PSIHODIAGNOZA

1. Indicele diagnostic poate fi:

a) observat ? (Indicatorii pot fi nemijlocit observați și măsurați)

b) înregistrat c) pipăit d) observat si înregistrat e) perceput

2. Noțiunea „psihodiagnoză” și „testare psihologica”:

a) nu coincid b) coincid c) parțial coincid d) sunt diferite e) sunt sinonime

c) parțial coincid Noțiunea contemporană de psihodiagnoză este strâns legată de noțiunea testare
psihologică, însă nu poate fi redusă la aceasta, deoarece pe lângă procedurile standardizate (testele) mai
există și metode clinice de diagnoză.

3. Diagnoza psihologică este:

a) concluzia despre o maladie psihică b) concluzia despre predispunerea spre o boală psihică c)
concluzia despre norma dezvoltării psihice d) concluzia despre norma dezvoltării intelectuale

e) caracteristica complexă și detaliată a subiectului

4. Psihodiagnoza este:

a) o disciplină aplicativă b) o disciplină teoretică și aplicativă c) disciplină teoretică d)

domeniu de activitate a psihologului școlar e) domeniul de activitate a psihologului medical

..... o ramură a științei psihologice şi sferă a activității practice a psihologului: (din curs).

5. La grupul autorapoartelor standardizate nu se refera:

a) testele de inteligentă b) testele chestionare c) tehnicile scalare d) chestionarele deschise

e) tehnicile cu orientare individuală

6. Chestionare deschise presupun itemi:

a) cu răspunsuri multiple b) cu 2 răspunsuri c) cu trei răspunsuri d) nu presupun răspunsuri

standardizate e) cu 5 răspunsuri

7. Din grupul metodelor formalizate nu fac parte:

a) testele b) tehnicile proiective c) convorbirea d) chestionarele e) tehnicile psihofiziologice

8. Care din grupurile de teste menționate mai jos nu face parte din clasificarea testelor după
conținut:
a) testele de inteligentă b) testele de personalitate c) testele de aptitudini d) testele de reușită
e) testele nonverbale

9. La tehnicile proiective nu se referă:

a) tehnicile de construire b) tehnicile scalare c) tehnicile de interpretare d) tehnicile expresive

e) tehnicile impresive

10. La tipurile de observație cronologică nu se referă:

a) observația longitudinală b) observația periodică c) observația participativă d) observația

unică

11. Cine primul a inițiat studiul științific al deosebirilor individuale și a propus pentru prima
dată metoda de calcul a coeficientului de corelație?

a) K.Pearson b) Dj. Cattell c) W. Wundt d) F.Galton e) E. Seguin

12. Cine primul a propus noțiunea de „test mental”?

a) Dj. Cattell b) A. Binet c) W.. Wundt d) F. Galton e) J. Esquirol

În anul 1890 pentru prima dată a apărut noțiunea „test mental” într-un articol în revista Mind „Mental
tests and Measurement” a lui J.Mc.K.Cattell însoţit de un comentariu al lui F. Galton. În acest articol
autorul menționează că administrarea testelor asupra unui eșantion mare de subiecți va permite stabilirea
legităților proceselor psihice și în acest mod psihologia va deveni o știință exactă

13. Cine este autorul primei scale de inteligentă?

a) E. Seguin b) W. Wundt c) A. Binet d) Dj. Cattell e) F. Galton

14. Cine a propus utilizarea formulei definitive IQ în varianta IQ=VM/VC x 100?

a) A. Binet b) Dj. Cattell c) W. Stern d) L. Terman e) Ch.Spearman

15. Cine este autorul teoriei bifactoriale a inteligenței?

a) Ch. Spearman b) K. Pearson c) W. Wundt d) F. Galton E-Dj. Cattell

16. În ce an a fost editată pentru prima dată scala Stanford-Binet?

а) 1905 b) 1908 c) 1916 d) 1911 e) 1919

17. Cine este autorul primei variante a scalei Stanford-Binet?

a) A. Binet b) L. Terman c) K. Pearson d) W. Wundt e) M.Merrill

 18. În ce ediție a scalei Stanford – Binet a fost propus pentru prima dată IQ standardizat ( media
= 100 și σ= 16 )?

a) ediția 1916 b) ediția din 1985 c) ediția din 1972 d) ediția din 1960 e) ediția din 1937

