Lucrare Mediu

CUPRINS
Capitolul Ⅰ. Politica privind mediul
1.1 Scurt istoric.....................................................................5

1.2 Politici de mediu.............................................................9
1.3 Instrumente de aplicare.................................................15
Capitolul Ⅱ. Prezentarea societății analizate
2.1 Obiect de activitate.........................................................20

2.2 Prezentarea ofertei.........................................................21
2.3 Analiza mediului economic............................................24
2.4 Analiza indicilor de eficiență.........................................25
Capitolul Ⅲ. Politica de mediu in cadrul societății
3.1 Prezentarea activității de reciclare..................................34

3.2 Politica de mediu a societății............................................38
3.3 Metode de imbunătățire a activității de reciclare.........59
Concluzii ...........................................................................................69
Bibliografie........................................................................................74
Capitolul Ⅰ. Politica privind mediul
1.1 Scurt istoric

În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor
naţionale în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în
1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu –
„Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi 2002. 1
Strategia este structurata în doua parti:
1. trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea
economică şi calitatea factorilor de mediu;
2. strategia propriu-zisa, adica principile generale de protectie a mediului,
prioritatile, obiectivele pe termen scurt, mediu si lung.
Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naţionale cu cea comunitară în
ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi obiectivele . Astfel, principiile urmărite sunt:
 conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
 dezvoltarea durabilă;
 prevenirea poluării;
 conservarea biodiversităţii;
 conservarea moştenirii culturale şi istorice;
 principiul „poluatorul plăteşte”;
 stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subventii,
credite dobânda mică, etc.).
În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile naţionale,
dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:
 menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;
 menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;
 apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;
 raportul maxim cost-beneficiu;
 respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia
5mediului. 2
Referitor la obiectivele stabilite, acestea sunt împărţite în obiective pe termen scurt (până
în anul 2000), mediu (până în anul 2005) şi lung (până în anul 2020).
Strategiile din 1992 şi 1996 sunt documentele pe baza cărora a fost structurată politica
naţională de mediu până în anul 1999, când a fost adoptat Programul Naţional de Aderare la UE.
Începând cu anul 1999 şi continuând anual, până în 2003, strategia naţională de mediu este
completată de o serie de documente adiţionale, cum ar fi „Raportul privind starea mediului în
România”, care corespunde primei părţi a „Strategiei de Protecţia Mediului” şi o completează,
printr-o analiză detaliată a calităţii principalilor factori de mediu: calitatea atmosferei, calitatea
1
Vintu Vasile - Ecologie si protectia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2013
2
Ionescu Al. - Ecologia - stiinta ecosistemelor. Bucuresti, 2014
5
precipitaţiilor atmosferice, starea apelor de suprafaţă şi subterane, starea solurilor, starea
pădurilor, gestionarea deşeurilor, situaţia poluării sonore, etc.
Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului i se adaugă, în anul 2002, „Strategia Naţională
de Gestionare a Deşeurilor”, ce răspunde unei nevoi presante în acest domeniu şi care a fost
pentru prima dată adresată în anul 2000; acest lucru s-a facut prin transpunerea Directivei Cadru
privind deşeurile – no. 75/442/EEC, preluată în legislaţia română prin Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000, aprobată şi completată în 2001 prin Legea
426/2001. Etapele de dezvoltare a strategiei constau în:3
 analiza situaţiei existente;
 identificarea problemelor;
 stabilirea obiectivelor strategice;
 evaluarea opţiunilor de atingere a obiectivelor;
 elaborarea unui „Plan Naţional de Gestionare a Deşeurilor”. Acest plan,
elaborat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai industriei, ministerelor implicate,
ONG-urilor şi ICIM , cuprinde două părţi distincte:
1. acţiuni cu caracter general: identifică tipurile de acţiuni necesare implementării
strategiei, precum şi entităţile responsabile, termenele de realizare, costurile estimate şi posibilele
surse de finanţare;
2. proiecte cu caracter concret: se adresează unor obiective la nivel local, propuse din
teritoriu.
Planul se ajustează în funcţie de propunerile incluse în planurile regionale, locale şi
sectoriale şi propune măsuri pentru următoarele tipuri de deşeuri:
 deşeuri municipale;
 deşeuri de producţie;
 deşeuri periculoase;
 deşeuri reglementate prin acte legislative specifice.
Negocierile de aderare
Odată cu anul 2000 şi cu începerea negocierilor de aderare, politica de mediu se dezvoltă

conform strategiei elaborate de Comisia Europeană pentru ţările candidate în cadrul Agendei
2000. Astfel, pentru a alinia politicile naţionale de mediu la standardele şi obiectivele politicii
comunitare, ţările candidate trebuie să identifice arii prioritare de acţiune, să stabilească
obiective cheie ce trebuie realizate până la data aderării şi să stabilească termene de adoptare,
transpunere şi implementare a acquis-ului de mediu.4
3
Visan Sanda si colab. – Mediul inconjurator – poluare si protectie. Ed. Economica, 2017
4
6
Priorităţile identificate de către Comisie pentru ţările candidate se referă la poluarea
aerului, poluarea apei şi gestionarea deşeurilor.
În anul 2002 au fost deschise negocierile de aderare pentru Capitolul 22- Protectia
Mediului, pe care România speră să îl închidă în cursul anului 2004. Tot în anul 2002, Comisia
Europeană elaborează un document special pentru a ajuta România şi Bulgaria în eforturile lor de
aderare la UE în 2007 şi pentru a suplimenta asistenţa financiară acordată - respectiv „Foaia de
parcurs pentru România şi Bulgaria”. Foaia de parcurs pentru România este centrată pe aspectele
administrative şi juridice, pe reforma economică şi pe adoptarea unor capitole ale acquis-ului
comunitar ce au la bază „Raportul anual asupra progreselor înregistrate de România pentru
aderarea la Uniunea Europeană - 2002 ”.
Aspectele de mediu menţionate în Foaia de parcurs au în vedere dezvoltarea capacităţilor
de implementare a legislaţiei de mediu adoptate, precum şi coordonarea inter-ministerială în
problemele de mediu, în scopul promovării dezvoltării durabile şi transformării politicii de
mediu în politica transversală. În acest sens, sunt subliniate obiective pe termen mediu şi lung ce
răspund unor probleme specifice.
Astfel, pe termen scurt, principalele probleme identificate sunt:
 realizarea unui evaluări generale pentru identificarea nevoilor existente;
 dezvoltarea de planuri de implementare completate de strategii de
finanţare;
 îmbunătăţirea capacitatii administrative de implementare a acquis-ului,
prin creşterea şi formarea personalului corespunzător, la nivel central, regional şi local;
 pregătirea legislaţiei de mediu prin consultarea părţilor interesate şi
evaluarea amănunţită a costurilor de implementare;
 adoptarea legislaţiei orizontale pentru evaluarea impactului asupra
mediului şi accesul la informaţie;
 întărirea structurilor şi mecanismelor implicate în implementarea
aspectelor de mediu în cadrul altor politici sectoriale. 5
Pe termen lung, aspectele avute în vedere se referă la continuarea transpunerii legislaţiei
comunitare, implementarea celei deja adoptate şi la întărirea structurilor administrative necesare
implementării complete a acquis-ului de mediu. Aceste recomandări sunt analizate detaliat în
Raportul asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană în
perioada septembrie 2002 - iunie 2003, care cuprinde evaluarea progresului făcut în direcţia
realizării lor în anul imediat următor.6
Baza legislativă a politicii de mediu în România o constituie, în principal, implementarea
acquis-ului de mediu, adică a legislaţiei orizontale şi sectoriale care reglementează politica de
mediu a Uniunii Europene. Acquis-ul sectorial de mediu este structurat pe următoarele domenii:
 calitatea aerului;
 gestionarea deşeurilor;
 calitatea apei;
5
6
7
 protecţia naturii;
 controlul poluării industriale şi managementul riscului;
 substanţe chimice şi organisme modificate genetic;
 poluarea sonoră;
 protecţia civilă şi siguranţa nucleară.
Un aspect particular al transpunerii legislaţiei sectoriale îl reprezintă solicitarea, de către
România, a 11 perioade de tranziţie, cu durate între 3 şi 5 ani şi necesare ca urmare a evaluării
costurilor ridicate pe care le presupune, după cum urmează:
 perioada de tranziţie în domeniul calităţii aerului;

 3 perioade referitoare la gestionarea deşeurilor;
 4 perioade privind calitatea apei;
 3 perioade în domeniul poluării industriale şi al managementului riscului.
Cadrul instituţional
Principalii factori instituţionali ai politicii de mediu din România sunt:

1. Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului
(M.A.P.A.M.);
2. Ministerul Integrării Europene (M.I.E.);
3. Parlamentul României.
M.A.P.A.M. este direct responsabil pentru iniţierea strategiilor naţionale de mediu şi
crearea cadrului de implementare a acestora, fiind constituit din 3 directii generale:
a. Direcţia „Agricultură şi Păduri”;
b. Direcţia „Ape”;
c. Direcţia „Mediu”.
Dintre acestea numai ultimele două sunt de interes major pentru politica naţională de
mediu. În subordinea acestor direcţii se află Inspectoratele de Protecţia Mediului (IPM), unităţi
locale (la nivel de judeţ) ce semnalează nevoile locale, facilitează ţi monitorizează
implementarea politicii la acest nivel. Tot în subordinea MAPAM se află şi Administraţia
Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (ARBDD) şi Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare ( CNCAN) care au, de asemenea, rol de sprijin în dezvoltarea politicii de
mediu. 7
Coordonate de MAPAM şi furnizând o serie de date şi analize necesare adoptării de noi
măsuri, sunt patru institute de cercetare:
 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDM - ICIM);

 Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare Marină (INCDM);
7
8
 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” – (INCDD);
 Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie.
Un rol important în direcţionarea procesului legislativ îl are MIE, prin responsabilitatea
care îi revine în cadrul procesului de negociere şi care se manifestă prin funcţionarea Sub-
comitetului de Asociere România - UE Nr. 6 „Transporturi, Reţele Trans-Europene, Energie şi
Mediu”, ce analizează şi evaluează progresele înregistrate.
Alte ministere implicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor, Lucrărilor
Publice şi Locuinţei şi Ministerul Economiei şi Comerţului, care sprijină procesul de consultare
al părţilor interesate pentru adoptarea de noi măsuri legislative. Propunerile legislative astfel
iniţiate merg spre aprobare la Parlament, unde fac obiectul dezbaterii în cadrul diverselor comisii
de specialitate.
1.2 Politici de mediu

