generale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abstracte
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Procese cu funcţii operatorii de gradul I:
Analiza
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sinteza
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Generalizarea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Comparaţia
_______________________________________________________
_______________________________________________________
76
_______________________________________________________
Sistematizarea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abstractizarea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Concretizarea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Procese cu funcţii operatorii de gradul II:
Reversibilitate
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Asociativitate
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Combinatorice
_______________________________________________________
77
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Clasificări
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Scrieri
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Grupări
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Incluziuni de clase
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de noţiuni:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de judecăţi şi raţionamente:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
78
_______________________________________________________
Tipuri de înţelegere:
Concret-intuitivă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Verbal-generalizată
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de rezolvări de probleme:
De soluţii-decizii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De modalităţi
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de gîndire:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţi speciale:
_______________________________________________________
79
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. B. c) Imaginaţia
Conţinutul reprezentărilor de tip imaginativ:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Intuitivitatea – plasticitatea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Forme ale imaginaţiei
Reproductivă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Combinatorică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Creatoare
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Formele de obiectivare: Joc
80
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Produse ale activităţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Conduită
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Procedeele de construire a reprezentărilor imaginaţiei:
Substituire
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Adiţionare
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Argumentare-diminuare
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
81
Combinare
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Creare de noi imagini
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul real-ficţiune:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de imaginaţie:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Jocuri de imaginaţie:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţi speciale:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. B. d) Memoria
82
Întipărirea, fixarea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Păstrarea, durata:
Voluntară
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Involuntară
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Reproducerea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Recunoaşterea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul memorie-limbaj-acţiune:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raport memorie-afectivitate:
_______________________________________________________
83
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Memorie imediată-îndepărtată:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Uitarea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de memorie:
Senzorial-concretă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Verbal-logică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţi speciale ale memoriei:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
IV. B. c) Atenţia
Orientarea:
84
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Concentrarea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Selectivitatea:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul atenţie-cuvînt:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul atenţie-activitate:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de atenţie:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
85
Relaţia atenţie-interes:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Instabilitatea atenţiei:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Jocuri de atenţie:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Atenţia în învăţare:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Calităţi speciale:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Secţiunea a V-a
Dezvoltarea activităţilor practice şi de tip artistic -creativ
V. A. Deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice
Deprinderi de mînuire de obiecte uzuale, dispozitive:
_______________________________________________________
86
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Deprinderi de acţiuni constructive de cuburi:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Deprinderi de acţiuni constructive din alte materiale, materiale
tehnice:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Deprinderi igienice – obişnuinţe:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Deprinderi de ordine – obişnuinţe:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abilităţi manuale practice:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abilităţi tehnice:
_______________________________________________________
87
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abilităţi de învăţare şi rezolvare de probleme:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

