MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

Facultatea: Psihologie și Psihopedagogie Specială
Catedra: Psihopedagogie Specială
__________________________________________________________________________

Chișinău 2011

1
 APROBAT RECOMANDAT SPRE EDITARE
La Ședinţa de Catedră: Comisia de experţi pe Calitate în (proces verbal
Psihopedagogie Specială Nr. 1 din 1 septembrie 2011
din 1 septembrie 2011
Șef de catedră Cornelia Bodorin Preşedinte al Comisiei de experţi
Specialitatea: Psihopedagogie Specială

Autorii:
Cornelia Bodorin, conf univ, dr.psihologie
Victoria Maximciuc, lector superior
Mariana Plămădeală, lector universitar

Recenzenţii:
Aurelia Racu, dr. hab., pedagogie

Cuprins:
2
 Argument …………………………………………………………………………….3

Capitolul I. PRACTICA PSIHOPEDAGOGICĂ - MIJLOC DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A

VIITORULUI PSIHOPEDAGOG……………………………………………………………………....4
1.1. Rolul și particularităţile practicii psihopedagogice la anul II și III de studii …….
……….4
1.2. Practica psihopedagogică la ultimul an de studii – anul III …………….……...……..
……5
1.3. Obiectivele generale și specifice ale practicii psihopedagogice
.............................................7

Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE ………10

2.1. Conferința de iniţiere a practicii psihopedagogice ……………………………………………10
2.2. Etapele practicii psihopedagogice …………………..………………………………………….10
2.3. Conducerea practicii .....................................................................................................................11

Capitolul III. CONŢINUTUL PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE .................................................12

3.1. Cerințele stagiului de practică psihopedagogic ..........................................................................12
3.2. Practica în calitate de educator în grădinițele speciale și/sau şcolii speciale/auxiliare ...........16
3.3. Practica în calitate de profesor în şcolii speciale/auxiliare ........................................................17
3.4. Practica în calitate de logoped în şcolii speciale/auxiliare .........................................................17
3.5. Analiza și generalizarea experienței psihopedagogice ...............................................................21

Capitolul IV. CONTROLUL ŞI APRECIEREA LUCRULUI STUDENȚILOR ………………….24

4.1. Evidența lucrului curent de instruire și educare pe parcursul pacticii psihopedagogice …...24
4.2. Evidența lucrului de totalizare la sfîrșitul pacticii psihopedagogice la care participă
studenții, metodiștii, reprezentanți din instituțiile speciale pentru copii …………………….25

Bibliografie ........................................................................................................................29

Anexe ……………………………………………………………………………………..30

3
 ARGUMENT
Reforma învăţămîntului general şi a celui special orientează cadrele didactice spre o continuă
perfecţionare a pregătirii profesionale, în consens cu noile cerinţe şi cele mai avansate standarde în
domeniu. Viitorii psihopedagogi trebuie să posede nu doar cunoştinţe toretice dar şi deprinderi practice de
activitate în orice tip de instituţie, inclusiv în cea incluzivă. Iată de ce stagiul pedagogic al studenţilor
psihopedagogi este unul dintre cei mai importanţi factori de pregătire pentru activitatea profesională.
În perioada stagiului psihopedagogic este testată pregătirea teoretică şi practică a studenţior, de
nivelul acesteia depinde modul cum vor face faţă, la locul de muncă, sarcinilor impuse de funcţiile de
psihopedagog, educator, diriginte, pedagog intinerant/de sprijin și logoped, dacă vor fi capabili să
activeze de sinestătător, aplicînd cunoştinţele teoretice şi practice acumulate la facultate.
Un stagiu pedagogic bine organizat şi desfăşurat completează pregătirea teoretică a studenţilor,
formează deprinderi şi dexterităţi practice, care vor facilita integrarea studentului de la Catedra:
Psihopedagogie Specială în colectivul instituţiei special și/sau alternative, în preluarea imediată a
funcţiilor profesionale, ajustîndu-le la cerinţele actuale fată de educaţia şi recuperarea copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale (CES).
Practica psihopedagogică constituie o parte component a procesului educațional care asigură
corelația dintre pregătirea teoretică a viitoarelor cadre și activitatea lor practică în instituțiile pentru copii
cu CES, fiind totodată și verigă principal de finisare a pregătirii profesionale a psihopedagogului.
Conform planului de Învățămînt practica psihopedagogică este prevăzută pentru studenţii anilor II şi
III la specialitatea psihopedagogie specială. Anul II – 120 ore (8 credite), anul III – 120 ore (6 credite).
Drept bază pentru desfășurarea practicii psihopedagogice servesc grădiniţele de copii şi şcolile speciale
orăşeneşti şi săteşti, şcolile auxiliare, şcolile incluzive şi instituţii alternative pentru copii/tineri cu cerinţe
educative speciale.
Practica psihopedagogică este un mijloc eficient de pregătire profesională a viitorilor psihopedagogi, și
consolidarea colaborării Universităţii Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” cu învăţământul special şi
integrat.
Importanţa practicii psihopedagogice constă în antrenarea studenţilor în problemele reale de lucru
profesional a psihologului, logopedului, pedagogului itinerant/de sprijin, familiarizarea lor cu conţinutul
şi volumul acestui lucru.
Eficienţa practicii psihopedagogice cere de la studenţi o cunoaştere şi o aplicare conștientă a
cunoştinţelor teoretice şi presupune o dezvoltare a aptitudinilor practice de lucru. Utilizând cunoştinţele
teoretice, studenţii însuşesc metodica predării, metodica de studiere a colectivului de elevi sau a unor
copii aparte, metodica de lucru cu copii cu CES, cu părinţii în condiţii reale ale viitoarei activităţi
profesionale.
Activitatea studentului în perioada practicii ar trebui să prezinte un mini-model al activităţii
4
psihopedagogului special.

Capitolul I. PRACTICA PSIHOPEDAGOGICĂ - MIJLOC DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ A

VIITORULUI PSIHOPEDAGOG

1.2. Rolul și particularităţile practicii psihopedagogice la anul II și III de studii

Practica psihopedagogică la anul II reprezintă prima treaptă în cunoaşterea de sine stătătoare de către
studenţii de la Catedra Psihopedagogie Specială a activităţii psihopedagogice în instituțiile pentru copiii
cu CES.
Pentru realizarea cu succes a programului practicii pedagogice studenţii anului II au de îndeplinit un
spectru larg de activităţi pedagogice:
 Cunoaşterea lucrului educatorului din grădinița specială. Organizarea şi realizarea unor activităţi
educative cu copiii preșcolari, şi/sau cu elevii claselor primare din școlile speciale și/sau auxiliare.
 Cunoaşterea colectivului de copii, aplicarea unor probe psihopedagogice de cercetare individuală,
colectivă a preşcolarilor şi elevilor din școlile speciale și auxiliare.
 Asistarea la activităţile educative în grădiniţă şi/sau în şcoala specială, predarea unor lecţii de
probă şi organizarea activităţilor de terapie ocupaţională cu copiii de vârstă preşcolară şi şcolară
mică.
 Cunoaşterea cu metodica lucrului educativ, cu activităţile extrașcolare, planificarea şi realizarea
activităţilor educaţionale-terapeutice specifice instituţiilor pentru copii cu CES.
 Conștientizarea rolului psihopedagogului şi elevilor la lecţii, la fiecare etapă a acesteia.
Cunoașterea şi aprecierea eficienţei fiecărei etape a lecţiei.
 Aprofundarea şi verificarea cunoştinţelor la obiectivele de specialitate şi aplicarea lor,
transformarea cunoştinţelor în convingeri profunde şi temeinice despre caracterul lucrului
profesional-psihopedagogic, la fel și despre obligațiunile funcţionale ale psihopedagogului.
Practica la anul II permite studentului de a verifica dacă şi-a ales corect profesia, dacă calităţile sale
personale corespund cerinţelor profesiei de psihopedagog special, dacă au capacităţi de a organiza lucrul
în echipă, precum şi stabilitatea intereselor lor profesionale.
Observând lucrul pedagogilor, diriginţilor, educatorilor în timpul comunicării, lucrului cu preşcolarii
şi/sau elevii din instituţiile speciale, viitorii psihopedagogi se conving că activitatea pedagogică este
multilaterală şi nu se limitează la predarea numai a unor obiecte de specialitate. Psihopedagogul în orice
împrejurări trebuie să fie un bun educator, lucrul educatorului fiind destul de complicat, necesitând o
autoperfecţionare continuă a psihopedagogului.
Practica psihopedagogică pentru studenţii anului II presupune unele eforturi, atât din partea studenţilor
de la specialitatea Psihopedagogie specială, cât şi a organizatorilor, necesită un sprijin creator, o
permanentă căutare a noi forme şi metode de lucru educativ, o combinare reușită a unor noi principii şi
forme de intervenţii recuperativ-terapeutice cu copiii cu cerinţe educative speciale (CES).
5
 Fiecare student trebuie să-şi alcătuiască planul său individual de lucru în timpul practicii. În activitatea
de pregătire a studenţilor pentru practica psihopedagogică se cere o încadrare activă a Catedrei
Psihopedagogie Specială, a tuturor cadrelor (în special de la disciplinele de profil) în organizarea,
planificarea şi desfăşurarea practicii.
Cu activitatea studenţilor conduce nemijlocit conducătorul practicii, metodistul de specialitate,
pedagogul, psihologul şi metodistul responsabil de practică. În instituţiile de învăţământ speciale şi/sau
incluzive, selectate pentru efectuarea practicii, studenţii se repartizează pe subgrupe în grupele din
grădiniţele special și/sau în şcolilor special și/sau auxiliare unde lucrează conform obiectivelor practicii
sub conducerea nemijlocită a psihopedagogului-metodist şi metodistului responsabil de practică.

1.2. Practica psihopedagogică la ultimul an de studii – anul III

Practica psihopedagogică de la ultimul an de studii – anul III
Practica psihopedagogică de stat de la ultimul an de studii este etapa ce încheie pregătirea profesională
a studenţilor anului III. Drept bază pentru efectuarea acestui tip de practică servesc şcolile auxiliare și
speciale (cl.V-VIII), liceele de profil şi clasele şi/sau şcolile profesionale pentru copii/tineri cu dizabilităţi.
Pregătirea studenţilor pentru îndeplinirea funcţiei de psihopedagog special – specialist pe obiecte în cl. V-
VIII a şcolile auxiliare și/sau speciale.
Îndeplinirea de către student a funcţiei de psihopedagog-specialist este o bună pregătire metodică, o
cunoaştere profundă a obiectelor de specialitate.
Îndeplinirea funcţiei de pedagog-educator al clasei/grupei de elevi este o cunoaştere profundă a
pedagogiei, psihologiei, metodicilor particulare, terapiei ocupaţionale, abilităţilor şi deprinderilor de lucru
educativ. Studenţii se familiarizează cu conţinutul şi volumul de lucru al pedagogului-educator, planifică
lucru educativ cu clasa/grupa de elevi, diferite metode şi forme de lucru recuperativ-terapeutice în
dependenţă de particularităţile psihofizice şi individuale ale elevilor.
În procesul practicii psihopedagogice, fiecare student se include în toate tipurile de activitate a
pedagogului-educator, lucrează cu părinţii elevilor, studiază situaţia absolvenţilor şcolilor speciale privind
integrarea socioprofesională a acestora duce lucrul de cercetare ştiinţifică, participă la lucrul metodic etc.
Activitatea studentului în perioada practicii de stat prezintă un mini-model al activităţii
psihopedagogului special, unde studenţii au posibilitatea să demonstreze o cunoaştere şi o aplicare
conştientă a cunoştinţelor teoretice şi a aptitudinilor practice de lucru cu diverse categorii de copii cu CES
Relaţiile studenţilor cu pedagogii trebuie să se bazeze pe stimă, și tact, încredere reciprocă, discuții
creatoare a problemelor psihopedagogice. Eficienţa practicii psihopedagogice se stat depinde mult de
străduința şi activismul studentului, atitudinea lui faţă de lucru.
Studentul trebuie:
 Să înveţe a căuta căile de optimizare a calităţii instruirii educaţiei, recuperării, de formare a
cunoştinţelor, abilităţilor, deprinderilor, obişnuinţelor;
 Să se stăruie să-şi realizeze calităţile de pedagog, educator, cercetător.
6
 Pentru aceasta el trebuie să posede metodica de predare a obiectelor de specialitate, metodica de
organizare a lucrului educativ, metode de cercetare ştiinţifică, metode ale terapiei limbajului, unele
abilităţi şi deprinderi de cercetare.
În perioada practicii psihopedagogice de stat, se selectează materialul de cercetare pentru tezele de curs
şi de licenţă la pedagogie, psihologie, logopedie, terapie ocupațională şi metodica obiectelor de predare.
Practica psihopedagogică la anul III de studii prevede includerea studentului în astfel de activităţi:
 Cunoaşterea şcolii auxiliare și/sau speciale, lucrului psihopedagogului, pedagogului-educator,
logopedului, psihologului, dirigintelui de clasă, pedagogului de educație tehnologică;
 Studierea psihopedagogică a unor elevi şi a colectivului de elevi;
 Pregătirea şi realizarea lecţiilor de diferite tipuri la limba română, matematică, ştiinţele naturii,
istorie, geografie, educație tehnologică cu utilizarea variatelor metode de instruire;
 Realizarea lucrului de educaţie terapeutică şi integrată în calitate de educator;
 Organizarea lucrului extraşcolar la diverse obiecte (selectiv);
 Participarea la activităţile metodice;
 Studierea familiilor care au în componenţă copii cu dizabilităţi. Lucru cu părinţii;
 Studierea catamnestică a absolvenţilor şcolii special și auxiliare;
 Efectuarea lucrului de cercetare ştiinţifică.
La ultimul an de studii: În calitate de element esenţial în procesul de pregătire a studenţilor către
activitatea în colectivele de copii cu dizabilităţi, stagiul psihopedagogic îşi propune următoarele obiective:
 Aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor ştiinţifico-teoretice, dobîndite de către studenţi în cadrul
cursurilor teoretice, a deprinderilor de aplicare a acestora în activitatea practică.
 Formarea la studenţi a deprinderilor didactico-metodice şi a competenţelor de viitori specialişti în
domeniul psihopedagogiei speciale.
 Instruirea studenţilor în vederea efectuării unei analize competente a experienţei avansate în domeniu,
dezvoltării capacităţii de evaluare şi generalizare a cunoştinţelor şi practicilor noi în vederea aplicării
acestora în activitatea practică.
 Familiarizarea studenţilor cu principiile de bază ale organizării procesului educaţional- recuperatoriu în
instituţiile pentru copii cu cerinţe educative speciale cu modele de intervenție psihopedagogice în școala
incluzivă.
 Crearea condiţiilor pentru aplicarea cunoştinţelor psihopedagogice ale studenţilor în activitatea practică
de recuperare, orientîndu-i spre abordarea individuală a fiecărui caz în parte şi asta deoarece în
psihopedagogie nu există reţete speciale.
 Stimularea la studenţi a interesului pentru activitatea ştiinţifică de cercetare, dotarea lor cu deprinderile de
cercetare şi identificare a celor mai efciente metode de instruire-educare- reabilitare-integrare, care le-ar
asigura copiilor cu dizabilităţi o pregătire solidă socio-profesională.