Un domeniu atât de marcat de incertitudine, cum este mediul, nu putea să scape
preocupărilor de elaborare a politicilor globale şi sectoriale; cu atât mai mult se justifică apariţia
şi dezvoltarea politicilor de mediu cu cât realizarea unor obiective de ordin economic şi social
reflectă natură stohastică a evoluţiei mediului ca sistem aflat în interdependenţă cu sistemele
antropice. La aceasta se adaugă şi faptul că mecanismul pieţei, gândit şi promovat în termenii
economiei neoclasice, este implicat de o manieră secvenţială şi nesemnificativă în reglarea
relaţiei “mediu – sistem socio-economic”, ceea ce reclamă intervenţia directă a puterii publice
printr-un ansamblu de măsuri constituite ca parte componentă a politicii de mediu. 8
În condiţiile adâncirii şi globalizării ecocrizei, la care se adaugă multiplicarea
interdependenţelor dintre economiile diferitelor ţări, politica de mediu tinde să devină o
dimensiune permanentă a politicii generale a unui stat în raporturile sale cu celelalte state,
bunăstarea unei naţiuni fiind tot mai greu de asigurat pe principiul preponderenţei efortului
propriu. 9
Conţinutul şi dinamica politicilor de mediu
Politica de mediu poate fi definită ca un ansamblu coerent de măsuri şi mijloace prin care
se urmăreşte conservarea capacităţii de suport a sistemelor naturale.
Componentele politicii de mediu vizează sfera reglementărilor (generale şi specifice), dar
şi modificarea comportamentului producătorilor şi consumatorilor, a societăţii civile în
ansamblul sau, inclusiv prin mijloace financiare şi economice, la toate acestea adaugându-se
problema transferului de informaţie, a comunicării în domeniul mediului. 10
8
9
10
Schiopu Dan, Vasile Vintu (coord.) – Ecologie si protectia mediului. . Ed. “Ion Ionescu de la Brad” Iasi, 2002
9
Politica reglementărilor este un exercitiu prin care se oficializează un nivel minim
acceptabil al calităţii mediului, ca valoare a bunăstării economico-sociale, dar şi intervenţia
statului menită să depăşească (nu să substituie) unele din limetele economiei de piaţă în
reflectarea costurilor sociale reale, respectiv asigurarea funcţionării în regim optimal a sistemului
socio-economic, restricţionată de caracterul limitat al resurselor şi serviciilor de mediu.
Politica reglementărilor cuprinde:
 legea mediului;
 standarde şi norme de mediu;
 condiţii de obţinere a acordului şi autorizaţiei de mediu;
 legea planificării fizice;
 termenii de referinţă pentru elaborarea studiului de impact;
 evaluarea propriu-zisă a impactului de mediu.
Deoarece unele activităţi prezintă un nivel ridicat al riscului ecologic, sunt necesare unele
reglementări cu caracter specific:
 nominalizarea activităţilor şi produselor periculoase;
 precizarea condiţiilor de producţie, manipulare, depozitare, consum;
 termenii de referinţă ai planului de intervenţie în caz de accident ecologic;
 termenii de referinţă ai rapoartelor şi informărilor, în conformitate cu
dreptul societăţii civile de a fi informată curent şi în situaţii de urgenţă.
Măsurilor de ordin administrativ li se adaugă cele ale politicii de stimulare financiară şi
economică – componenta a politicii de mediu – în legatură cu care se manifestă o anumită
opoziţie din raţiuni politice şi economice private.
Fără îndoială, componenta cea mai eficace şi mai economică a politicii de mediu o
reprezintă ansamblul de măsuri şi mijloace pentru modificarea comportamentulului
producătorilor şi consumatorilor, a societăţii civile în ansamblu, într-un sens favorabil mediului.
11
Modificarea modului de a produce şi a consuma trebuie să devină o preocupare

permanentă ţi coerenţă, născută din recunoaşterea şi reflectarea ciclurilor biologice, a legilor
ecologice a căror efecte sunt mai puţin perceptibile la scara timpului economic.
Operaţionalizarea şi eficienţa celor trei componente ale politicii de mediu – politica de
reglementare, politica economico-financiară şi politica educaţională – se află într-o evidenţă
dependenţa de o a patra componentă: politica surselor de informaţie şi comunicării. 12
În mod curent, principalele surse de informare sunt:
1. rapoartele periodice, naţionale şi internaţionale, cuprinzând diferiţi
indicatori de mediu, dar care prezintă un grad ridicat de generalitate;
2. bazele de date la nivel naţional, actualizate, în principal cu ajutorul
sistemelor de informaţie geografică (S.I.G.);
3. studii de impact de mediu;
11
12
10
4. bilanţurile de mediu (auditul de mediu la nivel de întreprinderi,
administraţie publică, activităţi în derulare);
5. rapoartele de evaluare prealabilă şi de fezabilitate (pentru proiecte sau
politici ce urmează a fi realizate);
6. lucrări de cercetare ştiinţifică.
Politica surselor de informare şi a comunicării trebuie să răspundă la două cerinţe :
 calitatea datelor şi informaţiilor ( de unde obţinem datele );
 costul informaţiei.
Pentru eficientizarea acestei componente, a devenit o practică tot mai frecventă transferul
estimărilor avantajelor (pagubelor) de mediu, care constă în a utiliza într-o situaţie, total diferită,
un ansamblu de date generale pentru cerinţele unui caz particular.
Drumul de la “mediu – locul tuturor posibilităţilor” la “mediu – factor limitativ” pentru
activitatea economico-socială a însemnat şi schimbarea filozofiei în politicile de mediu, centrate
pe două direcţii complemetare: 13
a. modificarea comportamentului agentului poluator (prin metode directe,
indirecte);
b. finanţarea publică a proiectelor pentru protecţia mediului, reconstrucţie
ecologică, etc.
Prima generaţie a politicilor de mediu avea ca obiective soluţionarea unor probleme
legate de contaminarea aerului, apei, tratarea reziduurilor solide urbane şi conservarea spaţiilor
naturale. Această primă trăsătură era rezultatul direct al mesajului de conservare a resurselor
naturale, (regenerabile şi neregenerabile), recepţionat de sistemul socio-economic. O a doua
trăsătură constă în abordarea fragmentară, sectorială a problemelor mediului şi fără a se urmări
armonizarea cu politicile economico-sociale sectoriale şi globale.
În timp, căutarea soluţiilor de relansare economică a condus la amplificarea conţinutului
politicilor de mediu, acesta incluzând gestiunea raţională a resurselor naturale, conservarea
patrimoniului natural – cultural şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (mediul apare, astfel, ca una din
variabilele tot mai importante ale funcţiei bunăstării economico-sociale). 14
Valabilitatea noii optici privind relaţia dintre creşterea şi dezvoltarea economică şi
conservarea capacităţii de suport a mediului a fost exprimată, de altfel, cu ocazia unor studii
concrete, între care cel efectuat de Institutul de Tehnologie al Statului Massachusetss, SUA .
Sfârşitul anilor ’70 marchează pasul spre o nouă filozofie a politicilor de mediu,
concepută în jurul noţiunii de dezvoltare durabilă. Politicile de mediu devin preponderent
anticipative, implicând într-o măsură sporită societatea civilă; de asemenea, devin evidente
tendinţele de globalizare a politicilor de mediu şi integrare a acestora în sistemul celor social-
economice. 15
Cel de-al cincilea Program Comunitar de Politică şi acţiune în favoarea Mediului şi
dezvoltării durabile, lansat de Comisia Comunităţii Europene, reprezintă o nouă strategie în
13
14
Pumnea C., Grigoriu G - Protectia mediului ambiant. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2016
15
11
domeniu, apărută ca reacţie la realitatea actuală, aceea a puţinilor paşi concreţi făcuţi în direcţia
asigurării funcţionalităţii sistemelor naturale.
Noua stategie propune, deci, calea dezvoltării durabile, respectiv:
a. recunoaşterea calităţii şi conservării corespunzătoare a mediului, a
resurselor naturale, ca fundamente perene ale activităţilor umane şi dezvoltării
economico-sociale;
b. gestionarea fluxului producţiei, în toate fazele sale (fabricaţie, consum,
utilizare), de o manieră încât, ţinând cont de caracterul limitat al resurselor de materii
prime şi materiale, să faciliteze şi să încurajeze reutilizarea şi reciclarea la un nivel
optim, pentru a evita pierderile şi epuizarea resurselor naturale;
c. modificarea comportamentului societăţii civile în concordanţă cu
caracterul limitat al resurselor naturale, astfel încât consumul sau utilizarea acestora de
către un individ să nu se facă în detrimentul altuia, aşa cum exploatarea resurselor
naturale de către o generaţie nu trebuie să limiteze posibilităţile de consum ale
generaţiilor viitoare. 16
Etapele politicilor de mediu
Proiectarea politicii de mediu solicită, ca efort minimal, parcurgerea a cinci etape:

1. identificarea şi delimitarea problemelor de mediu;
2. evaluarea politicii de mediu promovată în perioada anterioara;
3. formularea priorităţilor în legătură cu problemele de mediu;
4. definirea posibilităţilor de finanţare a politicii de mediu.
Actuala evoluţie a economiilor naţionale ţi a economiei mondiale, departe de a se
stabiliza accentuarea concurenţei şi diversificarea formelor de intervenţie pentru păstrarea
anumitor poziţii pe piaţa resurselor naturale, sunt elemente care generează discontinuităţi în ceea
ce priveţte performanţa activităţii economice, discontinuităţi care, inevitabil, se vor reflecta în
capacitatea de finanţare a costurilor ecologice. 17
16
17
12
Cerinţele politicilor de mediu
Realismul şi coerenţa sunt atribute ce pot fi asociate politicilor de mediu numai în măsura
în care acestea satisfac o serie de cerinţe cum ar fi : 18
- abordarea holistă a problemelor mediului;
- reflectarea condiţiilor de incertitudine şi risc în care vor fi proiectate şi aplicate;
- integrarea cu politicile sectoriale şi globale;
- reflectarea relaţiei dintre dimensiunea naţională şi internaţională a problemelor de
mediu;
- armonizarea diverselor interese faţă de bunurile şi serviciile de mediu;
- compatibilitatea cu mecanismele de ameliorare a ansamblului de măsuri şi mijloace
având ca scop conservarea capacităţii de suport a mediului.
Operaţionalizarea politicilor de mediu
Indiscutabil, fezabilitatea oricărei politici de mediu depinde de posibilităţile de aplicare şi