V. B. Înclinaţii, aptitudini creative

a. de tip artistic
Receptivitatea perceptiv-imaginativă „personală”deosebită faţă de:
Armonia formelor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Armonia proporţiilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Armonia mişcării
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Armonia culorilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
88
_______________________________________________________
_____
Redarea cu uşurinţă şi fidelitate – uşurinţa în însuşirea tehnicii
corespunzătoare:
Desen, practică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Pictură, coloristică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Modelaj, plastică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Lipitură, colaj
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Construcţii – cuburi
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
89
Plastica mişcărilor – dans
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Reproducerea unei melodii după şi fără note
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abilităţi grafice
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Combinarea, imaginarea şi redarea într-o formă nouă originală:
Desen – grafică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Lipitură – colaj
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Construcţii – cuburi
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
90
Frază şi melodie muzicală
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Construcţia frazei şi caligrafia
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Perceperea, interpretarea, înţelegerea cu uşurinţă a unui desen,
picturi, text scris:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul dintre interese şi atitudini:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Atitudini deosebite ca germeni ai talentului:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
b. De tip actoricesc:
Receptivitatea avansată şi sensibilitatea faţă de: trăirile sufleteşti ale
personajelor din poveşti, ale oamenilor:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
91
_______________________________________________________
Redarea cu uşurinţă, prin imitaţie şi imaginaţie, a unor stări sufleteşti,
situaţii etc.:
Gestică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Conduită expresivă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Mimică-pantomimică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Conduită verbală
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Transpunerea cu uşurinţă într-un personaj:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Dominaţia jocului de dramatizare:
_______________________________________________________
92
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul dintre interes şi aptitudini:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Aptitudini speciale, germeni ai talentului:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
c. De tip literar
Receptivitatea şi sensibilitatea faţă de poezii, poveşti, discuri cu
poveşti şi poezii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Redarea cu fidelitate şi uşurinţă a unor povestiri cunoscute şi
întîmplări trăite:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Redarea originală, într-o formă inedită, a unor povestiri cunoscute şi
întîmplări trăite:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Crearea de poveşti şi poezii inedite:
93
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Uşurinţa şi bogăţia expresivităţii verbale în poezii şi lecţii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul interese-aptitudini:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
d. De tip tehnic – constructive
Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a raporturilor spaţiale de
mărime, a proporţiilor, a dispoziţiei spaţiale în volum şi plan:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a modului de funcţionare şi
a dispoziţiei elementelor construcţiei (verticală – orizontală), a unor
dispozitive tehnice simple:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Uşurinţa de a-şi reprezenta riguros imaginea, mişcarea, transformarea
unor elemente ale unei jucării, construcţii tehnice etc., a unui
94
dispozitiv simplu, ca un tot:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Uşurinţa şi rigurozitatea execuţiei, articularea acţiunilor de
construcţie:
Planul mintal al acţiunii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Ordinea acţiunilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Rapiditatea, rigurozitatea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Folosirea corectă a materialului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul interese-aptitudini:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
95
_______________________________________________________
Jocuri de construcţie, dominare şi aptitudini tehnice:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
V. C. Aptitudini matematice
Perceperea, reprezentarea şi înţelegerea cu uşurinţă a relaţiilor
cantitative, numerice, spaţio-dimensionale (mulţimile, submulţimile
de „obiecte, fenomene”)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Operarea facilă cu raporturile de mai sus
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Abstractizarea cu uşurinţă a acestor raporturi
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Operarea facilă cu simboluri abstracte – numerice
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Raportul interese – aptitudini
96
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Aptitudini speciale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Secţiunea a VI-a
Integrarea socioafectivă a copilului şi însuşiri ale
personalităţii
VI. A. Relaţiile socioafective şi voliţionale
Receptivitatea şi reactivitatea socioafectivă faţă de:
Normele de convieţuire în colectivitate – regim zilnic
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Activităţile instructiv-educative
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Rezultatele activităţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Anumite obiecte – jucării
97
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De părinţi
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De cadre didactice
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De copii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De animale
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Reactivitatea emoţională:
Cu afecţiune
_______________________________________________________
Cu bucurie
_______________________________________________________
98
Cu plăcere
_______________________________________________________
Cu însufleţire
_______________________________________________________
Cu neplăcere
_______________________________________________________
Recalcitrant
_______________________________________________________
Plîngăreţ – supărăcios
_______________________________________________________
Indiferent
_______________________________________________________
Refuz
_______________________________________________________
Izolat
_______________________________________________________
Fricos
_______________________________________________________
Suspicios
_______________________________________________________
Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:
Sentimentul curiozităţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
99
Sentimentul satisfacţiei şi admiraţiei
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sentimentul responsabilităţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sentimentul datoriei
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sentimentul „de cooperare”
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Manifestarea şi conţinutul expresiei afective:
Adecvarea expresiei cu conţinutul trăirii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Varietatea, nuanţarea expresiei
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
100
Capacitatea de control şi stăpînire
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Expresie mimică – pantomimică
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Expresie verbală
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Simularea, expresivitatea
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
VI. B. Particularităţi ale voinţei, manifestate în procesul de
integrare, în colectivitatea de copii şi faţă de activitate:
Capacitatea de a acţiona în conformitate cu scopul: dirijat – spontan
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Capacitatea de a formula independent scopuri: în activităţile
obligatorii – în activităţile de joc
_______________________________________________________
101
_______________________________________________________
Capacitatea de a lua oportun decizii – selecţia mijloacelor adecvate
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Capacitatea de a aprecia corect dificultatea obstacolelor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Capacitatea de efort voluntar – gradat, în funcţie de obstacol
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Capacitatea de a îndeplini, de a traduce în viaţă decizia (sarcina)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
VI. C. Trăsături de caracter
Aptitudini faţă de activitate:
Respectul şi dragostea faţă de munca adultului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Grija faţă de sarcina primită
_______________________________________________________
102
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Iniţiativa şi independenţa în îndeplinirea sarcinii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Perseverenţa şi continuitatea în îndeplinirea sarcinii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Disciplină
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Obişnuinţa de a îndeplini sarcinile
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Atitudinea faţă de adult şi faţă de semeni:
Respectul faţă de adult
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Admiraţie
_______________________________________________________
103
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Sinceritate
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
„Conformism”
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Baraje psihologice (necomunicativitate, negativism, sugestibilitate)
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Introvertit – extravertit
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Atitudinea faţă de sine:
Modestie
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Îngîmfare
_______________________________________________________
_______________________________________________________
104
_______________________________________________________
Lăudăroşenie
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Neîncredere în sine
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tendinţa de a se autoobserva şi a se autoaprecia
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Timiditate
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Curaj
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
VI. D. Trăsături de temperament
Gradul de intensitate al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_______________________________________________________
105
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Gradul de echilibru al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Gradul de mobilitate al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
VI. E. Indici de dezvoltare a sociabilităţii şi a microrelaţiilor de tip
socioafectiv
Gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Gradul de expansiune a copilului în colectivitate:
Uşurinţa şi rapiditatea în stabilirea relaţiilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Numărul de copii cu care stabileşte relaţii
_______________________________________________________
106
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Spontaneitatea în stabilirea relaţiilor
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu
copiii:
Cu copii de aceeaşi vîrstă
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cu copii mai mari
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cu copii mai mici
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Cu adulţii
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Numai cu anumiţi copii
107
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Poziţia şi rolul copilului în grup
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Tipuri de relaţii
De comunicare Afective
_______________________________________________________
Verbale
_______________________________________________________
De cooperare Pasiv
_______________________________________________________
Activ
_______________________________________________________
De dominare Dominat
_______________________________________________________
Domină
_______________________________________________________
Autonomie socială
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Structura microgrupurilor: spontaneitate-durată-stabilitate:
108
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Secţiunea a VII-a
Diagnosticarea şi prognozarea subiectului
I. Concluzii cu privire la starea de sănătate fizică şi psihică a
copilului
Diagnoza organică:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Diagnoza de stare:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Diagnoza etiologică:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
Diagnoza funcţională:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
II. 1. Diagnoza psihică: 2. Prognoza
109
De scurtă durată:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
De lungă durată:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
III. Recomandări
a. Pentru subiect
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
b. Pentru familie
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
c. Pentru şcoală
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
d. Pentru perspectiva dezvoltării subiectului
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