7
 Formarea deprinderilor pentru activitatea de colaborare, cooperare şi comunicare cu familia care are în
componenţă copii cu dizabilităţi.
 Cultivarea la studenţi a dragostei pentru profesia de psihopedagog, orientarea lor spre formarea
profesională continuă, extinderea permanentă a cunoştinţelor şi deprinderilor necesare în activitatea de zi
cu zi.
1.3. Obiectivele generale și specifice ale practicii psihopedagogice
Obiectivele practicii psihopedagogice îşi subsemnează un ansamblu de activităţi încît studenţii –
practicanţi în final:
 Vor cunoaşte modul specific de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţămînt special şi
integrat, noile tehnologii informaţionale şi educaţia specială;
 Vor identifica şi vor înţelege principiile, responsabilităţile, obligaţiile drepturile pe care le incumbă
calitatea de psihopedagog, logoped, pedagog – educator, pedagog itinerant/de sprijin;
 Se vor integra în atmosfera de muncă şi disciplină specifică grădiniţei pentru copii cu dizabilităţi,
şcolii speciale şi integrate / incluzive unde vor acumula și dezvolta:
- competenţa cognitivă (cunoaşterea teoretico – metodică a disciplinelor de specialitate, principiile,
metodele şi mijloacele de învăţămînt în educaţia specială, formele de organizare şi desfăşurare a
procesului de învăţămînt);
- competenţa de proiectare a procesului educaţiei terapeutice complexe şi integrate, activităţi de
terapie ocupaționălă;
- competenţa de organizare/realizare/evaluare în contextul intervenţiei educaţional – recuperatorie
cu copiilor cu cerinţe educative speciale de organizare şi realizare a procesului, de formare a
autonomiei personale şi sociale la copii cu dizabilități, de orientare profesională, instruire
profesională, angajare în muncă, integrare socioprofesională a persoanelor cu dizabilităţi;
- competenţa comunicativă;
- evaluarea în actul educaţional – terapeutic; metode şi mijloace de investigaţie psihopedagogică a
persoanelor cu dizabilităţi;
- competența de organizare a parteneriatului educaţional în favoarea copilului cu dizabilitaţi;
- competenţa managerială a procesului de introducere pe scară largă a educaţiei integrat/incluzive;
metode şi forme de realizare a educaţiei integrate;
- vor cunoaște bateria de instrumente de investigare psiho-socio-pedagogică. Instrumente și moduri
de activitate, intervențiile și serviciile de asistență psihopedagogică;
- ghidul Portage pentru educaţia timpurie;
- scala Ozereţzki de evaluare a dezvoltării motrice;
- diagrama dezvoltării psihomotrice;
- fişa de evaluare a schemei corporale a lateralităţii şi a deprinderilor manuale;
- ghidul de apreciere a dezvoltării copilului preşcolar;
- ghid de apreciere a nivelului de dezvoltare a copilului şcolar;
8
 - testul Omuleţul (testul Goodenough);
- inventar de probe pentru cunoaşterea vîrstei psihologice, a limbajului;
- probe pentru determinarea nivelului abilităţilor perceptive: auditive şi vizuale;
- fişa de monitorizare a copilului cu tulburări de limbaj;
- evaluarea educațională în surdocecitate;
 examinarea manifestărilor psihopedagogice a funcţiilor de cunoaştere;
 examinarea limbajului şi comunicării;
 examinarea psihosocială/comportamentul de adaptare, maturitatea socială, viaţa socială a
copilului, mediul social – economic şi cultural familial;
 examinarea nivelului şi potenţialului de învăţare;
 grila de evaluare a competenţelor pentru formarea comportamentelor de autonomie personală şi
socială.
Competențele / Obiectivele specifice ale practicii psihopedagogice
A.
 Să valorifice cunoştinţele socio-psihopedagogie şi cunoştinţele metodice în vederea utilizării
strategiilor didactice adecvate în predare-învăţare –evaluare-recuperare;
 Să proiecteze/realizeze/evalueze o lecţie, un grup de lecţii, activităţi educative, activități de terapie
ocupațională, activități logopedice;
 Să elaboreze proiecte didactice (de lungă durată, și zilnice);
 Să utilizeze noile tehnologii ale instruirii/instruire pe competenţe şi subcompetenţe;
 Să utilizeze metode şi mijloace de învăţământ în concordanţă cu obiectivele operaţionale/
competenţele specifice disciplinei;
 Să aprecieze gradul de adecvare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ utilizate, în raport cu
situaţia educaţională dată cu activităţile de predare, evaluare, recuperare;
 Să valorifice capacităţile profesionale în scopul dezvoltării unor relaţii educaţionale şi creării unui
climat favorabil învăţării;
 Să realizeze activitatea didactică, având în vedere acţiuni de predare-învăţare – evaluare-
recuperare continuă;
 Să aplice creativ experienţa pedagogică progresistă;
 Să manifeste capacităţi de colaborare cu părinţii;
 Să realizeze studii privind orientarea, pregătirea profesională și integrarea socioprofesională a
elevilor şi absolvenţilor şcolii speciale;
 Să respecte regulile de completare a registrului clasei;
 Să respecte regimul fiziologic – igienic stabilit pentru elevii cu dizabilităţi;
 Să dezvolte capacităţi de autoinstruire, autoperfecţionare şi de adaptare continuă la profesia de
psihopedagog special.

9
 B.
 Studentul-practicant studiază baza instituţiei speciale, materiale didactice existente, dosarele
personale ale elevilor, orarul lecţiilor, regimul zilei, planul tematico-calendaristic şi educativ,
planul de lucru a consiliului cu părinţii se familiarizează cu obligaţiunile pedagogului de serviciu;
 Studentul-practicant elaborează proiectele didactice de sine stătător, conform orarului şi le
semnează la învăţătorul/profesorul clasei înainte de a desfăşura orele;
 Sistematic controlează caietele elevilor, respectând criteriile de evaluare a cunoştinţelor la diferite
discipline;
 Zilnic face înregistrări în catalogul clasei;
 Participă la şedinţele catedrelor metodice, senat/consiliul pedagogic;
 Se supune regulilor interne de activitate a grădiniței și/sau școlii speciale şi/sau auxiliare,
dispoziţiilor directorului, directorului adjunct, profesorului metodist, educatorilor;
 Conform planului organizează şi desfăşoară adunări cu părinţii, activități complementare
(extraşcolare);
 Promovează deontologia profesională;
Studenți care își fac studiile la frecvență redusă și lucrează conform specialității, prezintă în termenile
stabilite conducătorului-metodist de specialitate caracteristica eliberată de instituția preuniversitară în care
lucrează și confirmarea (certificatul) de la locul de muncă. În baza documentelor și a convorbirii cu
conducătorul practicii, profesorul Catedrei de Psihopedagogie, practica psihopedagogică este apreciată cu
notă.
Studenții care nu lucrează conform specialității ce corespunde profililui catedrei, efectuiază practica
psihopedagoigcă în instituțiile speciale pentru copii cu CES din Republica Moldova. La finele practicii ei
prezintă aceeași documentație ca și studenții de la secția de zi.
Pe parcursul practicii psihopedagogice, studenții fac cercetări conform tezei anuale și tezei de licență.
În programele examenelor de licență se includ subiecte ce țin de activitatea studenților la practica
psihopedagogică.

10
 Capitolul II. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE
2.1. Conferința de iniţiere a practicii psihopedagogice
O mare importanță în pregătirea psihologică a studenților pentru practica psihopedagogică (este prin
actualizarea cunoștințelor teoretice ale studenților, cunoașterea cu obiectivele și conținutul practicii) și
orientarea spre o încadrare activă în lucru o are programa de lucru al studentului-pacticant.
Conferința de iniţiere a practicii psihopedagogice care este desfășurată de către conducătorul practicii
pedagogice la facultate, include: stabilirea scopului, obiectivelor, conținutul și etapele de organizare a
practicii, cunoașterea cu deprinderile și obligațiile studentului-practicant, a cerințelor de alcătuire și
prezentare după finisarea practicii a portofoliului cu documentația necesară.
Pactica va include:
 studierea dosarelor personale ale copiilor grupei, asistarea și analiza activităților, alcătuirea
proiectelor didactice, și prelucrarea activităților educative, alcătuirea caracteristicii
psihopedagogice a clasei, alcătuiește planuri de muncă individuală, vizite la domiciliu a
copilului cu dizabilități, pregătește materiale didactice;
 studierea planurilor tematice, calendaristice și a parteneriatului școlii cu părinții, planifică lecții
și activități educative pe perioada desfășurării practicii pedagogice, organizează activități cu
copiii (cu sprijin din partea metodistului) la momentele de regim și a măsurilor educative,
organizează munca cu părinții elevilor clasei, organizează și realizează cercetări științifice,
predarea lecțiilor, asistarea și analiza lecțiilor, alcătuirea caracteristicii psihopedagogice unui
copil cu dizabilități sau a colectivului clasei.

2.2. Etapele practicii psihopedagogice

Practica psihopedagogică se realizează în trei etape:
 Etapa pregătitoare, cu caracter documentar şi demonstrativ:
-- baza practicii pedagogice;
-- familiarizarea cu activităţile educaţional-recuperatorii din şcoala specială și/sau auxiliară şi cu
documentele curriculare oficiale, precum şi cu cele elaborate de şcoală privind procesul de predare
–învăţare –evaluare – recuperare;
-- cunoaşterea planului cadru de învăţământ şi curriculum-ului şcolar;
-- cunoaşterea planurilor cotidiene privind instruirea pe competenţe şi subcompetenţe;
--cunoașterea strategiilor naționale privind reforma învățămîntului, strategia – Educație pentru Toți,
strategia privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, concepția privind educația
incluzivă ș.a.
 Etapa de observaţie a practicii pedagogice – are ca obiectiv familiarizarea studenţilor
activitățile specifice ale grădiniței/școlii speciale cu tipurile de lecţii/activităţi realizate de
11
profesor/educator, colective de elevi cu care vor lucra. Studenţii asistă la lecţii/activităţi în clasa/grupa
respectivă conduse de profesor/educator, precum și lecţii/activităţi asistate la colegi, analiza acestora.
 Etapa cu caracter practic de efectuare a activităţilor didactice în grădinițe și/sau şcoli speciale:
-- pregătirea proiectelor didactice şi susţinerea activităţilor educaţional – recuperatorii, a orelor
didactice, activități de terapie ocupațioanală;
-- cunoaşterea şi întocmirea fişei de caracterizare psihopedagogică a unui copil şi a întegului cadru
şcolar;
-- evaluarea rezultatelor practicii psihopedagogice.
Prima etapă a practicii - practica psihopedagogică, complementară are ca obiectiv familiarizarea
studenţilor cu baza practicii pedagogice, tipurile de lecţii şi activităţi realizate de profesori, educatori,
colectivele de studenţi cu care vor lucra. Studenții vor asista la lecţii în clasa respectivă conduse de
profesori, precum şi lecţii asistate la colegi.

2.3. Conducerea practicii

Studenți practicanți vor realiza cinci ore de curs în săptămînă, incluzînd și activitatea educativă.
Conducătorul practicii și metodistul universitar vor asista la orele de probă și de control ale fiecărui
student.
Conducerea practicii psihopedagogice este încredințată persoanelor competente, pedagogilor cu
experiență, care s-au impus prin metode noi, progresive de lucru, recunoscuți ca buni metodiști, cu un
stagiu de muncă în instituțiile speciale nu mai mic de cinci (5) ani, pentru cadrele universitare.
Analiza activităţilor didactice (lecţiilor) asistate se realizează în echipa de studenţi în baza criteriilor
de analiză prezentate studenţilor – practicanţi. Prima analiză a lecţiei o face cel care a ţinut lecţia,
menţionând aspectele pozitive şi cele mai puţin reuşite. Apoi urmează colegii, profesorul clasei şi
conducătorul de practică pedagogică.

12
 Capitolul III. CONŢINUTUL PRACTICII PSIHOPEDAGOGICE
3.1. Cerințele stagiului de practică psihopedagogic
Timpul rezervat stagiului psihopedagogic în instituţiile pentru copii cu CES al studenţilor de la
psihopedagogia specială este divizat în trei etape:
1. De pregătire (prima săptămînă de stagiu) – în această etapă se desfăoară conferinţa de iniţiere şi
documentare. În etapa dată studenţii trebuie :
 Să se familiarizeze cu obiectivele şi conţinutul activităţii educaţional- recuperatorii pe durata
stagiului, să cunoască documentaţia inerentă stagiului psihopedagogic;
 Să discute cu directorul, adjuncţii directorului pentru instruire şi educaţie, cadrele didactice,
educatorii din grădiniţa și/sau şcoala specială sau auxiliară referitor la regulamentul intern al
instituţiei, exigenţele faţă de elevi şi pedagogi, activitatea metodică;
 Să beneficieze de consultări privind executarea sarcinilor didactice din perioada stagiului
(caracterizarea elevului, analiza activităţilor educative şi de recuperare completă);
 Să studieze grupa de copii preşcolară și/sau din clasa de elevi în care sunt repartizaţi de către
metodistul conducător al stagiului;
 Să studieze documentația grupei preșcolare (registrul calsei, fișele personale și medicale ale
copiilor grupelor/claselor);
 Să organizeze convorbiri individuale cu elevii și părinții acestora, informații despre atitudinea
familiei față de copiii cu dizabilități și condițiile de trai ale acestora;
 Să asiste la orele, activităţile ţinute de către cadrele didactice în grupele/clasele în care au fost
repartizaţi;
 Să studieze baza didactică şi materială a grădiniţei, şcolii (biblioteca, cabinetele la discipline,
cabinetul metodic);
 Să studieze planul de activitate a grădiniţei, şcolii în ansamblu, al unui pedagog concret, al
educatorului, al comitetului de părinţi;
 Să observe comportamentul şi prestaţia unui copil preșcolar, elev concret, grup de elevi și să
analizeze şi să generalizeze datele obţinute;
 Să studieze bateria de instrumente de investigare psiho-socio-pedagogică, instrumente şi moduri
de activitate, intervenţie în serviciile de asistenţă psihopedagogică.
La sfîrșitul primei săptămîni de practică fiecare student își alcătuiește planul individual al stagiului pe
toată perioada practicii în care să-şi găsească reflectare următoarele competențe ale stagiarului:
- Lucrul cu studierea elevilor;
- Planificarea și realizarea orelor la obiectele de bază, activităților educative, activităților
extradidactice;
- Organizarea lucrului cu părinții;
13
- Participarea la lucrul metodic;
 Să organizeze studiul experimental conform cerințelor tezelor de licență;
 Să prezinte planul individual, după coordonarea cu pedagogul și educatorul, metodistului
conducător al stagiului pentru aprobare;
 Să se pregatească de desfășurarea lecțiilor și de alte activități educațional- recuperatorii prevăzute
în planul individual pentru etapa a doua.