de control asupra acesteia. Coerenţa, severitatea politicii de mediu sunt atribute de reţinut, dar se
pot transforma în simple speculaţii dacă din motive obiective şi/sau subiective ansamblul
măsurilor şi mijloacelor pentru protecţia mediului, pentru refacerea calităţii acestuia, nu pot fi
aplicate într-o proporţie suficient de mare. 19
Operaţionalizarea politicii de mediu este o etapă importantă pentru asigurarea
eficientizării, inclusiv din punct de vedere al armonizării impactelor distributive, etapa a cărei
parcurgere presupune satisfacerea următoarelor condiţii:
 asigurarea resurselor umane calificate, a unei capacităţi de expertiză cât
mai dezvoltate;
 existenţa unui cadru legislativ care să reflecte raportul dintre particular şi
general (pentru a putea acoperi căzuistica oferită de activitatea practică) şi să se bazeze pe
un transfer informaţional consistent.
Efectele politicilor de mediu se manifestă mai ales pe termen mediu şi lung, motiv pentru
care, respectând anumite cerinţe, sunt de preferat evaluarea şi valorificarea exigentă a
rezultatelor cercetării şi practicii interne şi internaţionale, trecută şi prezentă; realizarea unei
compatibilităţi sporite între instrumentele propuse a se utiliza în aplicarea politicii de mediu şi
18
19
13
baza tehnico-materiala, ţinând cont de posibilităţile de extindere şi modernizare a acesteia;
proiectarea unui sistem funcţional pentru controlul şi autocontrolul aplicării politicii de mediu.
Sintetic, prin politicile de mediu se preconizează utilizarea următoarelor tipuri de măsuri:
 măsuri directe (punctuale);
 măsuri indirecte şi de susţinere;
 măsuri economice generale;
Primul tip de măsuri se va concretiza în :
 instrumente legislative- trebuie să asigure un nivel ridicat de protecţie a
sănătăţii publice şi a mediului, precum şi respectarea obligaţiilor cuprinse în acordurile şi
convenţiile internaţionale şi pe probleme de mediu.
 instrumente economice- acţionând în direcţia internalizării costurilor
corectează nivelul preţurilor şi contribuie la o utilizare responsabilă a resurselor naturale,
la diminuarea nivelului poluării şi la o gestiune activă şi eficientă a deşeurilor.
 instrumente pentru sprijin orizontale – vizează: ameliorarea bazei de date
despre mediu; promovarea cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în direcţia
creării unor tehnologii mai puţin poluante sau corective, ş.a.
 promovarea proiectelor de mediu exprimă necesitatea armonizării
politicilor economice cu cele de mediu, în contextul programelor de ajustare, structurală
şi sectorială prin politici monetare, bugetare, în domeniul pieţelor de capital, a energiei,
etc.
Pe plan internaţional, în sistemul pârghiilor de operaţionalizare a politicilor de mediu, se
conturează o tendinţă tot mai evidentă de extindere a instrumentelor indirecte (economice) de
protecţie a mediului.
În ceea ce priveşte normele şi standardele, prin care se stabilesc în mod direct restricţiile
ecologice de desfăşurare a unei activităţi, principalele limite se manifestă prin :
 caracterul dual – normele şi standardele exprimând în acelaşi timp atât
interdicţia de a depăşi un anumit nivel al emisiilor cât şi “autorizarea” de a polua până la
acest nivel fără a suporta cel puţin o parte din pagubele asfel provocate;
 caracterul uniform – ceea ce face ca, în condiţiile unor ecobilanţuri diferite
de la zonă la zonă, să apară posibilitatea înregistrării de “fraude ecologice” atât în relaţiile
dintre regiunile aceloraşi ţări cât şi în relaţiile dintre ţări;
 caracterul static – normele şi standardele riscând să se transforme într-un
factor de blocaj în raport cu funcţionalitatea relaţiei “mediu-activitate economico-
socială”;20
 favorizarea intervenţionalismului în economie, ceea ce poate diminua
şansele evoluţiei economiei spre starea de optimalitate.
Din punct de vedere al obiectivelor urmărite, instrumentele economice pentru protecţia
mediului se pot clasifica în :
- instrumente de finanţare;
20
14
- instrumente de incitare (incitative);
Instrumentele de finanţare au ca obiectiv principal alimentarea unor fonduri necesare
finanţării proiectelor de mediu, sau asimilate, dacă nu, alimentarea bugetului de stat central sau a
bugetelor de stat locale, din care pot fi finanţate, total sau parţial şi proiecte de mediu.
Instrumentele incitative au ca obiect principal descurajarea creşterii fondului şi stocului
de capital tehnic activ în domeniile poluante sau a promovării de tehnologii “agresive” faţă de
mediu. 21
Din punct de vedere al efectelor scontate, instrumentele economice pentru protecţia
mediului se pot clasifica în :
- instrumente pentru protecţia ecosistemelor;
- instrumente pentru protecţia funcţiilor mediului.
Ţinînd cont de sfera de aplicare, instrumentele economice pentru protecţia mediului se
pot clasifica în :
- instrumente pentru protecţia resurselor naturale;
- instrumente pentru reducerea volumului emisiilor;
- instrumente pentru reducerea volumului produselor poluante.22
Evaluarea politicilor de mediu
Evoluţia, cu accente dramatice pentru anumite zone, a calităţii mediului, tendinţa evidenţa
de globalizare a fenomenelor şi proceselor de degradare a naturii demonstrează însă urgenţa unor
politici active, asumate nu numai de drept ci şi de fapt, la nivel naşional şi global.
1.3 Instrumente de aplicare
Evoluţia politicii de mediu şi schimbările înregistrate de aceasta de-a lungul timpului

sunt reflectate nu numai de obiectivele şi priorităţile acesteia, ci şi de numărul - în continua
creştere - al instrumentelor sale de implementare. Astfel, se poate vorbi de dezvoltarea a trei
tipuri de instrumente: legislative, tehnice şi instrumente economico-financiare, la care se adaugă
un set de „instrumente ajutătoare” ce răspund mai degrabă noilor tendinţe şi strategii de protecţie
a mediului.
21
22
15
1. Instrumentele legislative creează cadrul legal al politicii comunitare de
protecţie a mediului şi sunt reprezentate de legislaţia existentă în acest domeniu, adică de
cele peste 200 de acte normative (directive, regulamente şi decizii) adoptate începand cu
anul 1970 (acestea constituie aşa numitul acquis comunitar).
2. Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor de calitate privind

mediul ambiant şi utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile. În categoria
instrumentelor tehnice pot fi incluse:
 Standarde şi limite de emisii etc.;
 Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT);
 Denominarea „eco” (eco-etichetarea);
 Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în SM.
Standardele şi limitele de emisii sunt incluse în legislaţia specifică şi au menirea de a
limita nivelul poluării mediului şi de a identifica marii poluatori.
Cele mai bune tehnologii disponibile (BAT); legislaţia de prevenire şi control a poluării
industriale impune utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile la un moment dat.
Instituţii specializate elaborează Ghiduri BAT pentru diverse domenii industriale
(energie, metalurgie, chimie etc.) şi a căror utilizare devine obligatorie.
Denominarea „eco” este un instrument ce are drept scop promovarea produselor cu un
impact de mediu redus, comparativ cu alte produse din acelasi grup. În plus, denominarea „eco”
oferă consumatorilor informaţii clare şi întemeiate ştiinţific asupra naturii produselor,
orientându-le astfel opţiunile. Această denominare are rolul evidenţierii produselor comunitare
care îndeplinesc anumite cerinţe de mediu şi criterii „eco” specifice, criterii stabilite şi revizuite
de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominare Eco- responsabil de altfel şi pentru evaluarea
şi verificarea cerinţelor referitoare la acestea. Produsele care au îndeplinit criteriile de acordare a
acestei denominări pot fi recunoscute prin simbolul „margaretei”(logo-ul specific). 23
Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în SM au fost create pentru a asigura
conformitatea cu legislaţia de mediu a UE şi aplicarea uniformă a acesteia. Acest lucru este
posibil prin stabilirea unor criterii minime referitoare la organizarea, desfăşurarea, urmărirea şi
popularizarea rezultatelor inspecţiilor de mediu în toate SM.24
Alte două instrumente sunt reprezentate de reţelele de măsură şi control a poluării aerului,
solului, apei etc. şi de bazele de date privind nivelul poluării, pragurile de alertă, inventarul de
emisii poluante etc. Acestea monitorizează permanent situaţia mediului şi oferă informaţiile
necesare iniţerii de acţuni cu scop reparatoriu şi preventiv.25
Un rol important în implementarea politicii de mediu a UE îl are Sistemul financiar de
management şi audit al mediului -EMAS (Eco-Management and Audit Scheme), creat în vederea
23
24
25
16
îmbunătăţirii performanţei de mediu a organizaţiilor europene şi a furnizării de informaţii
publicului şi părţilor interesate.
Aderarea organizaţiilor la acest sistem este una voluntară şi bazată pe îndeplinirea unor
criterii specifice; odată acceptate, aceste organizaţii pot folosi logo-ul EMAS în declaraţiile
publice, în antet şi în reclamele publicitare ale produselor, serviciilor sau activităţilor lor (dar nu
îl pot aplica pe produsele sau pe ambalajele produselor lor şi nu îl pot folosi pentru compararea
cu alte produse).
3. Instrumente financiare ale politicii de mediu.

Principalele instrumente sunt reprezentate de programul LIFE şi de Fondul de Coeziune.
Programul LIFE a fost lansat în 1992 cu scopul de a co-finanţa proiectele de protecţie a
mediului in ţările UE, precum şi în ţările în curs de aderare. Programul are deja trei faze de
implementare:
•prima faza: 1992 - 1995, cu un buget de 400 mil.Euro;
•a doua faza: 1996- 1999, cu un buget de 450 mil.Euro;
•a treia faza: 2000-2004, cu un buget de 640 mil.Euro.
LIFE este structurat în trei componente tematice:
 LIFE – Natura;
 LIFE – Mediu;
 LIFE- Ţări terţe.
Toate trei urmăresc îmbunătăţirea situaţiei mediului înconjurător dar fiecare dintre ele
avînd buget şi priorităţi specifice. Componenta Măsuri însoţitoare funcţionează ca o subcategorie
a acestora şi are rolul de a asista cu materiale, studii şi informaţii implementarea celor trei
componente tematice, precum şi de a finanţa acţiuni de diseminare şi schimb de bune practici.26
Toate componentele sunt supuse condiţiei co-finanţării de către state eligibile, cu excepţia
componentei Măsuri însoţitoare - care beneficiază de finanţare 100% din partea UE.
LIFE - LIFE - LIFE – Masuri