19. Cine a inițiat elaborarea testelor de inteligență administrate în grup?

a) R. Ierks b) St. Hall c) R. Thorndike d) A. Otis e) L. Terman

20. Cine din psihologi pentru prima dată a folosit cinematograful în scopul studierii dezvoltării
copiilor?

a) A. Gesell b) A. Binet c)St. Hall d) W. Wundt e) R. Meili

21. Cine este autorul primului chestionar de personalitate?

a) F. Galton b) A. Otis c) R. Woodworts d) L. Terman e) E. Kraipelin

22. Cine a propus pentru prima dată „profilul de personalitate”?

a) G. Allport b) E. Strong c) St. Hall d) H. Harsthorne e) M. May

23. În ce an H. Rorschach publică lucrarea „Psihodiagnoza” în care este pentru prima dată
propusă tehnica petelor de cerneală?

a) 1918 b) 1921 c) 1923 d) 1908 e) 1916

24. Cine este autorul TAT?

a) L. Thurstone b) H. Rorschach c) Ch. Osgood d) H. Murray și Ch. Morgan e) Dj. Kelley

La mijlocul anilor ’30 la Universitatea din Harvard realizează studii Christiana Morgan(1897-1967) şi
Henry Murray (1893–1988). În cadrul acestor cercetări pentru prima dată a fost declarat că principiul
proiecţiei poate fi folosit ca bază de construire a unor tehnici de diagnosticare a personalităţii. În lucrarea
„Cercetări ale personalităţii”, apărută în anul 1935 este argumentat principiul proiecţiei psihologice, iar ceva
mai târziu apare şi o tehnică extrem de populară și răspândită dintre cele proiective: testul TAT ‒ Thematic
Apperception Test (Testul de apercepţie tematică, H.A. Murray, 1935, 1938, 1943). În acest caz, stimulul
este mai structurat şi cere răspunsuri verbale mult mai organizate. Pentru prima dată acest test a fost elaborat
în anul 1938.

25. Câte etape sunt evidențiate în procesul de elaborare a testelor psihologice?

a) 5 b) 7 c) 8 d) 10 e) 6

26. Avantajul principal al testului psihologic este:

 a) posibilitatea de al folosi la calculator b) complexitatea optimală c) operativitatea și
economicitatea d) caracterul diferențiat cantitativ de apreciere e) fidelitatea

Avantajul de bază al aprecierii normative constă în posibilitatea de ranjare strictă a subiecților examinați
în conformitate cu datele normative, folosirea scalelor metrice de intervale, accesibilitatea relativă de
interpretare a aprecierilor pentru persoanele care folosesc informația psihodiagnostică.

27. Care din variantele de răspunsuri nu ține de neajunsurile testelor psihologice:

a) lipsa atmosferei de încredere b) pericolul de profanare c) complexitatea neadecvată d)

standardizarea condițiilor și rezultatelor e) pericolul greșelilor „oarbe”
Neajunsul aprecierii normative este determinat de caracterul empiric al indicatorilor calculați și de
posibilitatea destul de convențională de transfer al datelor eșantionului în procesul diagnosticului individual.

28. Care din răspunsuri nu prezintă condiție obligatorie pentru toate testele psihologice?

a) să fie mic b) obiectivitate c) validitate d) fidelitate e) reprezentativitate

29. Instrucțiunea la test trebuie:

a) prezentată în formă liberă b) explicată subiecților c) prezentată numai în formă orală d)

prezentată în conformitate cu procedura de validare e) prezentată numai în formă scrisă

30. Câte etape există în procedura de standardizare a testelor psihologice?

a) 7 b) 3 c) 5 d) 4 e) 8 La etapa de elaborare a testului psihologic se realizează procedura de

standardizare care include trei etape.
Prima etapă a standardizării testului psihologic constă în elaborarea procedurii unificate de testare. Ea
include stabilirea următoarelor momente ale situației diagnostice:
Etapa a doua a standardizării testului psihologic constă în elaborarea unei proceduri unificate de apreciere
a îndeplinirii testului: prelucrarea și interpretarea standardizată a rezultatelor obținute. Această etapă presupune
compararea rezultatelor obținute cu normele la test pentru vârsta dată (în testele de inteligență), genul ș.a.
Etapa a treia a procedurii de standardizare presupune stabilirea normelor la test.