2. De bază - studenții desfășoară activitatea instructiv-educativă, recuperativă în corespundere cu

planul general și cel individual de stagiu psihopedagogic, acesta din urmă fiind aprobat de către
metodisul conducător al stagiului.
În plus, studenții:
– asistă zilnic la cel puțin 2-3 activități/lecții desfășurate de către colegii din subgrupă, participînd la
analiza acestora;
– asistă la toate acțiunile extrașcolare organizate de către colegii din subgrupă, participînd la analiza
acestora;
– participă la analiza altor lecții și activități extracurriculare la care au asistat;
– conspectează în detalii conținutul lecțiilor și activităților extrașcolare desfășurate în conformitate
cu calendarul stagiului de practică;
– complectează agenda stagiului;
– pregătesc și desfășoară lecții, consultații, traininguri pentru părinții elevilor;
– acumulează materialele necesare, efectuează lucrul experimental necesar pentru scrierea lucrării
de an, sau de licență, caracteristica elevilor;
– desfășoară activități suplimentare cu elevii care au probleme de asimilare a materiei școlare;
– vizitează elevii la domiciliu și lucrază cu părinții, dacă instituția activează în regimul sejurului de
zi;
– participă la toate acțiunile organizate în grădiniță și/sau școală ( consilii profesorale, catedre
metodice pe discipline, întruniri de lucru ale colectivului didactic, ședințe ale catedrelor metodice
adunările părinților etc.);
– efectuează studii catamnestice privind integrarea socio-profesională a elevilor și absolvenților
școlilor special;
– efectuiază studierea și analiza și generalizarea experienței pedagogice.

3. Finală (ultima săptămînă) – este rezervată pregătirii de către studenți a materialelor pentru
raportul bilanț. Acestea sunt:
o agenda stagiului psihopedagogic;
o caracterizarea psihopedagogică a copilului sau grupului/clasei de elevi;
o conspectele a 4 lecții de control, verificate și vizate de către pedagogul-metodist (limba maternă,
14
 matematica, educația tehnologică și sau desenul (la alegere), istorie, geogragie și științele naturii);
o analiza psihopedagogică a lecției;
o conspectul unei activități educative extrașcolare;
o textul lecției pentru părinți;
o darea de seamă privind stagiul psihopedagogic.
Cu trei zile înainte de încheierea stagiului fiecare student prezintă metodistului coordonator materialele
enumerate pentru a fi verificate.
Acesta se face în cadrul reuniunii școlare de totalizare (participă administrația școlii, cadrele didactice,
educatorii) și al conferinței de la facultate.
Obiectivele acestor două foruri constau în efectuarea bilanțului activității instructiv-educative a
stagiarilor, scoaterea în evidență a succeselor și insucceelor în activitatea lor. Raportul de bilanț trebuie să
conțină concluzii privind nivelul de pregătire teoretică și practică în domeniul psihopedagogiei,
recomandări referitoare la perfecționarea continuă a deprinderilor de activitate practică.
În cadrul conferinței științifico-practice de la facultate sunt audiate rapoartele fiecărui grup de studenți,
în care sunt reflectate toate aspectele activității lor în grădiniță și/sau școala special și/sau auxiliară, este
organizată expoziția materialelor privind activitatea instructiv- educativă a stagierilor (gazete de perete,
fotografii privind activitățile extrașcolare, planurile desfășurate ale lecțiilor, convorbirilor cu elevii și
părinții, obiectele confecționate manual de către elevi, materialele ilustrative confecționate și utilizate la
lecții de către stagieri etc.). Fiecare student are posibilitatea să participe activ la dezbaterile pe marginea
rezultatelor stagiului, reușitelor și eșecurilor înregistrate.
Activitatea de utilitate generală a studentului-practicant
În structura stagiului psihopedagogic activitatea extracurriculară ocupă un loc important și decisiv în
evaluarea poziției sociale și civice a studentului. Participînd la activitațile de utilitate generală, studenții
au ocazia să-și pună în valoare cunoștințele acumulate la disciplinele sociale și la cele de profil.
Astfel, în afară de sarcinile pe care le presupune nemijlocit stagiul psihopedagogic, studenții se
implică în mod obligatoriu și în alte genuri de activitate:
– desfășoară lecții și organizează dezbateri pe teme de interes social și comunitar general, în care
antrenează elevi, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai comunității, voluntari în ONG-uri, etc.;
– desfășoară întîlniri cu reprezentanți ai școlilor obișnuite, grădinițelor de copiii, mese rotunde,
discuții publice privind incluziunea școlară și socială a copiilor cu CES;
– acordă ajutor școlii în crearea standurilor expoziționale, muzeelor tematice etc.;
– organizează serate tematice cu elevii absolvenți și reprezentanți ai comunității privind incluziunea
profesională a elevilor cu CES;
– creează sau dezvoltă cercuri pe discipline sau activitate artistică;
– desfășoară adunări tematice cu elevii și părinții lor;
– organizează activități cultural-artistice și sportive cu implicarea unui număr cît mai mare de elevi;
– studiază și analizează, datele catamnestice privind integrarea socio-profesională a absolvenților
15
 școllor speciale.

Practica în calitate de psihopedagog în şcoli speciale și/sau auxiliare

Scopul practicii: familiarizarea cu procesul educaţional în grădiniţa şi/sau şcolii speciale/auxiliare,
însuşirea deprinderilor de proiectare şi desfăşurare a unui sistem de lecţii la obiectele de studiu, a
măsurilor extraşcolare, studierea contingentului de elevi ai clasei, realizarea tratării individuale şi
diferenţiate a copiilor cu CES în timpul activităţilor educaţional– terapeutice în grădiniţe şi/sau şcolii
speciale/auxiliare.
 În prima săptămână a practicii studenţii sunt familiarizaţi cu planul muncii instructiv – educative a
grădiniţei şi/sau şcolii, de asemenea, cu cel al educatorului. Ei asista la lecţiile profesorilor, la
activităţile extraşcolare, studiază colectivul clasei în care au fost repartizaţi, se pregătesc de
primele sale lecţii și activități educative.
 Studenţii elaborează şi desfăşoară un sistem de lecţii la limba română, matematica, menaj, artă
plastică, educație fizică, participă la analiza lecţiilor. Studenţii verifică caietele elevilor,
completează catalogul, pregătesc materiale didactice.
 Organizează munca extradidactică la unul din obiectele de studii (serată dedicată unui poet sau
scriitor, sărbătoarea toamnei, sărbători tradiţionale în şcoală, excursii, cercuri etc.)
 Lucrează după planul dirigintelui în calitate de ajutor al acestuia şi participă şi organiziază
activităţile extraşcolare: pregătirea şi desfăşurarea sărbătorilor, excursiilor, vizitelor la teatru,
muzeu, corespondenţa cu părinţii, vizitele la domiciliul copiilor ş.a.
 Desfăşoară munca pedagogică cu familia elevului din şcoala specială, participă la organizarea şi
desfăşurarea adunărilor cu părinţii, consilierea familiei privind posibilităţile integrării
socioprofesionale ale elevilor.
 Studiază managementul educaţional din şcoala specială, sistemul muncii metodice la unul din
obiectele de studii, planificarea muncii metodice, organizarea cabinetului metodic, formele
studierii şi generalizării experienţei profesorilor, a bunelor practici ş.a.
 Participă la şedinţele întrunirilor metodice a şcolii.
 Pregătesc comunicări cu caracter teoretico – metodic privind problema integrării şi incluziunii
elevilor cu dizabilităţi.
 Studiază catamnezul absolvenţilor şcolii speciale şi perspectivele integrării socioprofesionale a
acestora.
 Desfăşoară munca ştiinţifică de cercetare: selectează material experimental pentru lucrarea de curs
şi licenţă.
 Alcătuiesc caracteristica psihopedagogică a colectivului clasei.

16
 3.2. Practica în calitate de educator în grădinițele speciale și/sau şcolii speciale/auxiliare
Practica în calitate de educator
Scopul practicii:
Familiarizarea studenţilor cu conţinutul şi sistemul muncii educatorului şi tendinţe noi ale procesului
educaţional – terapeutic în grădinița și/sau şcolila specială și/sau auxiliară.
Studentul învaţă să planifice activitatea de intervenţie recuperativ – terapeutică cu copii, se
familiarizează cu organizarea, conţinutul și metodica de lucrul a educatorului (desfăşurarea momentelor
de regim, efectuarea temelor pentru acasă, pregătirea şi desfăşurarea măsurilor extraşcolare, cu analiza şi
aprecierea lor ulterioară). Studiază realizările colectivului şcolii privind integrarea socioprofesională a
studenţilor; parteneriatul: şcoală – familie – comunitate; promovarea şi implementarea reglamentărilor şi
documentelor juridice internaţionale şi naţionale privind drepturile persoanelor cu dizabilitaţi. Asistenţa
metodică, psihopedagogică cu părinţii şi comunitatea.
 Cunoaşterea cu baza practicii psihopedagogice;
 Cunoaşterea planului cadru de învăţămînt şi curriculumului şcolar;
 Formarea capacităţii de întocmire a documentelor şcolare, de planificare şi proiectare a
activităţilor de predare – învăţare, recuperare şi evaluare;
 Identificarea tipurilor de lecţii şi a momentelor lecţiilor în dinamica desfăşurării activităţii
didactice;
 Formarea abilităţilor de identificare şi aplicare a metodelor şi procedeelor didactice;
 Formarea capacităţii de proiectare şi coordonare a activităţilor educaţional – terapeutice, de
colaborare, observare şi îndrumare a colectivelor de elevi;
 Formarea abilităţilor de comunicare şi colaborare cu părinţii;
 Formarea capacităţii de observare şi evaluare a comportamentului şcolar şi social al elevului în
actul educaţional – terapeutic;
 Formarea simţului critic în evaluarea activităţii didactice;
 Formarea competenţelor de planificare şi proiectare a activităţii didactice la disciplinele de
specialitate şi de implementarea în practica didactică;
 Formarea profilului profesional şi moral;
 Formarea competenţelor de aplicare a cerinţelor de deontologie profesională.

17
 3.3. Practica în calitate de profesor în şcolii speciale/auxiliare
Înainte de a începe activitatea în calitate de profesor studentul-practicant susține un colocviu în baza
rezultatelor obținute în studierea componenței clasei și abia după aceasta desfășoară cîte o lecție de probă
la matematică, limba română, munca manuală, arta plastică, istoria, geografia, științele naturii. În comun
cu profesorul și metodistul coordonator al stagiului studentul schițează ansamblul orelor la fiecare
disciplină. După ce beneficiază de consultația profesorului și a metodistului conducător, alcătuește de
sinestătător conspectele și desfășoară lecțiile, 4 dintre ele - pentru colocviu (cîte o lecție la fiecare
disciplină). În plus, stagiarul desfățoară toate orele de orar pentru o zi plină de lucru.
Pe durata stagiului studentul trebuie să desfășoare 10 -15 lecții. Pentru fiecare lecție se alcătuește un
conspect și confecționează materiale didactice ilustrative, care sunt prezentate pentru aprobarea
profesorului clasei sau metodistului coordonator.
Fără conspectul lecției aprobat de către profesorul sau metodist studentul nu este admis să țină lecția și
este notat cu ,,insuficient” pentru lecția respectivă.
În plus, studentul stagiar asistă la discuțiile colective pe marginea lecțiilor. Anlizînd lecția, el
menționează scopurile, structura acesteia, selectarea metodelor și procedeelor, a materialelor didactice și
ilustrative, aplicarea mijloacelor tehnice de instruire, abordarea, tratarea individuală și diferențiată a
elevului. Stagiarul analizează, de asemenea, eficiența fiecarui tip de lecție, catalogul clasei, controlează
caietele elevilor.
În scopul maturizării metodologice, studenții stagiari asistă la ședințele catedrelor metodice din
școală, se familiarizează cu planificarea activității cabinetului metodic, cu formele de studiere și
generalizare a experienței avansate, iau parte la dezbaterile pe marginea raporturilor prezentate .
Pe durata stagiului de practică studenții efectuează activități de cercetare: studiază nivelul de
cunoștințe, particularitățile psihofizice ale elevilor, efectuiază testări experimentale. Rezultatele obținute
în urma acestor studii pot servi drept bază în scrierea caracteristecilor psihopedagogice ale elevilor și a
tezelor de an și de licență.