Natura Mediu Tari terte însotitoare
B 47% 47% 6% 5%
26
17
uget din din din din
bugetul total bugetul total bugetul total fondurile
LIFE LIFE LIFE disponibile
Proiectele finanţate prin programul LIFE trebuie să îndeplinească un set de criterii ce

reflectă relevanţa şi seriozitatea acestora şi care cer ca proiectele:
 să fie de interes comunitar şi să contribuie la realizarea obiectivelor LIFE;

 să fie implementate de parteneri serioşi din punct de vedere financiar şi
tehnic;
 să fie fezabile în termeni de propuneri tehnice, planificarea acţiunilor,
buget şi cost-eficacitate.
Componenta LIFE – Natura finanţează în proporţie de 50%-70% din cheltuielile eligibile
- proiecte de conservare a habitatului natural şi a faunei şi florei sălbatice (conform directivelor
păsărilor şi habitatelor), sprijinind astfel politica de conservare a naturii şi reţeaua Natura 2000 a
Uniunii Europene.
Componenta LIFE – Mediu finanţează în proporţie de 30%-50% din cheltuielile eligibile
- acţiuni ce au drept scop implementarea politicii şi legislaţiei comunitare referitoare la protecţia
mediului, atât în SM cât şi în ţările candidate. Obiectivul specific al acestei componente este de
a contribui la dezvoltarea de metode şi tehnici inovatoare de protecţie a mediului, prin co-
finanţarea proiectelor demonstrative cu rezultate a căror diseminare are importanţa deosebită în
promovarea aspectelor inovatoare. LIFE - Mediu are definite cinci domenii eligibile pentru
finanţare:
1. dezvoltarea şi planificarea utilizării terenurilor;
2. managementul apelor;
3. reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului;
4. gestionarea deşeurilor;
5. reducerea impactului produselor asupra mediului printr-o abordare
integrata a procesului de productie. 27
Componenta LIFE – Ţări terţe finanţează proiecte de asistenţă tehnică (70% din
cheltuielile eligibile) ce contribuie la promovarea dezvoltării durabile în ţările terţe. Altfel spus,
această componentă are în vedere crearea capacităţilor şi structurilor administrative necesare
dezvoltării politicii de mediu şi a programelor de acţiune în SM, în unele ţări candidate (Estonia,
Letonia, Ungaria, România, Republica Slovacă şi Slovenia) şi în unele ţări terţe din jurul Mării
Mediterane şi Mării Baltice. 28
Pentru a fi finanţate în cadrul acestei componente, proiectele propuse trebuie să
indeplinească următoarele criterii:
 să fie de interes comunitar;
27
28
18
 să promoveze dezvoltarea durabilă, la nivel internaţional, naţional sau
regional;
 să propună soluţii de rezolvare a problemelor majore de mediu.
29
29
https://www.google.ro/search?q=cet+bacau&rlz=1C1CHBF_enRO795RO795&source=
19
Capitolul Ⅱ. Prezentarea societății analizate
2.1 Obiect de activitate

Istoria centralei începe odată cu demararea investiţiei « CET Bacău cu funcţionare pe
lignit in anul 1984.
Execuţia magistralelor pentru transportul apei fierbinţi destinate termoficării urbane a
debutat în anul 1989 în cadrul investiţiei « Conducte pentru termoficare urbană şi industrială
în municipiul Bacău » , fiind urmată în anul 1990 de începerea execuţiei racordurilor pentru
alimentarea punctelor termice, în cadrul investiţiei « Conducte pentru alimentarea cu căldură
a blocurilor de locuinţe din municipiul Bacău » .
La 31 decembrie 1997 grupul nr.1 de 50MW din cadrul investiţiei « CET Bacău cu
funcţionare pe lignit » a fost conectat , în premieră, la Sistemul Energetic Naţional, iar in
anul 1998 au fost puse în funcţiune magistralele de transport a apei fierbinţi pentru termoficare
urbană.
La 1 iunie 2002 centrală electrică de termoficare se transferă din patrimoniul S.C.
Termoelectrica S.A. Bucureşti, în domeniul public al municipiului Bacău şi în administrarea
Consiliului Local, şi în patrimoniul societăţii S.C. CET S.A. Bacău în conformitate cu
prevederile Hotărârii de Guvern nr.104 din 07.02.2002. 30
La data preluării, S.C. CET S.A. Bacău deţinea în patrimoniu o centrală electrică de
termoficare echipată cu surse de bază şi de vârf şi deţinea în administrare sistemul de transport şi
distribuţie a energiei sub formă de apă fierbinte care includea 36 de puncte termice .
În cursul anului 2003, 11 centrale termice de zonă au fost transferate de la S.C.
TERMLOC S.A. Bacău în administrarea S.C. CET S.A. Bacău, ulterior fiind transformate în
puncte termice.
În anul 2004, alte 5 centrale termice de zonă au fost transferate către S.C. CET S.A.
Bacău , şi transformate în puncte termice.
Începând cu 01.08.2005 , SC CET SA Bacău a devenit unicul furnizor de energie
termică urbană din Municipiul Bacău , când 20 centrale termice de zonă şi staţiile de hidrofoare
aferente au fost transferate de la TERMLOC S.A. în administrarea S.C.CET S.A Bacău. Dintre
acestea o parte din CT-uri au fost dezafectate, consumatorii aferenţi fiind preluaţi de sistemul de
termoficare, altele au fost transformate în puncte termice , rămânând în funcţiune după cum
urmează:
 în perioada septembrie 2005- aprilie 2006 au funcţionat 17 CT-uri;

 în perioada mai 2006- august 2007 au funcţionat 15 CT-uri;
 din septembrie 2007 au rămas în funcţiune 10 CT-uri.
30
http://www.cetbacau.ro/prezentare/istoric/
20
În luna martie 2008 a fost pus în funcţiune grupul de cogenerare de 14 MWe, echipat cu
turbină cu gaze şi cazan recuperator de apă caldă, prima instalaţie de acest tip din ţară.
Începând cu anul 2008, prin finalizarea lucrărilor de reabilitare a punctelor termice
urbane, acestea funcţionează automatizat , coordonarea funcţionării fiind realizată de la nivelul
dispeceratului de termoficare.
ECHIPA MANAGERIALĂ
2.2 Prezentarea ofertei
S.C. CET S.A. Bacău are un număr de 570 angajaţi, structura relevând o pondere mare a
personalului productiv.
Societatea este preocupată permanent de investirea în dezvoltarea capitalului uman şi

valorificarea superioară a acestuia contribuind astfel la asigurarea competitivităţii.31
Cursurile de formare şi perfecţionare urmate de angajaţi au în vedere domeniile tehnice şi
economice, management, marketing, asigurarea calităţii şi protecţia mediului.
31
21
Cifra de afaceri S.C. CET S.A. Bacau
Cifra de faceri: 88,061,663 Lei

Profitul net: 0 Lei
Pierdere net: 10,396,039 Lei
Profit brut: 0 Lei
Pierdere brut: 10,396,039 Lei
Salariati: 525 angajati
Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN din :
Furnizarea de abur si aer conditionat
Datorii Total: 165,919,653 Lei
Cheltuieli totale: 130,483,922 Lei
Venituri totale: 120,087,883 Lei
Active imobilizate TOTAL: 121,352,293 Lei
Active circulante TOTAL: 65,432,997 Lei
Stocuri: 18,341,116 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 46,840,825 Lei
Cheltuieli in avans 3,444,508 Lei
Venituri in avans 21,640,262 Lei
Capitaluri: 2,669,883 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 43,625,972 Lei
32
 32
http://www.bursa.ro/online/s=companii_afaceri&sr=&ssr=&articol=26962&editie_precedenta=2008-
06-24.html
22
23
2.3 Analiza mediului economic
Profilul de activitate al S.C. CET S.A. Bacău S.A. il constituie : producerea si

comercializarea energiei electrice si termice; efectuarea de operatii de aprovizionare pentru :
materiale, utilaje si piese de schimb, combustibili, servicii ; activitati de intretinere si reparatii la
instalatiile proprii; prestare servicii publice(livrare energie termica); distributie utilitati si produse
industriale (abur industrial, cenusa de termocentrala, deseuri metalice feroase si neferoase etc.)
Licente detinute de S.C. CET S.A. Bacău care reflecta activitatea principala sunt licente
ANRE: Producere de energie electrica, Furnizare de energie electrica, Productie de energie
termica, Transport de energie termica, Distributie de energie termica.
Incepand cu septembrie 2008 au fost externalizate : activitatile de manevra si intretinere
a linii ferate industriale, mentenanta sistemelor de incalzire centralizata din cadrul Directiei
Termoficare Urbana; activitatea de paza precum si activitatea de prelucrari mecanice din cadrul
Departamentului Reparatii. Tot la nivelul anului 2008 , au fost realizate mai multe modificari ale
organigramei , urmarindu-se comasarea mai multor compartimente sau infiintarea altora , ca
raspuns la impunerile legale.
Privit din punct de vedere intern, realizarea politicii in domeniul sistemului de

management integrat calitate-mediu, motivarea personalului, asigurarea capabilitatii proceselor
privind realizarea obiectivelor stabilite, contribuie la imbunatatirea continua prin atingerea de noi
obiective pe o piata tot mai restrictiva din punct de vedere al legislatiei de mediu si a asigurarii
resurselor financiare.3334
Anul 2008 a marcat punerea in functiune a doua turbine pentru eficientizarea activitatii
de exploatare a centralei, micsorarea cantitatii de cenusa prin functionarea cazanelor alimentate
cu combustibili solizi cu putere calorifica crescuta. Au fost continuate actiunile aferente
lucrarilor de colectare in stare uscata cenusa si de realizare a instalatiilor de producere si
transport slam dens.
33
http://www.bursa.ro/online/s=companii_afaceri&sr=&ssr=&articol=26962&editie_precedenta=2008-06-24.html
34
24
2.4 Analiza indicilor de eficiență
Rezultatele economice ale organizatiei la nivelul

anului 2008 sunt reliefate de cifra de afaceri de 2352 000
lei RON, la un capital social de 186 000 lei RON.
Volumul vanzarilor de energie termica , la nivelul

anului 2009, este similar cu cel din 2008, astfel incat se
poate afirma ca piata locala este, in mare masura,
stabilizata. Relatiile contractuale cu clientii
industriali(clienti captivi) au fost mentinute cu dificultati
care au determinat restructurarea activitatii sub aspectul reorganizarii personalului. 35
Durata de activitate a societatii este nelimitata.
Activitatea principala a societatii este :
Productie energie electrica - SEN retele 110 KV

Producere energie termica -abur- platforma industriala 36
35
36
http://www.bursa.ro/online/s=companii_afaceri&sr=&ssr=&articol=26962&editie_precedenta=2008-06-24.html
25
Produse/servicii
Nr. Crt Denumire produs/serviciu
1. Producere abur < 19 ATA
2. Producere abur > 19 ATA
3. Producere si furnizare apa fierbinte destinata agentilor economici
4. Producere, transport si furnizare apa fierbinte destinata agentilor

economici
5. Producere, transport, furnizare si distributie apa fierbinte destinata

agentilor economici
6. Producere apa demineralizata destinata compensarii condensului

nereturnat
7. Producere apa dedurizata destinata compensarii pierderilot din

reteaua de termoficare
8. Producere, transport, distributie si furnizare apa fierbinte destinata

populatiei
9. Producere energie electrica in regim de cogenerare urbana
10. Producere energie electrica in regim de congenerare industriala
11. Producere energie electrica in regim de condensatie
Micromediul firmei este compus din toti agentii economic influienteaza in mod direct
mediul de marketing.
 Firma
 Furnizori
26
 Intermediari
 Client
 Concurenta
 Publicul
1. Firma S.C. CET S.A. Bacău S.A. este o societate pe actiuni.
Strategia de marketing in cazul S.C. CET S.A. Bacău se bazeaza in principal pe cea de
promovare prin tragere si prin distributie. Promovarea se realizeaza prin spoturi publicitare
difuzate pe principalele posturi tv, posturi de radio(radio PRO Fm), prin presa, internet, pliante,
calendare, pixuri, agende.
Firma este alcatita din 6 departamente. Acestea sunt:
 Departamentul tehnic-calitate
Acest departament este pana la urma responsabil pentru calitatea produselor/serviciilor,
ocupandu-se de procesul tehnologic, ce consta in prelucrarea materiei prime ( apa).
 Departamentul economic
Asigura atat gestionarea si analiza fluxurilor financiare ale societatii incepand cu incasarea
platilor efectuate de clienti. Tot in cadrul acestui departament se asigura buna functionare a
societatii pe plan financiar si prestarea serviciilor la standarde optime.
 Departamentul de productie-vanzari
Se ocupa cu productia si vanzarea serviciilor care este una din cele mai grele sarcini. Atentia
trebuie concentrata asupra evitarii greselilor angajatilor si nu numai care poate duce la scaderea
volumului vanzarilor. Acest departament este preocupat sa-si informeze clientii cu privire la
serviciile oferite. 37
Acest departament se ocupa cu managementul produselor/serviciilor prestate.
 Departamentul de termoficare urbana