31. Excludeți tipul de norme care nu există pentru testele psihologice:

a) norme naționale b) norme școlare c) norme juridice d) norme locale e) norme

profesionale

32. Numărul minimal în eșantionul de standardizare a testului este de :

a) 15 subiecți b) 50 subiecți c) 200 subiecți d) 70 subiecți e) 120 subiecți

 33. În scopul asigurării fiabilității rezultatelor eșantionul care a participat în procesul de
elaborare

a testului trebuie să fie:

a) reprezentativ b) mic c) mare d) limitat e) de aceeași vârstă

34. La indicii standardizați în care se transformă datele brute la test nu se referă:

a) IQ b) Cotele T c) notele d) procentajul e) stanian ...? /p. 174

În materialele atașate testului datele normative sunt prezentate cel mai frecvent nu în formă de date
brute, dar în indici standardizați. Altfel spus, normele sunt prezentate în formă de indici de puncte – T,
decile, IQ standardizat ș.a. Transformarea datelor brute în indici standardizați se face în scopul de a
oferi posibilitatea de a compara rezultatele obținute prin aplicarea diferitelor teste psihologice.
Indicii standardizați sunt obținuți prin prelucrarea matematică a datelor brute. Datele brute
obținute în diferite teste nu pot fi comparate între ele, deoarece testele au o construcție interioară
diferită. De exemplu, IQ obținut prin intermediul testului Wechsler nu poate fi direct comparat cu IQ
obținut prin intermediul testului Amthauer, deoarece aceste teste măsoară diferite particularități ale
inteligenței și IQ, ca un indice sumar, se constituie din indicatori la subteste diferite după conținut și
structură.

35. Procentajul și procentele:

a) sunt sinonime b) tot timpul coincid c) sunt noțiuni opuse d) coincid parțial e) indici diferiți

Procentajul este procentul de subiecți din eșantionul de standardizare care au obținut un punctaj egal
sau mai mic în comparație cu punctajul obținut de subiectul dat.

36. Procentajul indică poziția relativă a individului în:

a) în eșantionul normativ b) populație c) grup d) clasă e) societate

Procentajul este procentul de subiecți din eșantionul de standardizare care au obținut un punctaj egal
sau mai mic în comparație cu punctajul obținut de subiectul dat.

Procentajul indică poziția relativă a individului în eșantionul de standardizare. Cu cât mai mic este
procentajul cu atât mai rea este poziția subiectului.

37. Fidelitatea rezultatelor la test ne indică la:

a) schimbarea acestora b) variația lor c) distribuția lor d) stabilitatea lor ? ..e) o valoare
anumită a lor

38. Care este intercorelația validității și fidelității?

a) validitatea determină fidelitatea b) nu au legătură c) coincid d) testul care nu asigură
fidelitatea nu poate fi valid e) sunt caracteristici independente

Indicii de fidelitate nu probează automat validitatea testului, deşi rezultatele care nu satisfac exigențele
fidelității nu pot fi valide.

39. Validitatea nu poate fi:

a) de conținut b) convergentă c) standardizată d) pragmatică e) predictivă

40. Cine din psihologi a încercat primul să evidențieze structura inteligenței și a propus modelul
bifactoril?

a) J. Piaget b) Ch. Spearmen c) L. Thurstone d) T. Kelley e) R. Cattell

41. Modelul „cuboid” al structurii inteligenței a fost propus de:

a) Dj. Guilford b) R. Cattell c) W. Chtern d) R. Stenberg e) D. Goleman

42. Alegeți răspunsul corect:

a) IQ nu este o valoare constantă și se schimbă sub influența mediului ambiant

b) IQ este o valoare constantă și se schimbă sub influența mediului ambiant

43. Testele de acțiune și testele nonverbale sunt denumite: ?

a) teste administrare în grup b) teste individuale c) teste pentru populații specifice d) teste
pentru copii e) teste pentru maturi

44. Un exemplu de teste de acțiune este:

a) Testul lui D. Wechsler b) Testul Stanford-Binet c) Testul ȘTUR d) Testul Desenul omului
e) testul Labirintele

45. Matricele progresive Raven este:

a) test verbal b) test de desen c) test nonverbal d) test de acțiune e) test proiectiv

46. IQ verbal, nonverbal și general se calculează în testul:

a) testul de inteligență neinfluențat cultural b) testele lui D. Wechsler c) matricele progresive

Raven d) destul Goodenough - Harris e) Testul militar Alfa

47. Testele lui D. Wechsler au fost elaborate pentru:

 a) două perioade de vârstă b) patru perioade de vârstă c) pentru o perioadă de vârstă d)
pentru trei perioade de vârstă e) pentru toate perioadele de vârstă

48. Prezentarea subtestelor în varianta pentru copii a testului Wechsler:

a) este una consecutivă b) se prezintă la început subtestele din scala verbală c) se prezintă
la început subtestele din scala de performanță d) este una la întâmplare e) are loc la cererea
copilului

49. Testul lui Amthauer conține:

a) 12 subteste b) 7 subteste c) 9 subteste d) 5 subteste e) 10 subteste

Testul de inteligență Amthauer (Amthauer Intelligenz-Struktur-Test, I-S-T) este destinat studierii

gradului de inteligență la persoanele de la 13 până la 61 de ani. A fost propus pentru prima dată în anul
1953. Testul se compune din 9 subteste, fiecare din acestea fiind orientat la testarea diferitelor funcţii
intelectuale.