3.4. Practica în calitate de logoped în şcolii speciale/auxiliare

Practica psihopedagogică în calitate de logoped în şcoala specială și/sau se organizează paralel cu
activităţile educaţionale realizate de către studenţi care va include: studentul – practicant (anul III)
frecventează activități logopedice și elaborează proiecte individuale, asistă și analizează activitățile
logopedice (individuale și fontale), studierea documentației logopedului școlii speciale, examinarea
logopedică a unui elev, completarea fișei individuale și agendei practicii, desfăşoară activităţi logopedice,
elaborează fişe verbale a unor elevi din clasă, cu indicarea diagnozei logopedice (disgrafie, dislexie etc.)
studierea activităţilor de intervenţie recuperatorie individualizată (terapie logopedică, terapie cognitivă,
consiliere psihopedagogică etc.). Scopul practicii logopedice este şi cunoaşterea cu planificarea şi
18
realizarea diferitor tipuri de activităţi terapeutice.
*****************************************************
Stagiul psihopedagogic în grădiniță și/sau școală specială conform planurilor de studii, se desfășoară
pe durata a 4 săptămini. Stagiarii activează în calitate de educatori și psihopedagog la grădinițe și/sau
școli speciale și/sau auxiliare în care sunt repartizați.
În timpul stagiului de preactică psihopedagogică se realizează următoarele obiective:
- formarea la studenți a competențelor de desfășurare activităților educațional-recuperatorii, a
lecțiilor și activităților extrașcolare în conformitate cu planul de lucru al profesorului și
educatorului, orientat spre recuperarea și dezvoltarea copilului cu cerințe educative speciale;
- formarea deprinderilor și competențelor de planificare și defășurare a activităților de recuperare, a
lecțiilor și activităților extracurriculare cu aplicarea metodelor și tehnicilor moderne;
- dezvoltarea spiritului de observare și a preveziunii pedagogice în determinarea activităților de
recuperare cu copii.
În prima etapă a stagiului studenții se famliarizează cu planul activităților compensator-recuperatorii și
educațional al grădiniței și/sau școlii, psihopedagogul, educatorul grupei, clasei.
În primele doua trei zile de practică studentul studiază copiii din școala specială, observă elevii din
clasă în timpul lecțiilor, la pauză, după ore, se familiarizează cu dosarele lor personale, cu documentația
didactică, discută cu pedagogii clasei, educatorii grupelor, părinții copiilor, medicul școlii etc.
În fiecare grupă, clasă sunt repartizați cîte 2-3 studenți care activează ca educatori și profesori în
aceeași clasă.
În primele 2 saptămîni studentul activează ca educator la grădiniță și/sau școala specială și/sau
auxiliară, aceasta presupunînd următoarele conținuturi:
Familiarizarea (cunoașterea) cu planificarea activităților educative curriculare și
extracurriculare și conținuturile acestora atît la nivel de grădiniță și/sau școala specială.
Particiarea la organizarea momentelor de regim intern ( deșteptarea, ocuparea timpului liber al
elevilor, autoinstruirea, ora educativă etc.).
Pregătirea și desfășurarea unei activități educative (discuții tematice, un matineu, o serată, o
serbare a clasei sau a școlii, o competiție cu jocuri distractive și cognitive, ședințe a cercurilor,
competiții sportive, ș.a.).
Pregătirea individuală și prezentarea unui raport cu caracter informativ-cognitiv în cadrul
reuniunii metoice a educatorilor, profesorilor școlii speciale.
Pregătirea individuală și prezentarea unui rapoarte tematice în fața părinților, elevilor clasei.
Alcătuirea caracteristicii psihologopedagogice a unui copil cu dizabilități.
În primele 2-3 zile studentul practicant studiază componența clasei, grupei de copii. În acest scop:
- se familiarizează cu fișele medicale și personală a fiecărui elev;
- discută cu profesorul, educatorul, personalul medical și părinții copiilor;
- asistă la orele profesorului și participă la organizarea momentelor de regim;
19
 - ia cunoștință cu catalogul clasei, agenda de observații, lucrările elevilor;
- în măsura posibilităților vizitează elevii la domiciliu, dacă școala activează în regimul sejurului de
zi, sau se întîlnește cu părinții.
Înainte de a începe activitatea independentă cu elevii, studentul practicant alcătuește planul individual
pe durata stagiului.
Activitatea extrașcolară cu elevii școlilor-internat include perioada de la deșteptare pînă la culcare,
regăsindu-se în planul de lucru al educatorului prin următoarele momente de regim:
– segmentul de timp de la deșteptare pînă la începerea orelor (este valabil pentru școlile-internat, în
cele cu sejur de zi acest moment lipsește);
– segmentul de timp de la încheierea orelor de curs pînă la începerea autoinstruirii/meditației;
– segmentul de timp de la începutul pănă la sfîrșitul autoinstruirii, meditației;
– segmentul de timp rezervat orei educative, activității extradidactice;
– segmentul de timp de la sfîrșitul orei educative și pînă la culcare (în școlile-internat) sau pînă la
plecarea elevilor acasă (în școlile cu sejur de zi).
Fiecare moment de regim include următoarele genuri de activități:
- deșteptarea, gimnastica, igiena personală (de dimineață), aranjarea dormitoarelor, dejunul, timpul
liber;
– primerea grupei, pregătirea către prînz, prînzul, organizarea timpului liber, excursii, jocuri etc.;
– organizarea procesului de pregătire a temelor pe acasă (meditația);
– desfășurarea activităților cu caracter educativ-terapeutic;
– pregătirea către cină, cina, timpul liber, pregătirea de somn, somnul.
Enumărînd în planul sau momentele de regim, studentul stagiar determină și planifică acel timp de
activitate, pe care intenționează să-l desfășoare. De ex: dacă studentul planifică o excursie atunci la
rubrica ,,conținutul activității” - indică scopul, mijloacele necesare, locația, programul succint al
activității. La rubrica ,,evidența lucrului, observații pedagogice” - studentul expune succint evidența
activității sale și observațiile specifice asupra unor elevi din grupă. Datele observației pedagogice trebuie
să servească studentului drept suport în planificarea lucrului cu grupul de elevi în perioada imediat
următoare. Studentul coordonează activitatea cu educatorul clasei și metodistul-conducător al stagiului.
Obligațiile conducătorului practicii psihopedagogice, conducătorului-metodist-profesor de la
Catedra: Psihopedagogie Specială, lucrătorilor din instituțiile de aplicație, studenților. Din obligațiile
conducătorului practicii de la Catedra: Psihopedagogie Specială și/sau a celui de specialitate:
Îndatoririle conducătorului practicii
 Dirijază nemijlocit cu practica.
 Stabileşte instituţiile de învăţământ, unde studenţii vor petrece practica şi numărul participanţilor la
fiecare instituţie în aşa fel ca la un lucrător al instituţiei să nu-i revină mai mult de 12 studenţi.
 Prezintă sectorului practicii repartizarea studenţilor în instituţii, clase (indicând numele de familie a
profesorilor, care citesc lecţiile în clasele date), orarul lecţiilor (date respective), schimbul, durata
20
 practicii, numele de familie a lucrătorilor instituţiei responsabili de practică. Face propuneri cum
trebuie împărţite orele între cei care se ocupă cu practica.
 Organizează şi petrece conferinţele de iniţiere şi totalizare a practicii. Vizitează instituţiile unde-şi
petrec studenţii practica, asistă la lecţiile ţinute de practicanţi.
 Stabileşte o zi ori două pe săptămână când practicanţii de la o instituţie de învăţământ sunt împreună
indicându-se, unde şi la ce oră.
 Catedra unde lucrează conducătorul practicii deţine infonnaţia referitor la repartizarea studenţilor pe
la clase şi orarul lecţiilor respective.
 Despre toate schimbările în ordini referitor la practică unde urmează să fie informat sectorul practicii.
 Participă la consfătuirile de pe lângă administraţia instituţiilor de învăţământ referitor la practica
studenţilor la începutul şi sfârşitul practicii, în măsura posibilităţilor.
 Prezintă sectorului practicii darea de seamă despre totalurile ei şi borderourile de plată a cadrelor
preuniversitare.
 Conduce practica studenţilor ce o petrec individual.
Îndatoririle metodistului
 Asistă la conferinţele de iniţiere şi totalizare a practicii pedagogice, însoţeşte şi îndrumă studenţii pe
parcursul practicii. Programează lecţiile de asistare, de probă, finale şi celelalte activităţi. Oferă
consultaţii studenţilor pentru pregătirea lecţiilor şi avizează proiectele lor de lecţii.
 Participă la desfăşurarea lecţiilor şi conduce şedinţa de analiză a lecției.
 Evaluează activitatea fiecărui student din grupa sa şi propune nota finală.
 Prezintă metodistului-coordonator informaţia despre totalurile practicii şi borderoul de plată a cadrelor
preuniversitare.
 Evaluează activitatea fiecărui student din grupa și propune nota finală.
 Prezintă metodistului-coordonator informaţia despre totalurile practicii şi borderoul de plată a cadrelor
preuniversitare.
Îndatoririle pedagogului:
Participă la conferinţele de iniţiere şi totalizare, înfăptuieşte (împreună cu metodistul) conducerea
practicii pedagogice a studenţilor, îi consultă pe întrebările actuale ale instruirii şi educaţiei.
Planifică împreună cu dirigintele lucrul educaţional al practicanţilor cu elevii.
Oferă consultaţii studenţilor pentru realizarea măsurilor educative ce corespund obligaţiilor
dirigintelui.
Participă la desfăşurarea lecţiilor şi altor activităţi în afara clasei, evaluiază activitatea fiecărui student.
Obligaţinile profesorului-metodist

 Participă la şedinţele la care se discută problemele privind organizarea şi desfăşurarea practicii

pedagogice, activează constructiv, creativ.
 Stabileşte relaţii cu colaboratorii instituţiei de învăţămînt - baza practicii.

21
 Monitorizează activitatea studenţilor-practicanţi.
 Conform graficului oferă consultaţii metodice.
 Sprijină şi îndrumă studenţii la acumularea informaţiilor pentru portofoliu.
 Asistă şi apreciază activităţile desfăşurate de studenţii-practicanfi.
 Verifică sistematic completarea documentaţiei. Tine evidenţa în registru de practică al grupei.
 În parteneriat cu învăţători, educatori, generalizează şi apreciază rezultatele activităţii practice a
studenţilor-practicanţi.
 Ghidează pregătirea grupei pentru conferinţe de totalizare a practicii. Asigură pregătirea expoziţiilor.
 Prezintă coordonatorului practicii pedagogice darea de seamă despre nivelul realizării practicii
pedagogice, sugestii şi propuneri de perspectivă.
A)Profesorul metodist-universitar:
 Stabileşte relaţii cu cadrele didactice ale grădinițelor și/sau şcolilor speciale/auxiliare de bază
(director, director adjunct, profesori educatori, logopezi) în scopul organizării şi desfăşurării
practicii psihopedagogice;
 Participă activ în lucrările şedinţelor, seminarilor pe problemele privind organizarea şi
desfăşurarea practicii psihopedagogice, activând creativ şi constructiv;
 Participă în organizarea lecţiilor, seminarilor, conferinţelor cu studenţii practicanţi;
 Răspunde de practica psihopedagogică a unei grupe de studenţi;
 Participă împreună cu profesorul clasei la susţinerea activităţilor formative-educative de către
studenţi, după necesitate desfășoară lecţii şi diferite activităţi educative cu caracter demonstrativ;
 Consultă şi prezintă studenţilor modele de proiecte didactice; proiecte pentru activităţi de educaţie
terapeutică complexă şi integrată, terapia ocupațională;
 Participă la activităţile demonstrative care sunt urmate de explicaţii care să orienteze studenţii în
înţelegerea ştiinţifică a organizării şi desfăşurării procesului educaţional-recuperatoriu stimulând
totodată interesul studenţilor faţă de activitatea educaţională şi terapie ocupaţională în şcoala
specială și/sau auxiliară.
Î n atenţia profesorului-metodist
La finele fiecărui gen de practică pedagogică de prezentat:
1. Darea de seamă.
2. Documentaţia mostră:
a) agenda studentului practicant;
b) proiect de lecţie, activitate.
3. Referinţe (practica de absolvire).
4. Certificat pentru plată, (anexe: copia buletinului, copia cardului, copia CPAS-ului).
5. Completarea registrului, (nota semestrială: media notelor pentru predare, analiza, documentaţia,
totalurile orelor conform planului realizate).
Îndatoririle psihologului:
22
 Participă la conferinţele de iniţiere şi totalizare.
 Concretizează problema studierii psihologo-pedagogică a colectivului de elevi şi a personalităţii.
 Oferă consultaţii studenţilor în problema studierii psihologice a colectivului de elevi.
 Asistă la lecţii şi la activităţile extraşcolare ale studenţilor, analizează şi apreciază activitatea lor.
B)Studenţii practicanţi sunt obligaţi:
 Să respecte regulamentul intern al instituţiei de învăţământ unde decurge practica
psihopedagogică;
 Să asiste în perioada practicii la numărul de lecţii şi activităţi extradidactice determinat;
 În perioada practicii, studenţii desfăşoară activități de control;
 Pe durata practicii psihopedagogice fiecare student este obligat să urmărească activitatea şcolară şi
extrașcolară a unui elev şi/sau grupului de elevi, în vederea cunoaşterii acestora în raport cu
cerinţele procesului instructiv-educativ;
 Studentul – practicant anul II este obligat să întocmească caracterizarea psihopedagogică al
preșcolarului/elevului şi a clasei/grupului de elevi anul III, și să le prezinte conducătorului
practicii;
 Studentul- practicant este obligat să se pregătească minuţios de practica psihopedagogică;
 Pentru susţinerea activităţilor educative este necesar să pregătească material didactic specific
subiectului;
 Studenţii sunt obligaţi să prezinte pentru control: proiectele lecţiilor, asistările la lecţii,
caracterizarea psihopedegogică a elevului observat din clasa de elevi însemnări de ordin metodic
puse în agenda de practica şi în portofoliu;
 Să înştiinţeze din timp conducătorul practicii în caz de absenţa de la practică şi să prezinte
documentele respective;
 Practica pedagogică se încheie cu o evaluare finală în care se analizează activitatea fiecărui
student. Conducătorul de practică stabileşte media la practica psihopedagogică luînd în calcul
următoarele rezultate: media notelor obţinute la susţinerea activităţilor educative, evaluarea în
contextul intervenţiei educaţional-recuperatorii asupra copiilor/elevilor cu dizabilităţi, media
notelor obţinute pentru aplicarea instrumentelor (teste, probe de investigaţii în cunoaştere şi
evaluarea copiilor), analiza activităţilor didactice, media notelor obţinute la portofoliu şi agenda de
lucru. Nota finală se anunţă studentului-practicant şi se introduce în jurnalul practicii
psihopedagogice, de către conducătorul practicii.
Obligațiile studenţilor practicanţi:
 Respectă regulamentul intern al instituţiei de aplicaţie pentru corpul didactic.
 În prima săptămână asistă la toate lecţiile în clasa sa. În măsura posibilităţilor asistă la lecţiile
profesorului respectiv şi în alte clase.
 Asistă la toate lecţiile susţinute de colegii din grupa dată.

23
  Se află în instituţiile speciale atît timp cît se află aici clasa dată, în caz de necesitate o poate
părăsi cu învoirea profesorului şi metodistului respectiv, cu însemnarea în caietul de asistări.
 Prezintă pentru aprobare proiectul didactic cu 2 zile înainte de petrecerea lecţiei.
 Îndeplineşte rolul de stagiar al dirigintelui clasei.
 La finele practicii prezintă metodistului documentaţia.
Studenții la analiza lecțiilor se vor bazeaza pe următoarele criterii:
 Conținutul științific (corectitudinea științifică, accesibilitatea, sistematizarea cunoștințelor);
 Obiectivele operaționale (corectitudinea fixării, claritatea formulării, măsura în care au fost
atinse);
 Metodele de învățămînt (corectitudinea alegerii și utilizării metodelor);
 Evaluarea (corectitudinea realizării evaluării, măsura în care este corelată cu obiectivele de
evaluare și strategia didactică);
 Reglarea (corectitudinea realizării, fixării cunoștințelor, eficiența conduitelor de remediere,
anticiparea dificultăților, utilitatea conduitelor de îmbogățire);
 Managementul clasei (încadrarea în timp, ritmul, stabilirea și menținerea unei atmosfere de studiu
care stimulează interesul elevilor, organizarea activităților, implicarea elevilor, capacitatea de a
menține disciplina);
 Pregătirea și folosirea materialului didactic;
 Ținuta, atitudinea, conduita, vocea, exprimarea orală;
 Creativitate, flexibilitate;
 Utilizarea tablei (vizibilitatea scrisului, organizarea informațiilor scrise).
Observațiile efectuate la fiecare lecție, activități educative se vor înscrie în AGENDA de lucru a
studentului.
Aceasta va conține-desfășurarea lecției, observații, sugestii, aprecierea lecției. După analiza lecției
asistate se discută și alte strategii didactice care ar fi putut fi aplicate.
Asistențele la orele ținute de colegi fac parte din programul practicii pedagogice. Ele trebuie să fie
urmate de discuții colegiale și constructive.
Metodistul și conducătorul practicii vor duce o evidență completă a practicii pedagogice, a orelor de
asistență și a orelor predate. Pe parcursul practicii psihopedagogice studenții vor fi îndrumați, încurajați și
evaluați în scopul creșterii competenței didactice.