110
 Obiectivele fişei de cunoaştere şi evaluare a copilului
Fişa este destinată studenţilor în psihologie, psihopedagogie
specială şi ştiinţele educaţiei, specialiştilor şi cadrelor didactice care
doresc să cunoască şi să evalueze potenţialul şi nivelul de dezvoltare
a copilului. În acelaşi timp, fişa oferă un bun prilej de aplicare a
cunoştinţelor în domeniul practic şi de exersare a aptitudinilor de
evaluare a subiectului, prin mijloace de psihodiagnoză. Un asemenea
demers este necesar şi pentru copil, deoarece întregul proces
instructiv-educativ poate fi mai bine adaptat la particularităţile sale
psihoindividuale, oferă familiei şi şcolii posibilitatea unor intervenţii
bazate pe cunoaşterea specificului activităţii psihice şi a ritmului
propriu de evoluţie a personalităţii acestuia.
Fişa poate fi aplicată, în vederea cunoaşterii şi evaluării,
începînd cu preşcolarul şi terminînd cu adolescentul din liceu,
indiferent de tipul de instituţie în care aceştia sînt încadraţi: grădiniţe,
şcoli profesionale, licee etc., deoarece este structurată sub o formă
unitară şi concisă pentru cunoaşterea copiilor, evidenţierea unor
parametri ce indică evoluţia în timp şi dezvoltarea actuală a
subiectului analizat.
Din punct de vedere practic, o astfel de fişă imprimă unitatea
acţiunii de psihodiagnostic şi este menită să evite erorile în reliefarea
specificului psihocomportamental de către specialişti şi alte cadre din
unităţile de învăţămînt. Unitatea fişei rezultă şi din aceea că, pe
parcursul procesului instructiv-educativ, unii copii parcurg forme de
şcolarizare şi de educaţie diferite de la un timp la altul sau, din
111
motive diferite, sînt transferaţi în alte colectivităţi, ceea ce impune cu
şi mai multă tărie adoptarea unor criterii unitare în cunoaşterea şi
evaluarea subiecţilor.
Fişa este elaborată sub forma unui caiet, pentru a fi uşor
folosită şi completată (în mod direct), astfel încît ea să reprezinte o
oglindă a vieţii şi evoluţiei copilului, ce se finalizează cu
recomandări, atît pentru condiţii de mediu favorabile, cît şi pentru
condiţii de mediu nefavorabile, criterice, în care se poate afla
subiectul la un moment dat. Pentru a creşte gradul de încredere şi de
precizie, fiecare secvenţă de fişă se completează pe baza
observărilor nemijlocite, prin aplicarea unor probe psihologice
adecvate, dar şi prin obţinera unor date cu privire la
comportamentul şi activitatea copilului în procesul instructiv-
educativ, de la cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea cu
aceştia. Pentru secvenţele referitoare la caracteristicile organo-
funcţionale şi medicale, poate fi consultat medicul, fişa medicală şi
valorificate informaţiile obţinute de la părinţi sau de la rude cu
privire la evoluţia copilului, din perspectiva amintită. Cu cît sînt
aplicate mai multe probe cu atît sînt desfăşurate observaţii variate
asupra activităţilor copilului, cu atît se pot obţine informaţii mai
complexe despre fiecare structură psihică în parte. Orice metodă
psihologică folosită este menită să lărgească aria cunoaşterii şi
evaluării copilului, avînd, totodată, semnificaţia unui demers
complex. În acest context, este nevoie să aibă în vedere:
o tipurile principale de activitate a copilului, raportate la
112
 nivelurile de vîrstă cronologică şi mentală;
o tipuri de relaţii stabilite de copil în colectivitate (cu semenii
de aceeaşi vîrstă sau cu adulţii);
o tipurile de cerinţe formulate faţă de copil şi posibilităţile
acestuia de a le face faţă în mod adecvat, tipurile de atitudini
şi de implicare a copilului în dezvoltarea unor sarcini practice
sau teoretice;
o modalităţi de acţiune practică sau/şi mentală prin care copilul
reuşeşte să depăşească dificultăţile apărute în rezolvarea unor
probleme;
o modalităţi de elaborare a unor comportamente adaptive în
situaţiile conjuncturale şi cele stabile;
o semnificaţia progresului realizat în timp şi prin forme
specifice de influenţare psihoeducative;
o nivelul atins în plan psihic, în raport cu vîrsta cronologică şi
comparativ cu subiecţii de vîrstă similară;
o stadiul socializării şi implicării subiectului în comunitatea din
care face parte;
o nivelul integrării în comunitate şi aportul subiectului la
coeziunea grupului, în determinarea creativităţii acestuia
ş.a.m.d.
Fişa este organizată pe 7 (şapte) secvenţe mari, fiecare dintre
acestea cuprinzînd o serie de elemente definitorii pentru
caracteristicile de bază ale activităţii psihice, începînd cu cele mai
simple şi terminînd cu cele mai complexe, caracteristici care definesc
113
personalitatea subiectului. Imaginea generală ce se obţine despre
subiect, pe baza completării fişei, trebuie să permită nu numai
cunoaşterea şi evaluarea acestuia, ci şi să creeze posibilitatea unei
prognoze şi a unor recomandări pentru evoluţia din etapele de vîrstă
ulterioare.
Precum rezultă din analiza de mai sus, la baza fişei au stat
reperele psihogenetice şi psihodinamice care semnifică traseele şi
metamorfozele parcurse de subiect în diferite etape de evoluţie
pentru devenirea umană complexă.