 Departamentu resurse umane
 Departament reparatii
Este evident ca acest departament se ocupa cu reparatiile eventualelor defectiuni ale utilajelor, un
mecanic sef fiind intotdeauna prezent la locul de munca.
Ceea ce lipseste la S.C. CET S.A. Bacău este Departamentul Secretariat, datorita lipsei de
personal, dar care este asigurat de 2 persoane ( Asistent Manageri) Din acest motiv, indeplinirea
37
27
diferitelor sarcini (mai ales a celor urgente) este destul de greu de realizat in timp util, motiv
pentru care s-a hotarat initierea unei schimbari in vederea rezolvarii problemei. Departamentul
secretariat, este indispensabil, deoarece lucreaza cu toate departamentele societatii. Un
secretariat bine pus la punct determina dublarea randamentului cadrelor de conducere.
3.Nu putem spune ca are intermediari de tipul intermediarilor de distributie fizica sau
comercianti, deoarece firma isi distribuie singura produsele catre clientii sai. Are insa un
intermediar financiar si anume BRD Group Societe Generale care pune la dispozitia clientilor.
CET S.A. Bacău plata electronica a facturilor, evitand astfel cozile, si permitand acestora sa
economiseasca timp.
6. Firma se adreseaza direct catre publicul larg. Organismele ce detin interes asupta firmei
sunt Statul si de asemenea mass-media : Internet, sponsorizari, reclame, emisiuni TV, articole de
presa.
DATE GENERALE PRIVIND SERVICIUL PUBLIC DE PRODUCERE, TRANSPORT, DISTRIBUTIE DIN

MUNICIUPIUL BACĂU
Populatie deservita: 82.500 persoane
Centrale termice operate de CET: 2 CT
Puncte termice operate de CET: 37 PT
Puncte termice operate de utilizatori: 23 MPT
Capacitate termica instalata: 315 MW
Numar total de blocuri/scari/apartamente arondate

806/1765/29.191
la 01.03.2006:
28
Grad debransare apartamente la 01.01.2006: 11,5%
Asociatii arondate: 540
Case particulare: 73
Agenti economici arondati: 468
Institutii publice arondate: 73
2x29,12 km
Lungime retea de transport agent primar:
Dn1000÷Dn100
Lungime retea secundara de distributie agent

182 km
termic pentru incalzire si apa calda de consum
Contorizare incalzire la nivel de bransament/scara: 100%
Contorizare apa calda de consum la nivel de

100%
bransament/scara:
Mediul natural:
Societatea S.C. CET S.A. BACĂU SA este puternic angajata in a acorda o grija
deosebita protectiei si conservarii mediului inconjurator, prin:
- respectarea legislatiei in vigoare referitoare la protectia mediului;
- economisirea resurselor naturale;
- identificarea potentialelor riscuri, anticiparea consecintelor si luarea in considerare a acestora;
- modernizarea, retehnologizarea progresiva a fluxului tehnologic pentru cresterea eficientei
mijloacelor de poluare.
29
Emisii anuale de dioxid de carbon
Nr. Denumirea emisiei U/M Anul inventarierii

crt.
2004 2005 2006
1. Dioxid de carbon (CO2) Gg 1939,68 1783,25 2153,09
2. Oxid de azot (N2O) Mg 978,74 964,22 1001,14
3. Metan (CH4) Mg 12.318,28 8442,4 5310,00
Mediul tehnologic:
In prezent S.C. CET S.A. Bacău se afla intr-un proces de retehnologizare care presupune
urmatoarele:
- modernizarea cazanelor de carbune prin trecerea lor pe carbune superior
- inlocuirea turbinelor in condensatie cu o noua turbine de 150 MW
- schimbarea tehnologiei de depozitare a cenusii (trecerea la fluid dens)
- instalatii pentru arderea combustibilului in trepte pentru reducerea continutului de NOx
- montarea de instalatii de desulfurare
Mediul cultural:
Avand in vedere faptul ca firma se adreseaza direct consumatorilor, trebuie sa tina cont
de aspecte culturale, de buna-starea acestora in ceea ce priveste prestarea serviciilor firmei.
Mediul politic:
Activitatea firmei este un pic influentata de mediul politic avand in vedere ca singurul
actionar al firmei este Primaria Municipiului Bacău, implicit Statul, dar se si bazeaza pe
politicile proprii de functionare, acestea fiind bine stabilite in: domeniul tehnic, resurse umane,
domeniul cumpararilor, domeniul financiar etc.
PUNCTE TARI
 Licente de produce si furnizare servici energetice, gaze naturale si utilitati publice;
30
 Piata importanta si stabila de energie termica sub forma abur industrial; Conducte de
racord - abur si condensat - cu toti consumatorii din zona;
 Piata stabila de energie termica urbana, S.C. CET S.A. Bacău detine reteaua de agent
termic primar; gradul de debransare al consumatorilor < 8% se compenseaza cu noi
bransari;
 Poate procesa orice tip de combustibil clasic si are capacitati importante de stocare
carbune si pacura precum si o capacitate de preluare importanta de gaze naturale;
 Structura tehnologica de cogenerare;
 Acces prin conducte la diversi reactivi chimici (acizi, var, lesie de soda) si hidrogen,
oxigen
 Drumuri de acces si cale ferata in incinta;
 Calificare relativ buna a fortei de munca;
 Deschiderea echipei manageriale catre restructurare si adaptare rapida la noile conditii;
 Fiind un factor de progres si initiator de actiuni in domeniu S.C. CET S.A. Bacău detine
un anumit capital de credibilitate.
 Calitatea superioara a produselor duce la castigarea unui segment de clienti fideli.
PUNCTE SLABE
 Ponderea energiei electrice este prea mica in cifra de afaceri <40%; Coeficientul de
cogenerare 24% energie electrica din total livrare de energie;
 Emisiile poluante SOx sunt mai mari fata normele in vigoare;
 Epuizarea duratei de viata pentru instalatii energetice importante: conductele de abur viu
la grupul nr 5,
 Uzura fizica avansata a circuitelor de apa de racire
 Existenta resurselor umane bine calificate duce la evitarea la un moment dat a unei
evaluari incorecte a personalului
 Concurenta relative scazuta duce la eliminarea riscului de a dispune de resurse financiare
scazute.38
AMENINTARI
 Cu structura tehnologica actuala eficienta energetica a S.C. CET S.A. Bacău nu poate
creste si singura masura de redresare economica este cresterea preturilor la produsele de
baza;
 Presiunile dificultatilor financiare vor accentua tendinta de decapiatalizare a firmei;
 Capacitatea furnizorului de lignit este limitata si S.C. CET S.A. Bacău nu poate dezvolta
noi capacitati pe aceasta resursa energetica;
 Epuizarea capacitatii de depozitare a cenusii in anul 2010;
 Oprirea cazanelor pe carbune in anul 2012 si respectiv 2013 ca urmare a neindeplinirii
normelor privind concentratiile maxime admise din Legislatia aplicabila IMA in gazele
38
http://www.cetbacau.ro/prezentare/date-tehnice/producerea-energiei-electrice.html
31
de ardere (prin retragerea Acordului si sau Autorizatiei de mediu) sau a falimentului ca
urmare a internalizarii costurilor de mediu (taxe de mediu pe emisii poluante);
 Lipsa unei politici de crestere a competitivitatii manageriale la nivelul firmei si al
succesiunii manageriale poate conduce in termen mediu la o acuta criza manageriala.
OPORTUNITATI
 Piata locala de energie electrica mai mare cu 100-120 MW fata de puterea electrica medie
actuala a S.C. CET S.A. Bacău ; in acelas timp exista spatiul necesar si este creata sursa
rece pentru o turbina de 80 MW in condensatie;
 Trecerea S.C. CET S.A. Bacău in proprietatea unei firme puternice de productie de soda
si programul de crestere cu 130% a productiei in urmatorii 5 ani;
 Evolutia spre o companie lider regional in domeniul serviciilor publice locale;
 Detine spatii si poate furniza utilitati ce pot fi baza dezvoltarii in sectoare industriale
adiacente;
 S.C. CET S.A. Bacău este consumator eligibil de gaze naturale; Distanta mica fata de
conducta de transport gaze naturale de inalta presiune; 39
Mecanismul financiar reprezinta o totalizare de forme de organizare a relatiilor financiare

, metode de formare si utilizare a resurselor financiare aplicate de intreprindere in scopul
crearii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea economica si sociala.
Stabilitatea financiara a intreprinderii reprezinta capacitatea agentului economic sa

functioneze si sa se dezvolte , sa pastreze echilibrul activelor si pasivelor in mediul intern si
extern variabil, care garanteaza solvabilitatea acesteia si atractia investitionala cu perspective
de lunga durata in limitele nivelului admisibil al riscului.
Stabilitatea financiara trebuie sa asigure economisirea resurselor financiare si in cazul

atragerii surselor imprumutate, si in cazurile utilizarii numai a surselor proprii de finantare.
Generalizand rezultatele analizei structurii si dinamicii patrimoniului intreprinderilor,

ajungem la concluzia ca o atractie mai mare din punct de vedere financiar prezinta acele
intreprinderi ale industriei usoare in patrimoniul carora activele curente au o pondere mai
mare, iar in componenta lor sunt mai multe activele curente materiale.
Acest lucru este legat de faptul ca , in cazul lipsei mijloacelor banesti pentru acoperirea
datoriilor, astfel de intreprinderi pot sa vanda o parte din stocurile de materiale,ceea ce
constituie o posibilitate garantata de achitare a datoriilor in comparative cu debitorii,siguranta
carora poate trezi indoieli.
39
32
40
41
40
https://www.google.ro/search?q=cet+bacau&rlz=1C1CHBF_enRO795RO795&source=lnms&tbm
41
https://www.google.ro/search?q=cet+bacau&rlz=1C1CHBF_enRO795RO795&source
33
Capitolul Ⅲ. Politica de mediu in cadrul societății
3.1 Prezentarea activității de reciclare
Riscul este în general anticipat, analizat, discutat cu cei afectaţi şi monitorizat astfel încât să
asigurăm un bun control. Nu se va efectua nici o operaţie sau activitate fără a lua măsurile de
precauţie necesare.
Se va acorda o atenţie deosebită:
 gestionării deşeurilor, în special celor periculoase, procedându-se la refolosirea şi
reciclarea materialelor atunci când este posibil ;
 reducerii emisiilor în aer, apă şi sol.
Va fi promovată, acolo unde este posibil, evitarea sau diminuarea şi controlarea oricărui
impact cu efecte nefavorabile asupra mediului pentru obiectivele noi sau reabilitate -
retehnologizate, prin proiectarea lor în concordanţă cu cele mai bune tehnici disponibile,
conform cerinţelor Uniunii Europene.42
Va fi promovată în continuare utilizarea de instalaţii şi echipamente performante urmând ca
înlocuirea treptată a celor actuale să fie efectuată în conformitate cu programele de măsuri din
autorizaţiile integrate de mediu.
Se vor lua măsuri de intervenţie operativă pentru prevenirea sau/şi limitarea efectelor asupra
mediului în caz de incident, avarie sau dezastre.
Managementul de vârf şi executiv se va implica direct în procesul implementării sistemului
de management de mediu şi în acţiunile de monitorizare a activităţilor cu impact asupra
mediului.
Obiectivele de mediu vor fi revăzute si completate anual. Progresele înregistrate în raport cu
obiectivele propuse vor fi urmărite şi raportate.Vor fi efectuate audituri privind procedurile şi
practicile utilizate şi se va răspunde la deficienţele constatate printr-un program planificat al
acţiunilor de remediere.
Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică urbană a Municipiului