24
 3.5. Analiza și generalizarea experienței psihopedagogice
La sfîrşitul activităţii de practică psihopedagogică studenţii urmează a fi în măsură să:
 Să înţeleagă importanţa practicii psihopedagogice în sistemul formării pentru profesiunea
didactică;
 Să recunoască principiile reglementării cu privire la organizarea şi desfăşurarea practicii
psihopedagogice;
 Să analizeze obiectivele specifice activităţii corelate lor, propuse prin programa de practică
psihopedagogică;
 Să descrie şi analizeze activitatea psihopedagogică și extradidactică în şcolile speciale/auxiliare;
 Să realizeze documentele stabilite cu conducătorii/metodiştii de practică şi cu profesorii/educatorii
şcolii speciale;
 Să susţină lecţii de probă/lecţii de control şi activităţi extradidactice, după recomandările
conducătorilor/metodiştilor de practică şi a profesorilor claselor concrete.
La finisarea practicii pedagogice studentul prezintă metodistului practicii următoarea
documentaţie:
 Agenda şi planul individual al activităţii studentului;
 Proiectele didactice ale lecţiilor;
 Realizarea lucrului de cercetare ştiinţifică a problemelor psihologo-pedagogice legate de tema
lucrării de an sau de licenţă;
 Lucrul cu părinţii în vederea asigurării unui parteneriat: şcoală-familie-comunitate în favoarea
copiilor/tinerilor cu dizabilităţi;
 Proiectele activităţilor extraşcolare;
 Caracteristica psihopedagogică a unui elev şi/sau colectivului clasei;
 Raport despre practica pedagogică;
 După verificarea de către conducătorul practicii, documentele sunt reîntoarse studentului;
Studentul prezintă această documentaţie metodistului nu mai tîrziu de cît după termenul de 3 zile asupă
finisarea practicii, pentru verificare şi apreciere.
Metodistul-universitar alcătuieşte caracteristica studentului în baza evaluării activităţii acestora în
calitate de profesor – educator, calitatea efectuării documentelor (agenda de lucru și portofoliu de
practică psihopedagogică).
La aprecierea studentului practicant se va ține cont de nota metodistului-universitar și de nota
lucrătorului instituției de aplicare.
Pe parcursul desfăşurării practicii pedagogice se formează următoarele competenţe:
Competenţe generale:
 Familiarizarea cu baza practicii, activităţile educaţional – recuperatorii din şcoală şi cu
documentele curriculare oficiale, precum şi cu cele elaborate de şcoală.
25
 Efectuarea/exersarea unor acţiuni şi operaţii componente ale procesului de predare – învăţare,
evaluare şi recuperare urmărind valorificarea cunoştinţelor de la psihologie şi pedagogie.
 Dezvoltarea capacităţii de a cunoaşte elevii (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării
individuale diferenţiate a acestora (din clasa respectivă).
Competenţe specifice:
 să caracterizeze modul de organizare şi de funcţionare a unităţii de învăţămînt, pe principalele
tipuri de activităţi: lecţii, ore extradidactice şi extraşcolare, excursii, activităţi de recuperare,
plimbări etc;
 să identifice principalele competenţe, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi specifice profesiei de
profesor/educator;
 să completeze documentaţia practicii;
 să utilizeze principalele documente şcolare (agenda, portofoliul);
 să identifice componentele procesului de învăţămînt;
 să posede tehnica aplicării testelor de psihodiagnosticare;
 să precizeze etapele activităţii didactice şi acţiunile ce au loc, în succesiunea lor, la toate lecţiile
sau la alte forme de activitate asistate;
 să consemneze observaţii pe marginea aspectelor înregistrate: aspecte reuşite ce merită să fie
reţinute, aspecte mai puţin reuşite;
 să conceapă soluţii şi alternative posibile, originale şi eficiente, în organizare şi desfăşurare a
lecţiilor/activităţilor extradidactice; activităţilor de recuperare; activităţilor de orientare
profesională; pregătire profesională şi angajare în muncă a absolvenţilor şcolii speciale;
 să aprecieze gradul de adecvare a metodelor şi mijloacelor de învăţămînt utilizate, în raport cu
situaţia educaţională dată;
 să formuleze concluzii cu caracter de evaluare;
 să proiecteze/realizeze/autoevaluieze o secvenţă didactică, lecţii, activităţi extradidactice, activităţi
de terapie ocupațională etc.
 să alcătuiască caracteristica psihopedagogică a unui copil cu CES;
 să realizeze material didactic personal, absolut necesar în predarea unei lecţii şi unei activităţi
extradidactice.

26
 Capitolul IV. CONTROLUL ŞI APRECIEREA LUCRULUI STUDENȚILOR
4.1. Evidența lucrului curent de instruire și educare pe parcursul pacticii psihopedagogice
Controlul, evidența și aprecierea activității studenților sunt atribuția conducătorului practicii,
metodiștilor dar și a studenților înșiși. Autocontrolul și autoevaluarea autoaprecierea în dezvoltarea
conștiinței profesionale a viitorilor psihopedagogi.
Controlul, evidența și evaluarea presupun caracterizarea cantitativă și calitativă a activității
studenților stagiari. Caracterizarea cantitativă are la bază volumul de lucru efectuat în conformitate cu
cerințele programei stagiului psihopedagic (asistarea la lecțiile deschise ale colegilor și participarea la
analiza lor, pregătirea și realizarea lecțiilor, controlul și analiza caietelor elevilor, activități extrașcolare).
Caracterizarea calitativă a activității studentului se bazează pe nivelul de pregătire teoretică și practică a
viitorilor specialiști, pe gradul de însușire a deprinderilor și dextirităților, pe conținuturile activității
organizate în calitate de profesor, educator, diriginte de clasă, logoped, atitudinea creatoare în procesul de
învățămînt, gradul de eficiență a lucrului îndeplinit, calitatea îndeplinirii documentației de dare de seamă.
Cerințe față de controlul și evidența lucrului studenților în timpul practicii:
 evidența va fi strict individuală, studentul va fi apreciat în coresupndere cu volumul și calitatea
lucrului îndeplinit;
 controlul și evidența lucrului se va efectua sistematic;
Există două tipuri de evidență a activității studenților stagiari:
-curentă-pe parcursul practicii – unde se efectuiază de către profesorul metodist în parteneriat cu
psihopedagogul, educatorul instituției speciale în procesul observării sistematice asupra activității
instructiv-educative a studentului și a lucrului metodic cu acesta. Profesorul- metodist asistă la orele
fiecărui student și le anlizează, acordînd atenție deosebită aspectelor de organizare, didactice de
recuperare și educative ale acestora, generalizează și apreciază rezultatele activității practice a studenților
– practicanți.
- finală-de totalizare, la sfîrșitul pacticii – aceasta reprezintă evidența curentă sumară, însoțită de
concluzii și generalizări.
Pe parcursul și la finele practicii psihopedagogice, studentul-practicant pregătește și prezintă
următoarele documente:
--Agenda studentului-practicant;
-- Proiectele de lecții și activităţile educative;
--Materialul didactic confecționat;
--Carateristica psihologo-pedagogică a unui copil/elev (anul II) și a colectivului de elevi (anul III);
--Studiu de caz: privind integrarea socioprofesională a elevilor şcolilor speciale/date catamnestice
despre absolvenţii şcolii speciale, familia copilului cu dizabilităţi şi problemele acestora;
--Referinţa semnată de profesorul-metodist şi directorul şcolii.
--Darea de seamă (raportul);

27
 4.2. Evidența lucrului de totalizare la sfîrșitul pacticii psihopedagogice la care participă studenții,
metodiștii, reprezentanți din instituțiile speciale pentru copii
Totalurile practicii psihopedagogice a studenților se efectuiază la conferințe din instituțiile din
învățămînt special și la conferințele științifico-practice de totalizare a rezultatelor practicii de la facultate.
Obiectivele:
 evidențierea nivelului de pregătire teoretică și practică a studenților practicanți pentru
realizarea lucrului de instruire, educație, recuperare complexă psihopedagogică și socială,
orientarea profesională, pregătirea socioprofesională și îngrijirea elevilor/tinerilor cu CES din
instituțiile special;
 aprecierea calității organizării practicii de către lucrătorii instituției de învățămînt superior și
instituțiilor pentru copii cu CES;
 prognozarea și determinarea căilor de perfecționare în continuare a practicii psihopedagogice.
La conferințele de totalizare a rezultatelor practicii psihopedagogice trebuie să fie prezenți toți
studenții grupei, reprezentanții Catedrei: Psihopedagogie Specială, directorul școlii și/sau directorul-
adjunct, pedagogii specialiști și educatorii care au lucrat cu studenții.
La pregătirea pentru conferința de totalizare a rezultatelor practicii, conducătorii practicii, metodiștii
vor atrage atenția la următoarele:
 ajutorul studenților la pregătirea cuvîntărilor (structura, formularea concluziilor, exemple,
situații, ș.a);
 prezentînd la conferință cu analiza și generalizarea rezultatelor practicii, momentele pozitive,
recomandări privind perfecționarea practicii psihopedagogice;
 coordonarea activității studenților de colectare și organizare a expoziției de materiale didactice
din timpul practicii, selectarea, colectarea materialelor pentru gazeta de perete, pozele ce redau
forma de lucru cu elevii, proiectele lecțiilor și orelor educative, a întîlnirilor și vizitelor la
domiciliu cu părinții elevilor;
 analiza documentelor de dare de seamă și prezentrea acestora la conferința de totalizare.
Studenții transmit conducătorilor practicii următoarele documente:
La anul II: planul individual de lucru pe perioada practicii; darea de seamă pe lucru îndeplinit: -
proiectele didactice a 3 lecții deschise cu materialele didactice pregătite; proiectul unei activități cu copii
de vîrstă preșcolară; proiecte a lecțiilor și activităților educative; analiza lecțiilor, orelor educative asistate
la colegi, profesori; cercetarea psihopedagogică a unui copil preșcolar și a unui elev cu dizabilități
(probele practicii se înregistrează în zilnicul practicii), caracteristica psihopedagogică a unui elev;
autoanaliza unei lecții și a unei activități educative; proiectul/planul de studiere a familiei care are în
componență copii cu dizabilități (date privind studierea familiei se înregistrează în zilnicul practicii).
La ultimul anul - III: raport (dare de seamă) pe lucrul îndeplinit cu argumentarea rezultatelor, analiza
activităților, concluzii și propuneri pentru perfecționarea practicii psihopedagogice; proiectele a 2-3 lecții
28
deschise; proiectul a 1-2 activități educative; proiecte ale activităților extracuriculare; analiza lecțiilor și
activitățiilor educative asistate la colegi, profesori și educatori; cercetarea psihologo-pedagogică a
colectivului de elevi (probele practice se înregistrează în zilnicul practicii); caracteristica psihologo-
pedagogică a colectivului de elevi; autoanaliza unei lecții și a unei activități extradidactice; 2-3 studii de
caz privind integrarea socioprofesională a elevilor/absolvenților școlilor speciale și/sau auxiliare; proiecte
ale activităților cu familia copiilor cu CES.
TOTALURILE ȘI FINALITĂŢILE PRACTICII PEDAGOGICE
 Totalizarea rezultatelor practicii pedagogice se face la finele ei (în ultima săptămână), mai întâi la
şedinţa consiliului pedagogic al instituţiei de aplicaţie, cu participarea directorului, pedagogilor-
metodişti, a metodiştilor de Ia catedre şi a studenţilor, cărora li se eliberează copia procesului-verbal
cu nota prevăzută pentru practica pedagogică. Apoi, la facultate se organizează o conferinţă
ştiinţifico-metodică, expoziţia de materiale didactice, confecţionate de către studenţi cu ajutorul
elevilor, de proiecte de lecţii, gazete de perete, foto, etc.
 Pe parcursul practicii pedagogice studentul practicant pregăteşte şi prezintă la sfârşitul practicii,
următoarele documente:
- agenda studentului-practicant;
- proiectele de lecţii şi activităţi educative;
- materialul didactic confecţionat:
- caracteristica psihologo-pedagogică a unui elev (anul II) şi a colectivului de elevi (anul III).
 La aprecierea studentului-practicant se va ţine cont de nota metodistului şi de nota lucrătorului
instituţiei de aplicaţie.
 Conducătorul practicii pedagogice de la facultate prezintă şefului practicii pedagogice a
Universităţii următoarele documente:
- distribuirea studenţilor la practică (înainte de începutul ei);
- raportul-sinteză despre rezultatele practicii pedagogice la facultate;
- borderourile de plată cadrelor didactice preuniversitare.
 Şeful practicii pedagogice a UPS ,,Ion Creangă” prezintă la senat informaţia despre rezultatele
practicii pedagogice.
DOCUMENTAȚIA
1. Agenda de lucru
2. Portofoliu de practică pedagogică
Agenda de lucru cuprinde:
➢ Obiectivele practicii psihopedagogice, complementare ;
➢ Minighidul studentului ;
➢ Obligațiile practicantului;
➢ Codul deontologic al practicantului;
➢ Criterile pe care s-au bazat sudenții la analiza lecțiilor;
29
➢ Orarul lecțiilor în clasa respectivă;
➢ Orarul sunetelor la lecții;
➢ Regimul zilei;
➢ Lista și data, anul nașterii elevilor clasei respective;
➢ Planul de activitate a practicii psihopedagogice;
➢ Orarul activităților de control,
➢ Planul de activitate săptămînal;
➢ Instrumente (teste, grile, fișe de evaluare a copiilor cu dizabilități).

Agenda de lucru a studentului va avea următoarea structură (mostră) :

Data

Clasa

Conținutul

Analiza activității
Învățătorului/ N.P.

Obiecții efectuate
Observarea
cucuricular

activității

1 2 3 4 5 6 7

PORTOFOLIUL de practică psihopedagogică are următoarea structură :

 Modele de fișă de asistență (care pot fi adaptate de către studenții – practicanți tipurilor de
activități educațional – recuperatorii asistate);
 Resurse materiale, material informațional și demonstrativ selectat după temele propuse, pentru ca
mai tîrziu să se treacă la folosirea în activitatea didactică și extradidactică;
 Cîteva modele de proiecte de lecție (care cuprind, doar etapele structurale necesare);
 Proiectele activităților de control susținute;
 Modele de fișă de autoevaluare, necesare atît în discuțiile intercolegiale după asistențele la ore,
dar și în autoaprecierea propriilor activități didactice (de control);
 Lista de verbe acționale pentru operaționalizarea obiectivelor pedagogice (de ordin cognitiv,
psihomotor, afectiv), necesare în proiectarea activităților de control;
 Model de fișă de observații asupra unui elev și/sau grupului de elevi (caracterizare
psihopedagogică), pe care studentul trebuie să-l completeze, intervievînd un elev și/sau grupul de
elevi în timpul practicii pedagogice;
 Criteriile de notare – prelucrată și adaptată la practica psihopedagogică.
 Caracteristica psihopedagogică a unui elev;
 Caracteristica psihopedagogică a colectivului clasei de elevi; planul de muncă individuală cu
copiii;

30
  Proiectele didactice ale lecţiilor la următoarele obiecte de studii: limba maternă, matematica,
educaţia tehnologică, arta plastică, ş.a;
 Portofoliul cu materiale pregătite şi aplicate din activităţile realizate de către studenţi;
 Fişa logopedică (1-2 copii)
 Proiecte a activităţilor educative cu clasa (3);
 Activităţi de parteneriat: şcoala – familia – comunitatea (1);
 Raportul studentului despre desfăşurarea practicii pedagogice;
 Caracteristica studentului – practicant alcătuită de metodist şi semnată de directorul şcolii;
 Raportul grupului de studenţi despre activităţile realizate pe parcursul practicii psihopedagogice
semnat de către profesorul – metodist.
Metodistul-universitar prezintă conducătorului practicii psihopedagogice de la catedră/specialitate
următoarele documente:
 Darea de seamă (cu indicarea notelor);
 Copia procesului verbal al consiliului profesoral al instituției de aplicație referitor la rezultatele
preventive;
 Borderoul de plată a cadrelor din instituțiile de aplicație.
Arecierea practicii psihopedagogice a fiecărui student se află în strînsă legătură cu controlul și evidența
lucrului personal și are o mare importanță educativă. Pentru aprecierea corectă a lucrului studenților se
respectă anumite condiții:
 Evidența obiectivă a volumului și calității lucrului îndeplinit, calitatea documentației pregătite la
practică de către studentu-practicant;
 Aprecierea calității lucrului studenților după criterii semilare;
 Evidența particularităților individuale ale fiecărui student;
 Aprecierea nivelului pregătirii practice și teoretice a viitorului psihopedagog, activitatea
pedagogică independentă, gradul de posedare a abilităților și deprinderilor pedagogice, atitudinea
față de viitoarea profesie, față de copii și instituția de învățămînt.