114
 Anexa nr. 6
Fişă de evaluare a activităţii extradidactice

Data _____________
Profesor _______________________________

Nr. Criterii de evaluare F. Bine B

1 Tema activităţii:
a) actualitatea;
b) nivelul tratării;
c) corespunderea vîrstei elevului
2 Atributele activităţii (expoziţie, citate, gazete de perete,
machete)
3 Desfăşurarea activităţii:
a) Accesibilitatea informaţiei vîrstei participanţilor;
b) Claritatea şi eficienţa activităţii;
c) Argumentarea informaţiei utilizate
d) Tehnici şi strategii de organizare a activităţii
(frontale, pe grupe, perechi, individuale);
e) Adaptarea strategiilor didactice la obiective şi
conţinuturi (alegerea şi folosirea metodelor în
funcţie de obiective şi conţinuturi)
4 Eficienţa educativă
5 Creativitatea în conceperea şi dirijarea activităţilor
6 Calitatea activităţii de evaluare:
A) Cunoştinţe
B) Deprinderi
C) Capacităţi
D) Aptitudini
E) Competenţe
7 Relaţia profesor-elev, elev – elev:
a) Stilul cadrului didactic
115
 b) Imperative
c) Permisiv
d) Participativ
8 Deprinderi organizatorice
9 Realizarea obiectivelor
10 Utilizarea materialelor didactice
11 Antrenarea elevilor în organizarea activităţii
12 Amenajarea estetică a sălii
13. Concluzii:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
14. Propuneri:
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________