Bacău în sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare urbană şi centrale termice
42
Gradinaru Ilie – Protectia mediului. Ed. Economica, 2002
34
de cvartal cu respectarea prevederilor licenţelor acordate de autorităţile de reglementare în
domeniu.
Datorită necesităţii modernizării, reabilitării şi eficientizării acestui serviciu public pe
întregul sistem de producere, transport, distribuţie şi utilizare eficientă de către consumatorii
urbani a energiei termice pentru încălzire şi apă caldă de consum, luând în considerare
reglementările UE în domeniu cât şi politica Guvernului României, în anul 2003 Consiliul Local
al Municipiului Bacău a aprobat prin HCL nr.192/30.06.2003 „STRATEGIA DE
ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU PÂNĂ ÎN ANUL
2020”.
Strategia a fost realizată de SC ATH ENERG SRL Bucureşti la comanda SC CET SA
Bacău şi a fost reactualizată în anul 2006 şi însuşită prin hotărârea Consiliul Local al
Municipiului Bacău nr.320/30.11.2006.
Principalele obiective urmărite la elaborarea strategiei au fost:
 restructurarea pieţei de energie termică urbană prin transferarea consumatorilor alimentaţi
din centralele termice de cvartal, transformarea centralelor termice în puncte termice,
acolo unde au fost condiţii tehnice şi de eficientă economică şi racordarea acestora la
sistemul urban de termoficare, unde energia termică este produsă preponderent în
instalaţii de cogenerare, cu program continuu de asigurare a serviciului şi cu realizarea
unor tarife inferioare celor realizate în soluţia centralelor de zonă, diminuând astfel
cuantumul subvenţiei suportată de la bugetul local şi bugetul de stat. Rezultatul
restructurării a creat situaţia existenţei unui singur operator pentru acest serviciu public;
 renunţarea la utilizarea grupului energetic de cogenerare cu funcţionare pe lignit cu
capacitate supradimensionată de 343 MWcomb (IMA 1) , care necesită costuri de
investiţii ridicate pentru conformarea la cerinţele normelor de protecţie a mediului (SO2,
pulberi, evacuarea /stocarea zgurii şi cenuşii rezultate din arderea lignitului) , prin
indentificarea unei solutii de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, soluţie care să
elimine şi caracterul sezonier al funcţionării instalaţiilor de producere a energiei electrice
în cogenerare;
 redimensionarea întregului sistem de producere, transport şi distribuţie conform unei
cereri prognozate de energie termică urbană care să ţină cont de ridicarea eficienţei de
utilizare a combustibililor prin reabilitarea termică a imobilelor, contorizarea individuală
35
a consumatorilor, reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie, utilizarea
unor echipamente cu performanţe ridicate, cât şi de automatizarea şi monitorizarea
întregului sistem.43
Strategia a fost structurată pe măsuri şi obiective de realizat pe fiecare subsistem în parte ,
în cadrul ei fiind executate o parte a lucrărilor:
 Reabilitarea şi automatizarea celor 34 puncte termice urbane preluate în administrarea
CET Bacău în anul 2002;
 Reabilitarea şi transformarea în puncte termice racordate la reţeaua de transport a 20
centrale termice de cvartal preluate în administrate/concesiune în perioada 2002-2007;
 Automatizarea şi dispecerizarea sistemului punctelor termice urbane;
 Contorizarea branşamentelor consumatorilor ;
 Racordarea unor noi consumatori;
 Modernizarea staţiilor de hidrofor;
 Instalarea grupului de cogenerare cu turbină cu gaze de 14 MWe.
Municipiul Bacău, prin documentaţia întocmită şi propunerile de proiecte realizate de SC
CET SA Bacău, a fost selectat între primele trei oraşe care beneficiază de asistenţă Phare în
vederea pregătirii unui proiect de mediu ce va permite accesarea unei finanţări comunitare în
cadrul POS MEDIU, Axa Prioritară 3, a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.
Programul este intitulat astfel: “Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice,
prin restructurarea şi reabilitarea sistemului de încălzire urbană, pentru atingerea ţintelor de
eficienţă energetică în Municipiul Bacău”.44
Master Planul a fost aprobat cu HCL nr.21/13.02.2009 de Consiliul Local al Municipiului
Bacău.
În Master Plan (MP) sunt cuprinse principalele lucrări de investiţii necesare pe întreg lanţul
producere-transport-distribuţie energie termică şi prioritizarea acestora astfel încât să se obţină:
reducerea poluării, eficientizarea utilizării energiei, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
accesibilitatea preţului la consumatorul final .
Prin HCL nr.344/23.10.2009 a fost aprobat Studiul de Fezabilitate (SF) şi Analiza Cost -
Beneficiu pentru proiectul ,,Retehnologizarea sistemului de termoficare din Municipiul Bacău în
43
http://www.cetbacau.ro/prezentare/date-tehnice/producerea-energiei-termice.html
44
36
vederea conformării la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru
creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană ‘’ finanţat prin Programul Operaţional
Sectorial Mediu - Axa Prioritară 3. Acest proiect se află în prezent în derulare.
Pe baza analizei sistemului de termoficare existent în Bacău şi pe baza considerentelor
strategice, în cadrul MP şi SF au fost analizate 3 scenarii ce cuprind 5 opţiuni diferite .
Analiza cost beneficiu a indicat soluţia optimă, respectiv sistemul centralizat de
termoficare şi instalarea unui ciclu combinat gaz-abur de înaltă eficienţă, cu capacitatea de 14
MWt şi cca.10,8 MWe. Analiza cost-beneficiu a evidenţiat şi justificat documentat avantajele
nete faţă de sistemul descentralizat.
Întreaga documentaţia a aplicaţiei (MP, SF, Analiza cost-beneficiu, Analiza Instituţională)
a fost elaborată cu asistenţă Phare de firme internaţionale de prestigiu în domeniu ( Ramboll –
Danemarca şi Fichtner ).
45
45
https://www.google.ro/search?q=cet+bacau&rlz=1C1CHBF_enRO795RO79
37
3.2 Politica de mediu a societății
Principalii factori poluatori ai societății
46
46
http://www.cetbacau.ro/prezentare/date-tehnice/distributie-energie-termica.html
38
Motivele pentru care organizatia i-a hotararea implementarii SMM (Sistem de
Management de Mediu)
Organizatia a luat hotararea implementarii SMM deoarece dorea retele termice, transportul si
distributia energiei termice, producerea energiei termice. S.C.CET S.A.Bacău asigură transportul
energiei termice produse sub formă de apă fierbinte prin reţelele termice de transport, bifilare
(tur-retur) aferente sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului
Bacău. Lungimea totală a traseului reţelelor termice de transport este de 30,7 km.
Conducerea a realizat că prin acțiunile societății, au produs multe pierderi mediului

înconjurător, iar odată cu înăsprirea legislației mediului,organizația a avut de pierdut mult pe
partea financiară.
În plus au realizat că odată cu implementarea acestui sistem de mediu integrat, societatea
va minimiza riscurile financiare cauzate de amenzi,iși va imbunătăți imaginea firmei și va avea o
poziție bună pe piața internă, iar personalul va fi motivat,implicat și mai ales educat cu privire la
protecția mediului.
Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
Introducerea unui SMM este important pentru organizație deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport şi depozitare;
-riscurile de îmbolnăvire;
Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
S.C. CET S.A.Bacau are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termică a locuitorilor Municipiului Bacău prin producerea de energie termică şi electrică
conform parametrilor de calitate impuşi, în condiţii de eficienţă ridicată şi continuitate.
Introducerea unui SMM este important pentru organizație deoarece vor fi reduse :
-costurile materiilor prime;
- consumul de energie;
-costurile de transport şi depozitare;
39
-riscurile de îmbolnăvire;
Angajații vor avea și ei beneficii ca:

- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă;
- îmbunătăţirea sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii;
Obiectivele SMM
Obiectivele SMM sunt:
 Producere, transport şi distribuţie energie termică

 Producţia de energie electric
 Furnizarea energiei electrice
Principalele obiective urmărite la elaborarea strategiei au fost:
 restructurarea pieţei de energie termică urbană prin transferarea consumatorilor alimentaţi din
centralele termice de cvartal, transformarea centralelor termice în puncte termice, acolo unde au
fost condiţii tehnice şi de eficientă economică şi racordarea acestora la sistemul urban de
termoficare, unde energia termică este produsă preponderent în instalaţii de cogenerare, cu
program continuu de asigurare a serviciului şi cu realizarea unor tarife inferioare celor realizate
în soluţia centralelor de zonă, diminuând astfel cuantumul subvenţiei suportată de la bugetul
local şi bugetul de stat. Rezultatul restructurării a creat situaţia existenţei unui singur operator
pentru acest serviciu public;
 renunţarea la utilizarea grupului energetic de cogenerare cu funcţionare pe lignit cu capacitate
supradimensionată de 343 MWcomb (IMA 1) , care necesită costuri de investiţii ridicate pentru
conformarea la cerinţele normelor de protecţie a mediului (SO2, pulberi, evacuarea /stocarea
zgurii şi cenuşii rezultate din arderea lignitului) , prin indentificarea unei solutii de promovare a
cogenerării de înaltă eficienţă, soluţie care să elimine şi caracterul sezonier al funcţionării
instalaţiilor de producere a energiei electrice în cogenerare;
 redimensionarea întregului sistem de producere, transport şi distribuţie conform unei cereri
prognozate de energie termică urbană care să ţină cont de ridicarea eficienţei de utilizare a
combustibililor prin reabilitarea termică a imobilelor, contorizarea individuală a consumatorilor,
40
reducerea pierderilor din reţelele de transport şi distribuţie, utilizarea unor echipamente cu
performanţe ridicate, cât şi de automatizarea şi monitorizarea întregului sistem.47
Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
Asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică urbană a Municipiului Bacău în

sistem centralizat se realizează prin sistemul de termoficare urbană şi centrale termice de cvartal
cu respectarea prevederilor licenţelor acordate de autorităţile de reglementare în domeniu.
Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM
Implementarea SMM se va realiza în toată compania.