Nota generală pentru practica psihopedagogică nu constituie media aritmetică a notelor la toate
tipurile de lucru îndeplinit. Ea se determină în comun de către conducătorii practicii: metodiști-pedagogi,
metodistul-universitar, pedagogi-educatori, administrația instituției speciale. Nota pentru lucrul de
predare, extrașcolar este pusă de metodistul de specialitate în comun acord cu profesorii psihopedagogi,
pedagogii-educatori, specialiști care conduc cu practica. Nota se pune în baza analizei lecțiilor asistate,
activităților educative, lucrului extrașcolar la obiect, lucrul cu părinții, munca de investigare în domeniul
psihologiei, pedagogiei, obiectelor de specialitate.
Nota finală de totalizare a practicii psihopedagogice: neapărat se i-a în calcul evidența și calitatea
lucrului de instruire și educație îndeplinit de student, gradul de pregătire teoretică a acestuia față de
profesia de psihopedagog, față de copii, instituția de învățămînt pentru copiii cu dizabilități.
31
 Cu nota 10 va fi apreciat studentul-practicant care:

- a organizat lecţiile la obiectivele de specialitate conform recomandărilor metodice şi un grad sporit

de eficienţă, dînd dovadă de cunoştinţe, capacitate/abilităţi extraordinare;

- a organizat activitatea extracurriculară a elevilor conform prevederilor metodice şi cu un grad sporit

de efeicienţă;

- a demonstrat interes, abnegaţie, iniţiativă, capacităţi deosebite în realizarea procesului instructiv-

educativ şi exercitatea funcţiilor de psihopedagog şi educator;

- a respectat regulamentul intern al instituţiei-baza de efectuare a practicii pedagogice;

- a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil învăţăturii elevilor, rezolvînd situaţiile de
conflict şi utilizînd modalităţi eficiente de integrare şcolară a elevilor;

- a contribuit la organizarea unor activităţi intructiv-educative în cadrul şcolii.

Cu nota 9 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
• a organizat activităţile extracurriculare conform prevederilor metodice;
• a dat dovadă de interes, abnegaţie, iniţiative în realizarea funcţiilor de psihopedagog;
• a respectat regulamentul intern al instituţiei-baza de efectuare a practicii pedagogice;
• a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil învăţării elevilor.
Cu nota 8 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
- a organizat lecţiile la obiectele de specialitate şi activităţile extracurriculare conform prevederilor
metodice, dar a comis unele greşeli neesenţiale pe care le-a depăşit pe parcursul practicii;
- şi-a exercitat conştiincios conform prevederilor planului de activitate, funcţiilor de psihope-dagog şi
diriginte;
- a respectat prevederile regulamentului pentru practica pedagogică;
- a respectat regulamentul intern al instituţiei-baza de efectuare a practicii pedagogice;
- a contribuit la formare unui climat psihosocial favorabil învăţării elevilor.
Cu nota 7 va fi apreciat stiidentul-practicant care:
 a organizat lecţiile la obiectele de specialitate şi activităţile extracurriculare conform prevederilor
metodice, dar a comis unele greşeli care nu au afectat grav unitate didactică ca sistem/integritate;
 a realizat numărul minim acceptat/indicat la lecţiile la disciplinele de specialitate şi activităţile
extracurriculare;
 a contribuit la formarea unui climat psihosocial favorabil învăţării elevilor;
 a manifestat lipsa de abnegaţie în pregătirea activităţilor instructiv-educative.

Cu nota 6 va fi apreciat studentul-practicant care:

• a comis greşeli esenţiale în predarea lecţiilor la specialitate/realizarea activităţilor extracurriculare şi nu

le-a putut depăşi pe parcursul practicii;
• a manifestat, în unele cazuri, lipsa de responsabilitate în realizarea planului de activitate;

32
• nu a realizat norma minimă stabilită în predarea orelor la disciplinele de specialitate şi a orelor
educative;
• nu a dat dovada de responsabilitate în exercitarea funcţiilor de psihopedagog la disciplinele de
specialitate, diriginte şi educator (întîrzieri, lipse nemotivate de la lecţii, nerespectarea
regulamentului intern al instituţiei de învăţământ).
Cu nota 5 va fi apreciat studentul-practicant care:
 a comis greşeli esenţiale în timpul predării lecţiilor la obiectele de specialitate/ activităţilor
extracurriculare şi nu le-a putut depăşi pe parcursul practicii;
 a dat dovadă de iresponsabilitate în realizarea funcţiilor de psihopedagog şi de diriginte;
 a lipsit nemotivat de la activităţi;
 a întîrziat în permanenţă la activităţile pe care le-a organizat;
 nu s-a pregătit pentru activităţile organizate;
 nu a respectat disciplina de muncă;
 nu a respectat regulamentul intern al instituţiei de învăţământ.

Cu notă negativă va fi apreciat studentul-practicant care:

• a ignorat exercitatea funcţiilor de psihopedagog, diriginte şi de educator;

• nu a realizat planul de activitate;
• a lipsit nemotivat pe tot parcursul practicii pedagogice.
În cazul cînd studentul a primit notă negativă (în carnetul de note nu se pune), trebuie să continue
lucrul în școală fără întrerupere de la lecțiile din instituția superiaoră de învățămînt, pentru a indeplini
programa practicii.
Notă:
Anexele sunt prezentate pentru studenții stagiari (anul II-III) cu studii la secția de zi și frecvență
redusă.

Bibliografie:
1. Racu A., Danii A., Psihopedagogia specială, Chișinău, 2007
33
2. Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Corecțională , București, 2010
3. Racu A., Verza F., Racu S., Psihopedagogia Integrării , București , 2010
4. Racu A., Educația Incluzivă , Chișinău, 2010
5. Slimovschi S., Ghid pentru practica psihopedagogică extracurriculară,
6. Bolboceanu A., Vrînceanu M., Ghid psihologic: preșcolarul. Chișinău, 1996
7. Oprescu N., Radu I.T., Șerban I., Îndrumător pentreu practica pedagogică a studenților. București,
2000
8. Stoica V., Cui încredințăm practica pedagogic? Făclia, 10 iunie
9. Danii N., Practica pedagogică de absolvire. Ghidul practicantului, Chișinău, 2009
10. Trofăilă L., Practica pedagogică, Tipografie, Unversitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”,
11. Regulamentul cu privire la organizarea și efectuarea practicii pedagogice în Unversitatea
Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”,
12. Curriculum școlar,
13. Codul învățămîntului (Proiect), Chișinău, 2010
14. Ghid de termini și noțiuni,
15. Racu A., Lichii V., Методичесские рекомендации по организации и проведеню
педагогической практеки во вспомогательной школы (для студентов IV курса
дефектологического факультета), Типография, Кишинёв 1987, с. 46.
16. Горленко В.П., Цели педагогической практики праблемы обоснования. Педагогика, 4. с.73-
78
17. Педагогическая практика студентов для специальности ,,Дефектология” Под.ред. Перова М.
Н., Смирнова З.Н., Стребелева Е.А., Москва, 1983
18. Педагогическая практика. / Под.ред. В.К. Розова , Москва, 1981

34
 Anexa nr. 1

Caracteristica psihologică a preşcolarului cu dizabilități

I. Date generale despre copil:
Numele, prenumele.............................................................................................................
Dezvoltarea fizică generală ................................................................................................
Starea sănătăţii....................................................................................................................
Componenţa familiei...........................................................................................................
II. Relaţiile copilului cu familia:
1. Relaţii interpersonale a copilului cu-părinţii (cu cine din părinţi mai mult comunică, de cine este mai
tare ataşat).
2. Organizarea activităţii copilului în familie (cu ce se ocupă copilul des; sc joacă cineva cu el; dacă da,
atunci in ce jocuri şi cine). Ajută copilul adulţilor? Are ungheraşul lui de joacă?
III. Jocul - activitatea de bază a copilului:
1. Participarea în jocuri. Ce jocuri preferă copilul (procesuale sau pe roluri)?
2. Rolurile îndeplinite în joc (diferite, ori unele şi aceleaşi).
3. Caracterul activ în joc (este iniţiator ori îndeplineşte pasiv cerinţele celorlaţi copii)
4. Durata jocului. Dacă copilul întrerupe jocul mai devreme ca ceilalţi copii - de ce?
5. De comparat poziţiile copilului (sigur pe sine, încrezut, neîncrezut) în diferite tipuri de
activitate.
IV. Particularităţile proceselor cognitive:
1. Nivelul dezvoltării proceselor cognitive a copilului în comparaţie cu alţi copii din grupă (pe
baza datelor primite în experimente).
2. Nivelul dezvoltării vorbirii copilului. Care vorbire predomină: dialogată, monologată).
Nivelul dezvoltării părţii fonetice a vorbirii (pronunţă toate sunetele; poate evedenţia
sunetele în cuvînt). Bagajul de cuvinte. Construirea propoziţiilor.
V. Particularităţile intereselor preşcolarului:
De enumerat toate interesele copilului: desen, modelare; preferă să asculte pe alţi copii şi adulţi ori singur
să povestească.
VI. Caracteristica generală a comportamentului:
1. Comportamentul (copilul e liniştit, reţinut ori manifestă hipennobilitate. excitabilitate).
2. îndeplinirea regimului.
3. Supunerea cerinţelor adulţilor (cu plăcere ori dacă este impus; deseori refuză să
îndeplinească cerinţele şi care anume). Cele mai tipice încălcări ale disciplinei.
VII. Relaţiile interpersonale cu semenii:
1. Atitudinea copilului faţă de colegii din grupă. Pe ce se bazează relaţiile lui cu copiii.
2. Atitudinea celorlalţi copii din grupă faţă de el.
VIII. Particularităţile caracterului:
1. Trăsăturile de caracter bine exprimate, atît cele pozitive cît şi cele negative (egoismul,
comunicabilitatea).
2. Este supărăcios, agresiv, capricios, închis etc.
3. Dispoziţia predominantă.
4. Stabilitatea dispoziţiei.Care-s cauzele schimbării dispoziţiei-?
5. Atitudinea faţă de succesele şi insuccesele proprii în diferite tipuri de activităţi.
IX. Atitudinea faţă de grădiniţă şi educatoare:
1. Ii place să frecventeze grădiniţa. De ce?
2. Relaţiile interpersonale cu educatoarea. Ce tip de comunicare predomină.
35
3. Procedeele de influienţă a educatoarei asupra copilului şi rezultatele acestei influienţe.
Anexa nr. 2
FIŞA DE ASISTENŢĂ LA LECŢII
Ziua _____ luna __________ anul ______
Numele, prenumele cadrului didactic ___________________________ grad didactic _______
Clasa la care se asistă ____________ Disciplina __________________
Subiectul lecţiei ____________________________________________
Obiectivele asistenţei ________________________________________

Nr Elementele de organizare şi Nivelul de realizare

Bine

F. bine
Nesaţ.

Sat.
d/o desfăşurare a lecţiei

1. Etapa -Proiectarea lecţiei.

Organizaţională  Pregătirea mijloacelor de învăţare.
 Aspectul sălii de clasă.
 Starea aparaturii fono-amplificatoare.
 Crearea cadrului afectiv propriu
desfăşurării lecţiei.
-Captarea atenţiei.
2. Actualizarea  Verificarea capacităţilor necesare
Cunoştinţelor înţelegerii noului conţinut.
anterioare  Adaptarea tipurilor şi modalităţilor
interogării la specificul contingentului de
elevi.
 Controlul temei de acasă.
3. Comunicarea  Alegerea corectă a volumului materiei.
noului conţinut  Legătura materiei cu viaţa.
şi precizarea  Claritatea şi corectitu dinea explicaţiilor.
sarcinilor de  Adaptarea nconţinuturilor predate
învăţare la particularităţile psihofiziologice ale
elevilor deficienţi de auz.
-Expunerea temei (logica expunerii,
evidenţierea esenţialului, depistarea
legăturilor cauza - efect.).
 Adaptareastrategiilor didactice
implementate la obiectivele şi conţinutul

36
 lecţiei.
-Corelaţii interdisciplinare.
 Crearea situaţiilor de problemă.
 Formarea şi dezvoltarea creativităţii.
 Aplicarea cunoştinţelor în situaţii
diverse.
 Adecvarea stilului didactic la specificul
contingentului de elevi.
 Strategii de diferenţiere şi
individualizare.
4. Învăţare,  Lucrul cu manualul,dicţionarul,
realizarea autoinstruire, instruire reciprocă,
performanţelor, control reciproc, autocontrolul, aprecierea
evaluarea şi autoaprecierea elevilor, activitatea
independentă. (Asigurarea feed-back-ului)
5. Asigurarea  Modul de realizare, (profesor, elevii
păstrării dirijaţi de către profesor, etc.)
(retenţiei)  Respectarea cerinţelor faţă de sarcinile
şi a transferului de învăţare propuse pentru acasă.
(Volum, caracter, utilitate, diferenţiere.)
Indici ai eficacităţii lecţiei
1. Formarea  Calitatea, profunzimea
Competenţelor cunoştinţelor.
cognitive  Actualitatea, necesitatea lor.
 Evocarea interesului faţă de
cunoaştere.
 Capacitatea de a analiza, a stabili
asemănări şi deosebiri, a sistematiza,
a generaliza, a face concluzii.
2. Formarea  Folosirea vorbirii orale în
competenţelor timpul comunicării.
de comunicare  Vorbirea coerentă cursivă.
verbală şi  Respectarea elementelor
percepţie prozodice ale limbii.
auditivă  Volumul şi conţinutul
materialului verbal propus pentru
dezvoltarea percepţiei auditive.