50. Evidențierea creativității ca tip specific de aptitudini a fost propusă de:

a) psihologii germani b) psihologii americani c) psihologii francezi d) psihologii sovietici

e) psihologii austrieci

Tendința de evidențiere a aptitudinilor creative ca grup specific de aptitudini a apărut în anii 50 ai secolului
XX și este inițiată de renumiții psihologi americani L. Thurstone și J. Guilford. Creativitatea începe să fie
concepută ca aptitudinea de a crea idei noi.

51. Noțiunea de „gândire divergentă” a fost propusă și elaborată de:

a) D. Wechsler b) J.Piaget c) Dj. Guilford d) R. Cattell e) D. Raven

52. Bateria de aptitudini GATB conține:

a) 8 teste b) 12 teste c) 10 teste d) 11 teste e) 9 teste

, GATB poate fi folosită de către alte agenţii şi organizaţii care au obţinut aprobarea oficială de la guvern
pentru a o administra.
Conţinut. Bateria conţine 12 teste cu timp impus, care măsoară nouă aptitudini:.../335
53. MMPI a fost elaborat în anul:

a) 1930 b) 1950 c) 1941 d) 1960 e) 1956

Din această perspectivă, chestionarul M.M.P.I. este propus de Hathaway şi McKinley în anul 1943 în mod
deliberat să evalueze acele trăsături care sunt caracteristici comune ale anormalității psihologice dizabilitante
şi a suferit de-a lungul celor peste 60 de ani de la prima publicare reevaluări diverse. Dacă prima publicare s-
a produs în 1941, prima revizuire serioasă a fost publicată 11 ani mai târziu; între timp, în 1943 este publicat
oficial manualul şi testul în forma primară. În anul 1946 apare un manual suplimentar prezentând scala K şi
forma colectivă. În 1951 apare un nou manual, precum şi atlasul de interpretare.
Conţinuturile itemilor acoperă o gamă diversă şi largă de probleme. Sunt 26 de tipuri diferite, dintre care:
sănătatea, simptomele psihosomatice, tulburările neurologice, disfuncțiile motorii; atitudinile religioase,
politice, sociale; manifestările comportamentale nevrotice sau psihotice, precum stări obsesive şi compulsive,
iluzii, halucinaţii, idei de persecuţie, fobii, aspecte sadice sau masochiste; aspectele privind masculinitatea-
feminitatea; aspectele privind familia etc.

54. MMPI este un test:

a) de inteligență b) proiectiv c) chestionar de motivație d) chestionar clinic de personalitate

e) chestionar de interese (multifazic)

55. Zece tipuri de accentuări de personalitate pot fi diagnosticate prin intermediul:

a) chestionarului 16 PF Cattell b) chestionarul Schmieschek c) chestionarul MMPI d)

chestionarul FPI e) chestionarul CPI

56. Extraversiunea, introversiunea și neurotismul sunt diagnosticate prin intermediul:

a) chestionarul MMPI b) chestionarul FPI c) 16 PF Cattell d) chestionarul EPI e)

chestionarul EPQ

R: chestionarul Eysenck

57. Care din testele de mai jos nu este tehnică proiectivă?

a) tehnica petelor de cerneală b) TAT c) FPI d) animalul inexistent e) CAT

58. Testul CAT a fost elaborat de:

a) H. Murray b) D. Rapoport c) S. Rozentzweig d) L. Bellac e) K. Mahover

59. Testul Stanford de achiziții a fost elaborat în anul:

a) 1923 b) 1915 c) 1930 d) 1935 e) 1959

A şaptea ediţie a testului a fost publicată în anul 1982 de către Psychological Corporation, sub semnătura
autorilor E.F. Gardner, H.C. Rudman, B. Karlsen şi J.C. Merwin.

60. Eficacitatea instruirii profesionale poate fi evaluată prin:

a) chestionarele de personalitate b) testele de inteligență c) tehnicile proiective d) testele de

performanță e) testele de desen
 61. Determinarea sistemică a tulburărilor de dezvoltare a proceselor psihice a fost propusă de:

a) A. Binet b) A. Luria c) L. Vîgotschi d) F. Galton e) G. Rossolimo

62. Testele de inteligență care măsoară IQ oferă informații ample în cadrul psihodiagnozei
tulburărilor de dezvoltare?

a) da b) nu c) în dependență de vârsta subiectului d) în dependență de tipul tulburării e) în

dependență de conținutul testului