116
 Anexa nr. 7
FIŞĂ DE EVALUARE CURENTĂ A ACTIVITĂŢII
CADRULUI DIDACTIC
În anul şcolar _______________________
Data evaluării ________________________
Numele şi prenumele ____________________________________
Disciplina de studiu _____________________________________
Evaluator _____________________________________________
Nr Indicatori
d/o
Activitatea de instruire
1 Proiectarea didactică:
• Precizarea obiectivelor educaţionale;
• Proiectarea de lungă durată;
• Formularea obiectivelor operaţionale;
• Selecţia şi/sau elaborarea (confecţionarea) mijloacelor d
(metodice);
2 Capacitatea de transmitere a informaţiei şi dirijare a învăţării:
• Capacitatea de explicare (claritatea, utilizarea unui limbaj a
utilizarea raţională a procedeelor de dirijarea a învăţării etc.);
• Sistematizarea şi esenţializarea informaţiei în corelaţie cu o
operaţionale ale lecţiei;
• Adaptarea metodei de predare la reacţiile clasei, parteneriatul didac
• Utilizarea eficientă a mijloacelor didactice;

3 Testarea înţelegerii de către elevi a conţinutului lecţiei:

• Verificarea clasei în scop formativ (întrebări de control);
• Valorificarea observaţiilor desprinse din verificare;
Activitatea de evaluare
4 Evaluarea realizată de cadrul didactic:
• Ritmicitatea aprecierii prin note, verificarea tematică (suma
cunoştinţelor;
• Concordanţa dintre media rezultatelor obţinute la teste (aplicate d
evaluator) şi media clasei - calculată pe baza notelor din ca
117
 materia respectivă, admiţîndu-se o diferenţă de pînă la un punct;
• Verificarea, prin sondaj a caietelor cu temele de evaluare, a ve
sistematice de către profesor a caietelor, a corectării greşelilor ma
aplicării măsurilor de remediere a greşelilor sistematice;
Rezultatele obţinute în pregătirea elevilor
5 Nivelul curent de pregătire a clasei, probat prin teste/probe de cu
aplicate de evaluator în perioada acţiunii de evaluare.
Regres/menţinere la nivel.
• Slab
• Mediu
• Bun
• Foarte bun
Progres/diferenţe de
• 1 punct
• Peste 1 punct
Total punctaj realizat
Concluzii şi recomandări

Directorul școlii
__________________________________________________
__________________________________________________

118
 Anexa nr. 8
Raportul - model privind stagiul de practică în grădiniță\
școala specială sau auxiliară(internat).
RAPO RT
Privind stagiul de practică psihopedagogică al studentului grupa
......... a Facultății de Psihologie și Psihopedagogie Specială, Catedra
Psihopedagogie Specială (denumirea instituției de învățamânt).
(numele prenumele studentului)
_____________________________________________________
în gradinița, școala-specială/auxiliară_______________________
raionul_______________________________________________
orașul\satul____________________________________________
în perioada
_____________________________________________________
_____________________________________________________
Informația privind efectuarea volumului de lucru prevăzut de
programa stagiului de practică.Ce schimbări au fost introduse
în planul stagiului și de ce?
La cîte lecții ale profesorului și colegilor stagiari a asistat și
cîte le-a analizat?
Cîte lecții a desfășurat și la ce discipline?
Temele lecțiilor de colocviu (de control) la toate discipliele (se
enumeră.....).
Care lecții le consideră mai reușite (temele și disciplina)?
Ce dificultăți a întîmpinat în pregatirea, scrierea conspectelor,

119
proectelor didactice și desfășurarea lecțiilor la toate
disciplinele?
Ce activități extrașcolare la disciplină a efectuat (tematica)?
Enumerarea activităților educative cu clasa, grupa de elevi.
Pe care dintre ele le consideră mai reușite? Care a eșuat? De
ce?
Cum s-a realizat abordarea, tratarea individuală și diferențiată
în activitatea instructiv-educativă și de recuperare.
Ce activițăți cu părinții a efectuat (concretizați tematica)?
Cum a participat la activitatea metodică din școală (disciplina
și tema)?
Ce lucru de cercetare a efectuat în perioada stagiului (în
legătură cu scrierea tezei de an de licență etc.)?
Cîte studii de caz a realizat privind integrarea socioprofesională
a elevilor și absolvenților școlii speciale (Numele, Prenumele,
adresa absolvenților)?
Ce documentație școlară a studiat (catalogul, agenda
observațiilor, agendele elevilor etc.)? Cum a facut față acestei
sarcini?
Ce competențe și deprinderi pedagogice a însușit în timpul
stagiul de parctică (enumerați)?
Concluzii generale privind stagiul de practică. Ce rol joacă
aceasta în pregatirea profesională (descrieți)?
Sugestii pentru perfecționarea stagiului de parctică
psihopedagogică.
120