37
  Forme de îmbogăţire a
vocabularului.
3. Formarea  Dezvoltarea valorilor
competenţelor general - umane.
atitudinale  Dezvoltarea interesului
faţă de tema predată.
 Cultura muncii intelectuale.

OBSERVAŢII, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

__________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________.

Anexa nr. 3
PROIECT DIDACTIC

38
 Cadru didactic ____________________________________________
Data _________________________
Unitatea şcolară ___________________________________________
Clasa ________________________
Disciplina de învăţămînt (obiectul de studiu) ____________________
Subiectul lecţiei (tema lecţiei, capitolul, modulul) _________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
Tipul lecţiei _______________________________________________
Varianta de lecţie __________________________________________
Subcompetenţe (sarcina didactică dominantă):
S1
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
S2
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Obiective operaţionale (convertite din subcompetenţe):
Ol
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
O2
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
O3
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

Metode didactice şi procedee folosite

39
 __________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Materiale didactice (cărţi, planşe, scheme)
__________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video...)
__________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Durata lecţiei (timp în minute) ________________________________
Locul desfăşurării __________________________________________
Bibliografie
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________.

40
 Anexa nr. 4

Scenariul (desfăşurarea) activităţii didactice

Subcompetenţe/

Etapele lecţiei Timp Conţinutul învăţării Strategii didactice

(detalieri)

Evaluarea
Activitatea Activitatea Metode + Mijloace
profesorului elevilor Forme de de
organizare învățământ
Obiective

A. Captarea atenţiei 1 min

B. Anunţarea 2 min
obiectivelor lecţiei
C. Reactualizarea 7 min
cunoştinţelor
anterioare
D. Transmiterea 15 min
(prezentarea)
noului onţinut
informaţional
E. Asigurarea 10 min
retenţiei şi obţinerea
feed-back-ului
F. Evaluarea 7 min
formativă
G. Asigurarea 2 min
retenţiei şi transferul
celor învăţate
H. Concluzii; 1 min

Anexa nr. 5
Fişa de cunoaştere şi evaluare a copilului,
elaborată de Emil Verza şi Florin Emil Verza, 2007
41
 Secţiunea I
Date generale cu privire la copil şi la familia din care face parte
Numele şi prenumele:_______________________________________________________
Data de naştere: anul ____________ luna _____________ ziua_____________
Sexul: ____________
Vîrsta înscrierii în grădiniţă şi în şcoală: ________________________________________
Tipul de şcoală: ___________________________________________________________
Numele mamei: ____________________ Numele tatălui: __________________________
Vîrsta mamei: _____________________ Vîrsta tatălui _____________________________
Profesiunea mamei: _____________________ Profesiunea tatălui ____________________
Locul de muncă al mamei:_____________________ al tatălui: ______________________
Fraţi: ____________________________________________________________________
Surori: ___________________________________________________________________
Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: __________________________________
Condiţii de locuit: __________________________________________________________
Relaţiile dintre părinţi: ______________________________________________________
Relaţiile dintre părinţi şi copii: ________________________________________________
Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului: ____________________
_________________________________________________________________________
Relaţiile dintre părinţi şi colectivul de cadre didactice: _____________________________
_________________________________________________________________________
Cine se ocupă de educarea copilului şi cît timp: __________________________________
Atitudinea mamei faţă de unele dificultăţi pe care le prezintă copilul: _________________
_________________________________________________________________________
Metode şi procedee folosite de mamă în educarea copilului: _________________________
_________________________________________________________________________
Date speciale semnalate de mamă cu privire la unele aspecte ale comportamentului copilului: somn,
hrănire, curăţenie corporală, spiritul de ordine, comportarea în raport cu ceilalţi membri din familie (fraţi,
surori, unchi, mătuşi, bunici), dar şi cu privire la comportamentul copilului, cînd este despărţit temporar
de părinţi şi în legătură cu comportamentul faţă de evenimentele inedite (persoane străine, evenimente
neaşteptate etc.)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Secţiunea a II-a
Date cu privire la starea de sănătate şi la dezvoltarea fizică a copilului
(Se va completa de către medic sau de către specialist, după fişa medicală)
42
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Secţiunea a III-a
Date cu privire la dezvoltarea şi particularităţile comportamentului predominant motor şi
ale activităţilor fizice
Volumul şi varietatea mişcărilor: ______________________________________________
_________________________________________________________________________
Tempoul şi ritmul mişcărilor, coordonatoare şi finalitate: ___________________________
_________________________________________________________________________
Combinatorica mişcărilor, transferul mişcărilor: __________________________________
_________________________________________________________________________
Lateralitatea în execuţia mişcărilor: ____________________________________________
_________________________________________________________________________
Spontaneitatea şi iniţiativa în executarea mişcărilor: _______________________________
_________________________________________________________________________
Învăţarea mişcărilor, plasticitatea în însuşirea de mişcări noi: ________________________
_________________________________________________________________________
Sincinezii: ________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Tipuri de mişcări mai frecvente: _______________________________________________
Abilităţi motorii: ___________________________________________________________
Tipuri de jocuri motorii: _____________________________________________________
Secţiunea a IV-a
Dezvoltarea comportamentului şi a activităţii intelectuale:
De tip senzorial-motor; B) De tip naţional-imaginativ; C) De tip acţional-verbal
IV. A. a) De tip perceptiv-acţional obiectual sau verbal
Detectare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Identificare: obiecte cunoscute
_____________________________________________________________________________________
Recunoaştere: obiecte inedite
_____________________________________________________________________________________
Perceperea relaţiilor dintre însuşiri – integritatea imaginii:
43
_____________________________________________________________________________________
Raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei:
_____________________________________________________________________________________
Raportul dintre imaginea perceptivă şi acţiunea cu obiectul – caracterul operant al percepţiei:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Perceperea relaţiilor interobiectuale: _______________________________________________________
Spaţiale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Temporale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cantitative
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de percepţii predominante
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Spirit de observaţie:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţile perceptive speciale:_____________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IV. A. b) De tip reprezentativ simbolic
Volum, completitudine:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Corectitudine, claritate:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Intuitivitate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Stabilitate:
_____________________________________________________________________________________
44
_____________________________________________________________________________________
Operante:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Generalizare, selectivitate, sistematizare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul reprezentare – acţiune – cuvînt:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de reprezentări:
a. După analizatori
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
b. Statice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
c. Cinetice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d. De transformare – anticipative
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Forme specifice de reprezentări:
a. Matematice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
b. Cu privire la fenomene naturale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
c. Cu privire la fenomene sociale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d. Cu privire la acţiuni, activitate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Jocuri de tip simbolic (imitative, pe bază de reprezentări): ______________________________________
45
____________________________________________________________________________________
IV. B. a) Limbajul
Volum, varietate:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Semantica – înţelesul cuvintelor folosite:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Fonaţie; consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri gramaticale:
_____________________________________________________________________________________
Legătura limbaj – activitate:
Indicativ – verbale şi performanţe
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Stimulativ – verbale şi performanţe
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Verbalizarea acţiunii şi performanţei
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Forme de limbaj:
Solilocviu ___________________________________________________________________________
Dialog ______________________________________________________________________________
Monolog – colectiv ____________________________________________________________________
Monolog ____________________________________________________________________________
Expresivitatea verbală:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Comunicarea verbală, spontană, condiţii, împrejurări:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţi speciale:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
46
Transmiterea şi înţelegerea semnificaţiei:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise):
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IV. B. b) Gîndirea
Volumul de cunoştinţe:
Înţelegerea semnificaţiei
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Operante
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cauzalitate şi relaţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de definiţii:
Enumerative
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Eliptice de gen proxim
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cu gen proxim şi diferenţă specifică, cu caracter pragmatic
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cu gen proxim şi diferenţă specifică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Generale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abstracte
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Procese cu funcţii operatorii de gradul I:
47
Analiza
_____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Sinteza
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Generalizarea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Comparaţia
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sistematizarea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abstractizarea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Concretizarea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Procese cu funcţii operatorii de gradul II:
Reversibilitate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Asociativitate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Combinatorice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Clasificări
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Scrieri
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
48
Grupări
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Incluziuni de clase
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de noţiuni:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de judecăţi şi raţionamente:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de înţelegere:
Concret-intuitivă
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Verbal-generalizată
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de rezolvări de probleme:
De soluţii-decizii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De modalităţi
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de gîndire:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţi speciale:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IV. B. c) Imaginaţia
Conţinutul reprezentărilor de tip imaginativ:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Intuitivitatea – plasticitatea:
49
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Forme ale imaginaţiei
Reproductivă
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Combinatorică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Creatoare
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Formele de obiectivare:
Joc
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Produse ale activităţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Conduită
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Procedeele de construire a reprezentărilor imaginaţiei:
Substituire
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Adiţionare
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Argumentare-diminuare
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Combinare
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Creare de noi imagini
_____________________________________________________________________________________
50
_____________________________________________________________________________________
Raportul real-ficţiune:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de imaginaţie:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Jocuri de imaginaţie:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţi speciale:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IV. B. d) Memoria
Întipărirea, fixarea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Păstrarea, durata:
Voluntară ____________________________________________________________________________
Involuntară ___________________________________________________________________________
Reproducerea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Recunoaşterea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul memorie-limbaj-acţiune:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raport memorie-afectivitate:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Memorie imediată-îndepărtată:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Uitarea:
_____________________________________________________________________________________
51
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de memorie:
Senzorial-concretă
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Verbal-logică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţi speciale ale memoriei:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
IV. B. c) Atenţia
Orientarea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Concentrarea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Selectivitatea:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul atenţie-cuvînt:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul atenţie-activitate:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de atenţie:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Relaţia atenţie-interes:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Instabilitatea atenţiei:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Jocuri de atenţie:
52
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Atenţia în învăţare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Calităţi speciale:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Secţiunea a V-a
Dezvoltarea activităţilor practice şi de tip artistic-creativ
V. A. Deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice
Deprinderi de mînuire de obiecte uzuale, dispozitive:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Deprinderi de acţiuni constructive de cuburi:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Deprinderi de acţiuni constructive din alte materiale, materiale tehnice:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Deprinderi igienice – obişnuinţe:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Deprinderi de ordine – obişnuinţe:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abilităţi manuale practice:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abilităţi tehnice:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abilităţi de învăţare şi rezolvare de probleme:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

V. B. Înclinaţii, aptitudini creative

53
a. de tip artistic
Receptivitatea perceptiv-imaginativă „personală”deosebită faţă de:
Armonia formelor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Armonia proporţiilor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Armonia mişcării
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Armonia culorilor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Redarea cu uşurinţă şi fidelitate – uşurinţa în însuşirea tehnicii corespunzătoare:
Desen, practică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Pictură, coloristică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Modelaj, plastică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Lipitură, colaj
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Construcţii – cuburi
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Plastica mişcărilor – dans
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Reproducerea unei melodii după şi fără note
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abilităţi grafice
54
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Combinarea, imaginarea şi redarea într-o formă nouă originală:
Desen – grafică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Lipitură – colaj
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Construcţii – cuburi
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Frază şi melodie muzicală
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Construcţia frazei şi caligrafia
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Perceperea, interpretarea, înţelegerea cu uşurinţă a unui desen, picturi, text scris:
_____________________________________________________________________________________
Raportul dintre interese şi atitudini:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Atitudini deosebite ca germeni ai talentului:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
b. De tip actoricesc:
Receptivitatea avansată şi sensibilitatea faţă de: trăirile sufleteşti ale personajelor din poveşti, ale
oamenilor:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Redarea cu uşurinţă, prin imitaţie şi imaginaţie, a unor stări sufleteşti, situaţii etc.:
Gestică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Conduită expresivă
_____________________________________________________________________________________
55
_____________________________________________________________________________________
Mimică-pantomimică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Conduită verbală
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Transpunerea cu uşurinţă într-un personaj:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Dominaţia jocului de dramatizare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul dintre interes şi aptitudini:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Aptitudini speciale, germeni ai talentului:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
c. De tip literar
Receptivitatea şi sensibilitatea faţă de poezii, poveşti, discuri cu poveşti şi poezii:
_____________________________________________________________________________________
Redarea cu fidelitate şi uşurinţă a unor povestiri cunoscute şi întîmplări trăite:
_____________________________________________________________________________________
Redarea originală, într-o formă inedită, a unor povestiri cunoscute şi întîmplări trăite:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Crearea de poveşti şi poezii inedite:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Uşurinţa şi bogăţia expresivităţii verbale în poezii şi lecţii:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul interese-aptitudini:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d. De tip tehnic – constructive
56
Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a raporturilor spaţiale de mărime, a proporţiilor, a dispoziţiei
spaţiale în volum şi plan:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Receptivitatea şi înţelegerea, cu uşurinţă, a modului de funcţionare şi a dispoziţiei elementelor
construcţiei (verticală – orizontală), a unor dispozitive tehnice simple:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Uşurinţa de a-şi reprezenta riguros imaginea, mişcarea, transformarea unor elemente ale unei jucării,
construcţii tehnice etc., a unui dispozitiv simplu, ca un tot:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Uşurinţa şi rigurozitatea execuţiei, articularea acţiunilor de construcţie:
Planul mintal al acţiunii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Ordinea acţiunilor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Rapiditatea, rigurozitatea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Folosirea corectă a materialului
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul interese-aptitudini:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Jocuri de construcţie, dominare şi aptitudini tehnice:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
V. C. Aptitudini matematice
Perceperea, reprezentarea şi înţelegerea cu uşurinţă a relaţiilor cantitative, numerice, spaţio-dimensionale
(mulţimile, submulţimile de „obiecte, fenomene”)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Operarea facilă cu raporturile de mai sus
57
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Abstractizarea cu uşurinţă a acestor raporturi
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Operarea facilă cu simboluri abstracte – numerice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Raportul interese – aptitudini
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Aptitudini speciale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Secţiunea a VI-a
Integrarea socioafectivă a copilului şi însuşiri ale personalităţii
VI. A. Relaţiile socioafective şi voliţionale
Receptivitatea şi reactivitatea socioafectivă faţă de:
Normele de convieţuire în colectivitate – regim zilnic
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Activităţile instructiv-educative
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Rezultatele activităţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Anumite obiecte – jucării
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De părinţi
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De cadre didactice
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De copii
58
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De animale
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Reactivitatea emoţională:
Cu afecţiune _________________________________________________________
Cu bucurie ___________________________________________________________
Cu plăcere ___________________________________________________________
Cu însufleţire _________________________________________________________
Cu neplăcere _________________________________________________________
Recalcitrant __________________________________________________________
Plîngăreţ – supărăcios __________________________________________________
Indiferent ____________________________________________________________
Refuz _______________________________________________________________
Izolat _______________________________________________________________
Fricos _______________________________________________________________
Suspicios ____________________________________________________________
Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:
Sentimentul curiozităţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sentimentul satisfacţiei şi admiraţiei
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sentimentul responsabilităţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sentimentul datoriei
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sentimentul „de cooperare”
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Manifestarea şi conţinutul expresiei afective:
Adecvarea expresiei cu conţinutul trăirii
_____________________________________________________________________________________
59
_____________________________________________________________________________________
Varietatea, nuanţarea expresiei
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de control şi stăpînire
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Expresie mimică – pantomimică
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Expresie verbală
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Simularea, expresivitatea
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
VI. B. Particularităţi ale voinţei, manifestate în procesul de integrare, în colectivitatea de copii şi
faţă de activitate:
Capacitatea de a acţiona în conformitate cu scopul: dirijat – spontan
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de a formula independent scopuri: în activităţile obligatorii – în activităţile de joc
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de a lua oportun decizii – selecţia mijloacelor adecvate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de a aprecia corect dificultatea obstacolelor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de efort voluntar – gradat, în funcţie de obstacol
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Capacitatea de a îndeplini, de a traduce în viaţă decizia (sarcina)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