Întreaga organizație trebuie să se documenteze şi să actualizeze aceste informaţii, trebuie să
asigure că aspectele semnificative de mediu sunt luate în considerare la stabilirea, implementarea
şi menţinerea SMM. Se vor stabili obiective generale şi specifice de mediu documentate la
fiecare nivel şi funcţie relevantă iar acestea se vor menține sau chiar imbunătăți.48
Stabilirea nivelului de aplicare a SMM
S.C.CET S.A. Bacau a hotarat sa implementeze SMM în toate sectoarele de activitate a

organizaţiei.
“ În calitate de Director General , asigur ca politica în domeniu calităţii, mediului şi SSO să

fie înţeleasă, implementată şi menţinută, stabilind şi alocând resursele necesare, precum şi un
cadru tehnic şi organizatoric adecvat. Acord suportul necesar pentru participarea personalului
societăţii la toate nivelele, pentru îmbunătăţirea politicii şi obiectivelor în aceste domenii, prin
difuzarea documentelor sistemului de management integrat calitate, mediu, SSO, instruiri în
vederea conştientizării obligaţiilor individuale, testări ale cunoştinţelor, chestionare, comunicarea
acestora cu clienţii şi cu alte părţi interesate şi disponibilitatea publică a
politicii. “PREȘEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE
DIRECTOR GENERAL, Dr.Ing. Sorin-Adrian Capăt
47
48
41
Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
SMM
Întregul personal al S.C. CET S.A. Bacău, indiferent de poziţia ierarhică, se implică efectiv în
realizarea politicii sistemului de management integrat calitate – mediu – securitate şi sănătate
ocupaţională.
Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
Strategia a fost structurată pe măsuri şi obiective de realizat pe fiecare subsistem în parte , în

cadrul ei fiind executate o parte a lucrărilor:
 Reabilitarea şi automatizarea celor 34 puncte termice urbane preluate în administrarea CET

Bacău în anul 2002;
 Reabilitarea şi transformarea în puncte termice racordate la reţeaua de transport a 20 centrale
termice de cvartal preluate în administrate/concesiune în perioada 2002-2007;
 Automatizarea şi dispecerizarea sistemului punctelor termice urbane;
 Contorizarea branşamentelor consumatorilor ;
 Racordarea unor noi consumatori;
 Modernizarea staţiilor de hidrofor;
 Instalarea grupului de cogenerare cu turbină cu gaze de 14 MWe.
Municipiul Bacău, prin documentaţia întocmită şi propunerile de proiecte realizate de SC

CET SA Bacău, a fost selectat între primele trei oraşe care beneficiază de asistenţă Phare în
vederea pregătirii unui proiect de mediu ce va permite accesarea unei finanţări comunitare în
cadrul POS MEDIU, Axa Prioritară 3, a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013.
Programul este intitulat astfel: “Reducerea poluării şi diminuarea schimbărilor climatice, prin
restructurarea şi reabilitarea sistemului de încălzire urbană, pentru atingerea ţintelor de eficienţă
energetică în Municipiul Bacău”.
S.C. CET S.A. Bacău are ca misiune asigurarea serviciului public de alimentare cu energie
termică a locuitorilor Municipiului Bacău prin producerea de energie termică şi electrică
conform parametrilor de calitate impuşi, în condiţii de eficienţă ridicată, respectând calitatea
factorilor de mediu şi asigurând sănătatea şi securitatea în muncă, prevenirea şi stingerea
42
incendiilor – protecţia civilă.
Pentru respectarea acestei misiuni, S.C. CET S.A. Bacău a stabilit o serie de obiective
strategice pentru atingerea cărora:
Promovează cele mai performante tehnologii şi practici manageriale care asigură şi
îmbunătăţesc continuu: calitatea produselor, a serviciilor, creşterea satisfacţiei clienţilor,
îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa de energie electrică şi termică, modernizarea permanentă a
infrastructurii, asigurarea unui mediu de lucru corespunzător, precum şi performanţe de mediu
ridicate, siguranţa în funcţionare, sănătate şi securitate în muncă;
Asigură conformarea cu prevederile Constituţiei României, a Codului Muncii, legislaţiei
primare, secundare şi terţiare din domeniul calităţii, protecţiei mediului, SSM, PSI–protecţie
civilă, precum şi cu strategiile de dezvoltare europene, naţionale şi locale;
Acţionează pentru respectarea reglementărilor referitoare la utilizarea eficientă a resurselor
materiale şi a energiei, acţionând asupra cauzelor şi nu asupra efectelor;
Acţionează pentru respectarea limitelor maxime admise impuse de autoritatea de mediu şi
urmăreşte şi ţine sub control riscurile la locurile de muncă;
Menţine o relaţie deschisă cu populaţia, autorităţile locale şi centrale, cu asociaţiile de
proprietari, organismele neguvernamentale, mass-media privind calitatea serviciilor, calitatea
mediului şi SSM, având ca obiectiv strategic asigurarea satisfacţiei clienţilor;
Evaluează, în analizele efectuate de management, interesele şi reacţiile celor mai sus
prezentaţi, precum şi a celor din interiorul societăţii şi acţionează în consecinţă, îmbunătăţind
continuu sistemul de management integrat calitate, mediu, SSO implementat, prin măsurători
obiective asupra proceselor şi prin obţinerea de rezultate cunatificabile în ceea ce priveşte
performanţa şi eficacitatea proceselor;
Creează o „cultură” a calităţii, a mediului, a sănătăţii şi securităţii în muncă prin educarea,
conştientizarea, motivarea personalului;
Acţionează pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor din „Strategia de alimentare cu
energie termică a Municipiului Bacău până în anul 2020”, prin suportul tehnic şi derularea
aplicaţiei, cofinanţată din Fonduri Europene în cadrul POS Mediu Axa 3, cuprinsă în programul
de investiţii pe termen lung al Master Planului privind asigurarea conformării cu obligaţiile de
mediu stabilite în Acordul Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, pentru
eficientizarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate.
Planificarea
Evaluarea politicii de mediu a organizatiei49
Politica de mediu include un angajament de îmbunătățire continuă și de prevenire a

poluării. De implementarea sistemului de management de mediu se va ocupa managerul de
49
http://www.cetbacau.ro/prezentare/strategii-de-dezvoltare/
43
mediu care va implementa politica de mediu şi va fi responsabil pentru respectarea acesteia.
Conducerea de vârf se asigură de instruirea angajaților astfel încât aceasta să fie comunicată,
înţeleasă şi respectată de întregul personal.50
Aprecierea continutului politicii de

mediu DA NU
Daca politica de mediu raspunde ●
angajamentelor prevazute in ISO 14001.
Daca este adecvata activitatilor produselor ●
si serviciilor si daca reflecta corect
valorile si principiile organizatiei.
Daca este acceptata de conducerea ●
organizatiei la nivelul cel mai inalt.
Daca este realista si stabileste directii clare ●
de urmat.
Daca este desemnata o persoana pentru ●
supravegherea si implementarea unei
politici de mediu.
RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU
Tabel
Autoritatea de
Nr Frecventa mediu catre care Data depunerii raportului
Tip raport
Crt raportarii se face
raportarea
Lunar, centralizat in termen de 48 de ore de la

Raport privind ARPM Bacau
analiza in caz de depasiri
1. Monitorizarea transmis in cadrul
emisiilor in aer. Raportului anual
GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
de mediu
50
44
Autoritatea de
Nr Frecventa mediu catre care Data depunerii raportului
Tip raport
Crt raportarii se face
raportarea
Trimestrial, in termen de 48 de ore de la

ARPM Bacau
Raport privind centralizat analiza in caz de depasiri
Monitorizarea transmis
2.
emisiilor in apa de in cadrul
suprafata GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Raportului anual
de mediu
Raport privind Pana la 1 martie a fiecarui an,

Anual ca parte a ARPM Bacau
Monitorizarea pentru anul precedent.
3 Raportului anual
emisiilor de ape
de mediu GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
freatice, zgomot
Situatia privind Anual ca parte a

Pana la 1 martie a fiecarui an,
4 gestionarea Raportului anual ARPM Bacau
pentru anul precedent.
deseurilor de mediu
Raport privind La cinci ani ca O data la cinci ani pana la 1

ARPM Bacau
5 Monitorizarea parte a Raportului martie.
solului anual de mediu GNM CJ Bacau Conform solicitarii GNM
Inventaru emisiilor Anual ca parte a

Pana la 1 martie a fiecarui an,
5. pentru Registrul Raportului anual ARPM Bacau
pentru anul precedent.
EPER de mediu
Raportul anual de Anual ARPM Bacau Pana la 1 martie a fiecarui an,

6.
mediu*** GNM CJ Bacau pentru anul precedent.
*** Continutul Raportului Anual de Mediu(RAM)
1. Prezentarea societatii
1.1. Date de identificare
1.2 Acte de reglementare si contracte in vigoare detinute pe linie de mediu
45
1.3 Date privind functionarea si capacitatile de productie utilizate.Evidenta functionarii
fiecarei instalatii care constituie sursa de emisie; prezentarea disfunctionalitatilor
instalatiilor tehnologice, a instalatiilor de depoluare, a instalatiei de monitorizare.51
2. Sistemul de management de mediu
2.1 Descrierea pe scurt a sistemului de management de mediu; proceduri existente,
responsabilitati, planuri, programe de mediu existente ; bilanturi si concluziile auditurilor
realizate.
3. Utilizarea materiilor prime , auxiliare, utilitati