VI. C. Trăsături de caracter

60
Aptitudini faţă de activitate:
Respectul şi dragostea faţă de munca adultului
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Grija faţă de sarcina primită
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Iniţiativa şi independenţa în îndeplinirea sarcinii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Perseverenţa şi continuitatea în îndeplinirea sarcinii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Disciplină
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Obişnuinţa de a îndeplini sarcinile
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Atitudinea faţă de adult şi faţă de semeni:
Respectul faţă de adult
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Admiraţie
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Sinceritate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
„Conformism”
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Baraje psihologice (necomunicativitate, negativism, sugestibilitate)
_____________________________________________________________________________________
Introvertit – extravertit
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
61
Atitudinea faţă de sine:
Modestie
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Îngîmfare
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Lăudăroşenie
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Neîncredere în sine
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tendinţa de a se autoobserva şi a se autoaprecia
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Timiditate
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Curaj
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
VI. D. Trăsături de temperament
Gradul de intensitate al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Gradul de echilibru al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Gradul de mobilitate al reactivităţii:
Emoţional, motric, verbal
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
VI. E. Indici de dezvoltare a sociabilităţii şi a microrelaţiilor de tip socioafectiv
Gradul de integrare în colectivul grupei sau al clasei:
62
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Gradul de expansiune a copilului în colectivitate:
Uşurinţa şi rapiditatea în stabilirea relaţiilor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Numărul de copii cu care stabileşte relaţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Spontaneitatea în stabilirea relaţiilor
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu copiii:
Cu copii de aceeaşi vîrstă
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cu copii mai mari
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cu copii mai mici
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Cu adulţii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Numai cu anumiţi copii
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Poziţia şi rolul copilului în grup
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Tipuri de relaţii
De comunicare Afective _______________________________________________
Verbale ________________________________________________
De cooperare Pasiv __________________________________________________
Activ __________________________________________________
De dominare Dominat _______________________________________________
63
 Domină ________________________________________________
Autonomie socială
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Structura microgrupurilor: spontaneitate-durată-stabilitate:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Secţiunea a VII-a
Diagnosticarea şi prognozarea subiectului
I. Concluzii cu privire la starea de sănătate fizică şi psihică a copilului
Diagnoza organică:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Diagnoza de stare:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Diagnoza etiologică:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Diagnoza funcţională:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
II. 1. Diagnoza psihică:
2. Prognoza
De scurtă durată:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
De lungă durată:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
III. Recomandări
a. Pentru subiect
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
b. Pentru familie
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
64
c. Pentru şcoală
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d. Pentru perspectiva dezvoltării subiectului
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

65
 Obiectivele fişei de cunoaştere şi evaluare a copilului
Fişa este destinată studenţilor în psihologie, psihopedagogie specială şi ştiinţele educaţiei,
specialiştilor şi cadrelor didactice care doresc să cunoască şi să evalueze potenţialul şi nivelul de
dezvoltare a copilului. În acelaşi timp, fişa oferă un bun prilej de aplicare a cunoştinţelor în domeniul
practic şi de exersare a aptitudinilor de evaluare a subiectului, prin mijloace de psihodiagnoză. Un
asemenea demers este necesar şi pentru copil, deoarece întregul proces instructiv-educativ poate fi mai
bine adaptat la particularităţile sale psihoindividuale, oferă familiei şi şcolii posibilitatea unor intervenţii
bazate pe cunoaşterea specificului activităţii psihice şi a ritmului propriu de evoluţie a personalităţii
acestuia.
Fişa poate fi aplicată, în vederea cunoaşterii şi evaluării, începînd cu preşcolarul şi terminînd cu
adolescentul din liceu, indiferent de tipul de instituţie în care aceştia sînt încadraţi: grădiniţe, şcoli
profesionale, licee etc., deoarece este structurată sub o formă unitară şi concisă pentru cunoaşterea
copiilor, evidenţierea unor parametri ce indică evoluţia în timp şi dezvoltarea actuală a subiectului
analizat.
Din punct de vedere practic, o astfel de fişă imprimă unitatea acţiunii de psihodiagnostic şi este
menită să evite erorile în reliefarea specificului psihocomportamental de către specialişti şi alte cadre din
unităţile de învăţămînt. Unitatea fişei rezultă şi din aceea că, pe parcursul procesului instructiv-educativ,
unii copii parcurg forme de şcolarizare şi de educaţie diferite de la un timp la altul sau, din motive
diferite, sînt transferaţi în alte colectivităţi, ceea ce impune cu şi mai multă tărie adoptarea unor criterii
unitare în cunoaşterea şi evaluarea subiecţilor.
Fişa este elaborată sub forma unui caiet, pentru a fi uşor folosită şi completată (în mod direct),
astfel încît ea să reprezinte o oglindă a vieţii şi evoluţiei copilului, ce se finalizează cu recomandări, atît
pentru condiţii de mediu favorabile, cît şi pentru condiţii de mediu nefavorabile, criterice, în care se
poate afla subiectul la un moment dat. Pentru a creşte gradul de încredere şi de precizie, fiecare
secvenţă de fişă se completează pe baza observărilor nemijlocite, prin aplicarea unor probe psihologice
adecvate, dar şi prin obţinera unor date cu privire la comportamentul şi activitatea copilului în procesul
instructiv-educativ, de la cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea cu aceştia. Pentru secvenţele
referitoare la caracteristicile organo-funcţionale şi medicale, poate fi consultat medicul, fişa medicală şi
valorificate informaţiile obţinute de la părinţi sau de la rude cu privire la evoluţia copilului, din
perspectiva amintită. Cu cît sînt aplicate mai multe probe cu atît sînt desfăşurate observaţii variate
asupra activităţilor copilului, cu atît se pot obţine informaţii mai complexe despre fiecare structură
psihică în parte. Orice metodă psihologică folosită este menită să lărgească aria cunoaşterii şi evaluării
copilului, avînd, totodată, semnificaţia unui demers complex. În acest context, este nevoie să aibă în
vedere:
o tipurile principale de activitate a copilului, raportate la nivelurile de vîrstă cronologică şi mentală;
o tipuri de relaţii stabilite de copil în colectivitate (cu semenii de aceeaşi vîrstă sau cu adulţii);
o tipurile de cerinţe formulate faţă de copil şi posibilităţile acestuia de a le face faţă în mod adecvat,
66
 tipurile de atitudini şi de implicare a copilului în dezvoltarea unor sarcini practice sau teoretice;
o modalităţi de acţiune practică sau/şi mentală prin care copilul reuşeşte să depăşească dificultăţile
apărute în rezolvarea unor probleme;
o modalităţi de elaborare a unor comportamente adaptive în situaţiile conjuncturale şi cele stabile;
o semnificaţia progresului realizat în timp şi prin forme specifice de influenţare psihoeducative;
o nivelul atins în plan psihic, în raport cu vîrsta cronologică şi comparativ cu subiecţii de vîrstă
similară;
o stadiul socializării şi implicării subiectului în comunitatea din care face parte;
o nivelul integrării în comunitate şi aportul subiectului la coeziunea grupului, în determinarea
creativităţii acestuia ş.a.m.d.
Fişa ese organizată pe 7 (şapte) secvenţe mari, fiecare dintre acestea cuprinzînd o serie de elemente
definitorii pentru caracteristicile de bază ale activităţii psihice, începînd cu cele mai simple şi terminînd
ce cele mai complexe, caracteristici care definesc personalitatea subiectului. Imaginea generală ce se
obţine despre subiect, pe baza completării fişei, trebuie să permită nu numai cunoaşterea şi evaluarea
acestuia, ci şi să creeze posibilitatea unei prognoze şi a unor recomandări pentru evoluţia din etapele de
vîrstă ulterioare.
Precum rezultă din analiza de mai sus, la baza fişei au stat reperele psihogenetice şi psihodinamice
care semnifică traseele şi metamorfozele parcurse de subiect în diferite etape de evoluţie pentru devenirea
umană complexă.

67
 Anexa nr. 6
Fişă de evaluare a activităţii extradidactice

Data _______________ Profesor _________________________________

Nr Criterii de evaluare F. Bine Bine Sat. Nesaţ.

1 Tema activităţii: a) actualitatea; b) nivelul tratării;
c) corespunderea vârstei elevului
2 Atributele activităţii (expoziţie, citate, gazete de perete,
machete)
3 Desfăşurarea activităţii:
a) Accesibilitatea informaţiei vârstei
participanţilor;
b) Claritatea şi eficienţa activităţii;
c) Argumentarea informaţiei utilizate
d) Tehnici şi strategii de organizare a
activităţii (frontale, pe grupe, perechi,
individuale);
e) Adaptarea strategiilor didactice la
obiective şi conţinuturi (alegerea şi folosirea
metodelor în funcţie de obiective şi conţinuturi)
4 Eficienţa educativă
5 Creativitatea în conceperea şi dirijarea activităţilor
6 Calitatea activităţii de evaluare:
A) Cunoştinţe
B) Deprinderi
C) Capacităţi
D) Aptitudini
E) Competenţe
7 Relaţia profesor-elev, elev – elev:
a) Stilul cadrului didactic
b) Imperative
c) Permisiv
d) Participativ
8 Deprinderi organizatorice
9 Realizarea obiectivelor
10 Utilizarea materialelor didactice
11 Antrenarea elevilor în organizarea activităţii
12 Amenajarea estetică a sălii
13.Concluzii:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
14.Propuneri:
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

68
 Anexa nr. 7
FIŞĂ DE EVALUARE CURENTĂ A ACTIVITĂŢII CADRULUI DIDACTIC

În anul şcolar __________________ ____Data evaluării___________________________

Numele şi prenumele________________________________________________________
Disciplina de studiu__________________________________________________________
Evaluator__________________________________________________________________
Nr Indicatori Punctajul realizat
d/o în evaluare
Activitatea de instruire barem acumulat
1 Proiectarea didactică:
 Precizarea obiectivelor educaţionale; 5
 Proiectarea de lungă durată; 5
 Formularea obiectivelor operaţionale; 5
 Selecţia şi/sau elaborarea (confecţionarea) mijloacelor didactice 10
(metodice);
2 Capacitatea de transmitere a informaţiei şi dirijare a învăţării:
 Capacitatea de explicare(claritatea, utilizarea unui limbaj adecvat, 10
utilizarea raţională a procedeelor de dirijarea învăţării etc.);
 Sistematizarea şi esenţializarea informaţiei în corelaţie cu obiectele 10
operaţionale ale lecţiei;
 Adaptarea metodei de predare la reacţiile clasei, parteneriatul didactic; 5
 Utilizarea eficientă a mijloacelor didactice; 5
3 Testarea înţelegerii de către elevi a conţinutului lecţiei:
 Verificarea clasei în scop formativ (întrebări de control); 5
 Valorificarea observaţiilor desprinse din verificare; 5
Activitatea de evaluare
4 Evaluarea realizată de cadrul didactic:
 Ritmicitatea aprecierii prin note, verificarea tematică (sumativă) a 5
cunoştinţelor;
 Concordanţa dintre media rezultatelor obţinute la teste (aplicate de către 5
evaluator) şi media clasei - calculată pe baza notelor din catalog la
materia respectivă, admiţându-se o diferenţă de până la un punct;
 Verificarea, prin sondaj a caietelor cu temele de evaluare, a verificării 10
sistematice de către profesor a caietelor, a corectării greşelilor majore şi a
aplicării măsurilor de remediere a greşelilor sistematice;
Rezultatele obţinute în pregătirea elevilor
5 Nivelul curent de pregătire a clasei, probat prin teste/probe de cunoştinţe
aplicate de evaluator în perioada acţiunii de evaluare.
Regres/menţinere la nivel.
 Slab 0
 Mediu 4
 Bun 8
 Foarte bun 12
Progres/diferenţe de
 1 punct 12
 Peste 1 punct
14
69
Total punctaj realizat
Concluzii şi recomandări

Directorul liceului _____________

Anexa nr. 8
70
 Raportul-model privind stagiul de practică în grădiniță\școala specială sau auxiliară(internat).
RAPORT
Privind stagiul de practică psihopedagogică al studentului grupa .........a Facultății de Psihologie și
psihopedagogie specială, catedra Psihopedagogie specială (denumirea instituției de învățamînt).
(numele prenumele studentului)_______________________________________________________
în gradinița, școala-specială/auxiliară___________________________________________________
raionul___________________________orașul\satul_______________________________________
în perioada________________________________________________________________________
Informația privind efectuarea volumului de lucru prevăzut de programa stagiului de practică.Ce
schimbari au fost introduse în planul stagiului ți de ce?
La cîte lecții ale profesorului și colegilor stagiari a asistat și cîte le-a analizat?
Cîte lecții a desfășurat și la ce discipline?
Temele lecțiilor de colocviu (de control) la toate discipliele (se enumeră.....).
Care lecții le consideră mai reușite (temele și disciplina)?
Ce dificultăți a întîmpinat în pregatirea, scrierea conspectelor, proectelor didactice și
desfășurarea lecțiilor la toate disciplinele?
Ce activități extrașcolare la disciplină a efectuat (tematica)?
Enumerarea activităților educative cu clasa, grupa de elevi.
Pe care dintre ele le consideră mai reușite? Care a eșuat? De ce?
Cum s-a realizat abordarea ,taratarea individuală și diferențiată în activitatea instructiv-
educativă și de recuperare.
Ce activițății cu parinții a efectuat (concretizați tematica)?
Cum a participat la activitatea metodică din școală (disciplina și tema)?
Ce lucru de cercetare a efectuat în perioada stagiului(în legatură cu scriere tezei de an de licență
etc.)?
Cîte studii de caz a realizat privind integrarea socioprofesională a elevilor și absolvenților școlii
speciale (Numele, Prenumele, adresa absolvenților)?
Ce documentație școlară a studiat (catalogul ,agenda observațiilor, agendele elevilor etc.)? Cum
a facut față acestei sarcini?
Ce competențe și deprinderi pedagogice a însușit în timpul stagiul de parctică (enumerați)?
Concluzii generale privind stagiul de practică.Ce rol joacă aceasta în pregatirea profesională
(descrieți)?
Sugestii pentru perfecționarea stagiului de parctică psihopedagogic.

71