3.1. Materii prime si materiale auxiliare prelucrate in cursul anului. Scurta caracterizare a
combustibililor utilizati; se vor anexa buletine de analiza pentru pacura ; pentru carbune.
3.2. Actualizare SEVESO privind incadrarea obiectivului din punct de vedere al riscului
producerii de accidente;
3.3. Consumul de utilitati comparativ cu anul precedent( consum utilitati /produs pentru a
evidentia reducerea consumurilor); eficienta energetica a instalatiei, consumuri specifice,
incadrare in BAT;
4. Performanta de mediu – Bilant privind Impactul activitatii societatii asupra mediului in

anul de raportare comparativ cu anul precedent si cu recomandarile BAT
4.1. Monitorizarea mediului . Emisii de poluanti in aer, apa , sol
Tabele centralizatoare cu: punctele de prelevare , parametri relevanti , valorile

momentane/medii zilnice/la 48 ore/lunare , conform cerintelor AIM , comparativ cu
VLE stabilite in AIM. Se vor preciza maximile determinate si frecventa depasirilor daca
este cazul. Anexa copii buletine analize.
4.2 Emisiile anuale in aer de SO2, Pulberi si No2, comparativ cu plafoanele alocate.
4.3. Metode de masurare / calcul utilizate; pentru sistemul de monitorizare continua se

vor prezenta rezultatele controlului anual utilizand determinari paralele.
4.4. Concluzii.
4.5. Evidenta gestiunii deseurilor produse/depozitate temporar/eliminate
5. Investitii/costuri de mediu
6. Stadiul de realizare a masurilor din planul de actiuni
7. Sesizari si reclamatii - in acest capitol se vor prezenta problemele de mediu sesizate la
controalele de inspectie si modul de rezolvare a acestora precum si reclamatiile si
sesizarile publicului.
8. Probleme intampinate ; propuneri modificari AIM daca este cazul
51
Dutu Mircea – Dreptul mediului, vol. II. Ed. Economica, 2017
46
Aprecierea posibilităţilor de implementare a politicii de mediu
Aprecierea posibilitatilor de Observații

implementare a politicii de mediu
Aprecierea programelor Politica de mediu adoptata permite
implementarea programelor mediu.
Aprecierea resurselor necesare punerii in Exista resurse necesare pentru punerea in
practica a politicii de mediu practica a politicii de mediu.
Aprecierea realismului politicii de mediu Exista fonduri alocate pentru politica de

analizand posibilitatile de implementare mediu.
Analiza angajarii organizatiei: peste Organizatia se angajeaza sa respecte

posibilitatile reale sau la nivel minim al prevederile politicii de mediu
organizatiei.
Analiza comunicarii si intelegerea politicii Politica de mediu este comunicata
de mediu la toate nivelurile . angajatilor prin sedinte de informare,
discutii, afise la locuri vizibile.
Analiza procedurilor pentru realizarea Stabilirea unei proceduri care respecta
politicii de mediu(principiile si cerintele politicii de mediu adoptate
responsabilitatile vizand verificarea
politicii de mediu, relevanta politicii de
mediu pentru organizatie, modalitati de
realizare a schimbarilor necesare in
politica de mediu).
Analiza comunicarii politicii de mediu Publicarea politicii de mediu pe site-ul
catre partile interesate (exterior)- difuzare firmei, in mass media si includerea ei in
prin mass media, expunerea in zone unde rapoartele anuale.
publicul are acces, includerea in rapoarte
anuale si alte publicatii.
Pentru identificarea aspectelor semnificative de mediu se vor lua în considerare cît mai
mulţi factori, cum ar fi: emisiile în aer, efluentii în apă, managementul deşeurilor, poluarea
solului, impactului asupra comunităţii, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale, alte
aspecte de mediu locale, analiza ciclului de viaţă al produslui, analiza matricei efectelor de
47
mediu, activităti anterioare şi planificate pentru viitor, funcţionarea normală şi anormală a
instalaţiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare accidentală.52
De asemenea, în stabilirea metodei de cotare se poate include şi identifcarea iniţială a

impacturilor asupra sănătăţii şi securităţii persoanelor, precum şi evaluarea riscurilor pentru
mediu. Relaţia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este de tip cauza – efect.
De exemplu, cauza / aspectul de mediu este deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul /
imapctul este poluarea solului, subsolului şi a acfiverului în situaţii de infiltrare produse
petroliere.53
Identificarea aspectelor de mediu şi evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate

acestor aspecte este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activităţii, produsului,
identificarea unui număr cît mai mare de aspecte de mediu asociate, identifcarea unui numar cît
mai mare de impacturi de mediu asociate fiecărui aspect şi cuantificarea impacturilor care ajută
la reţinerea numai a acelor aspecte de mediu care generează impacturi semnificative.
Metoda adoptată pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate aspectelor de mediu

identificate are la baza metoda denumită AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur
Effets et de leur Criticites), aplicată prima dată pentru industria aeronautică şi ulterior extinsă şi
la alte sectoare industriale. Această metodă permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin
identificarea impacturilor seminifcative, avînd la bază următoarele criterii:
1. gravitatea impactului,
2. frecvenţa de producere sau probabilitatea de apariţie,
3. persistenţa în mediul natural,
4. sensibilitatea mediului receptor,
5. alte criterii.
Se face precizarea că aceste criterii pot varia, nu sînt singurele aplicabile şi nici impuse.
Unele pot fi înlocuite cu altele mai bine adaptate specificului organizaţiei pentru care se
elaborează analiza iniţială de mediu.
52
53
48
Pentru cazul de faţă, activităţile desfăşurate pe amplasamentul , S.C. CET S.A. Bacău,
metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate consideră următoarele
criterii:
1. gravitatea/importanta impactului (G)

2. frecvenţa impactului (F)
3. magnitudinea impactului (M)
4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural
(R)
5. opinia publică/transparenţă (O).54
Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un
anumit coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.
Grilă de cotare a impacturilor de mediu
Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct

pondere
F 3 Zilnică Medie Ocazională
G 5 Risc pentru om şi Risc pentru mediu Nu există risc pentru

mediu mediu
M 4 Semnificativă Medie Minora
R 4 Neconformitate Conformitate (valori Conformitate (valori

(depăşiri de cuprinse între prag de ale poluantilor sub
CMA) alertă şi prag de pragurile de alerta)
intervenţie)
O 2 Plîngeri şi critici Plîngeri şi critici Nu există plîngeri sau

sistematice sporadice critici
54
49
Se acorda fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor
de mediu şi se obţine în final un scor de mediu calculat după următoarea formulă:
Scor  F  3  G  5  M  4  R  4  O  2
Coeficientul de pondere reflectă importanţa pe care organizaţia o acordă fiecărui criteriu.

Se observă, astfel, că importanţă maximă are criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de
magnitudinea acestuia şi de reglementările legislative referitoare la impactul de mediu analizat.
Faptul că opinia publică a primit cel mai mic coeficient nu înseamnă că este un criteriu
nesemnificativ, din moment ce a fost considerat în procesul de evaluare, spre deosebire de alte
criterii care nu au fost luate în calcul (de exemplu criteriul economic).
Scorul de mediu obtinut pentru fiecare activitate in parte, careia i-au fost asociate un
anumit numar de impacturi se calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori
cuprinse intre 18 si 180). Se obtine astfel, cite o medie a impacturilor generate de fiecare
activitate din cadrul proceselor tehnologice ce se desfasoara pe amplasamentul amplasamentul .
Scorul final de mediu pentru fiecare proces tehnologic a fost calculat de asemenea, ca o medie a
scorurilor de mediu obtinute pentru activitatile din cadrul procesului evaluat.
Impactul generat de o activitate careia i-au fost asociate un numar n de aspecte de mediu,
respectiv de impacturi de mediu se calculeaza astfel:
 IM
i 1
i
IMa i 
n
Impactul global al unui proces tehnologic in cadrul caruia se deruleaza an activitati se

calculeaza astfel:
50
an
 IMa
ai 1
i
IMglobal 
an
Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de
mediu obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai
grav. Se propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
18 < P < 38 – impact mediu semnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi semnificative, care au
valori mai mari de 38 de puncte.
În cele ce urmează se va cuantifica impactul asociat fiecărui aspect de mediu, generat în

fiecare proces ce se desfăşoară în cadrul societăţii, avînd în vedere cele două situaţii: funcţionare
normală şi funcţionare anormală.
Identificarea aspectelor și impacturilor de mediu în condiții de funcționare normală
Nr. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

Crt.
1 Excavare și haldare Lignit Emisii aer(pulberi),  Poluare sol, peisaj,
Consum energetic  zgomot,
2 Transportul lignitului pe Emisii aer ,  poluare sol,
benzile transportoare (80 Consum energetic.  zgomot
51
km)
3 Alimentarea cu carbune a Emisii aer (pulberi),  Poluare aer,
termocentralei Consum energetic  zgomot
4 Transportul lignitului către Emisii aer (pulberi),
moară pentru a fi măcinat Consum energetic  Zgomot
5 Măcinarea/ sfărămițarea Emisii aer (pulberi),  poluare aer,
lignitului Consum energetic,  zgomot
6 Introducerea lignitului in Consum energetic,  zgomot ,
cazan/ boiler pentru Temperaturi ridicate, emisii  poluare aer,
arderea acestuia. gaze (evacuarea gazelor
prin coșurile de fum),  sol,
Generarare cenușă și zgură
7 Evacuarea cenușă prin Consum energetic,  Zgomot,
intermediul sistemului Emisii aer (pulberi),  poluare sol
hidraulic
8 Cazanul încălzește și Consum energetic,  Zgomot,
vaporizează apa, aburul Temperaturi ridicare ,  poluare termică a
produs se destinde într-o consum apă, apelor de suprafață
turbină cu abur producând evacuare ape uzate
lucru mecanic
9 Aburul este condensat Consum energetic,  Zgomot,
într-un condensator Consum apă,
Evacuare ape uzate  poluare termică
10 Turbina antrenează un Consum energetic,  Zgomot
generator de curent
alternativ (alternator), care
transformă lucrul mecanic
în energie electrică
Identificarea aspectelor și impacturilor de mediu în condiții de funcționare anormală
Nr. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

Crt.
1 Excavare și haldare Lignit Emisii aer(pulberi),  Poluare sol, peisaj,
pe un sol mai dur sau in consum energetic mai mare
52
conditii de umiditate mare  zgomot,
2 Transportul lignitului pe Emisii aer ,  poluare sol,
benzile transportoare (80 consum energetic.  zgomot
km)
3 Alimentarea cu carbune a Emisii aer (pulberi),  Poluare aer,
termocentralei consum energetic  Zgomot
4 Transportul lignitului către Emisii aer (pulberi),
moară pentru a fi măcinat consum energetic  Zgomot
5 Măcinarea/ sfărămițarea Emisii aer (pulberi),  poluare aer,
lignitului este mai dificila consum energetic,  zgomot
daca carbunele este umed
sau mai dur
6 Introducerea lignitului in Consum energetic,  zgomot ,
cazan/ boiler pentru temperaturi ridicate, emisii  poluare aer,
arderea acestuia. gaze (evacuarea gazelor
prin coșurile de fum),  sol,
generarare cenușă și zgură
7 Evacuarea cenușă prin Consum energetic ;  Zgomot,
intermediul sistemului Emisii aer (pulberi),  poluare sol
hidraulic este mai dificilă
atunci cand unul din
tronsoane este defect
8 Cazanul încălzește și Consum energetic ;  Zgomot,
vaporizează apa mai greu Temperaturi ridicare ,  poluare termică a
daca lignitul nu este Consum apă, apelor de suprafață
corespunzator, Evacuare ape uzate
9 Condensarea aburului este Consum energetic,  Zgomot,
mai dificila daca Consum apă ;
parametrii de presiune si Evacuare ape uzate  poluare termică
temperatura nu sunt
corespunzători
10 Turbina antrenează un Consum energetic ;  Zgomot
generator de curent
alternativ (alternator), care
transformă lucrul mecanic
în energie electrică
Gravitatea impactului generat de activitățile procesului de producție la funcționare normală
53
Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de scor
mediu activ.
Excavare și Emisii  Poluare sol, 15 25 4 4 2 45
haldare Lignit aer(pulberi), peisaj, 34
consum  Zgomot, 3 5 4 4 2 18
energetic
Transportul Emisii aer ,  Poluare sol, 15 5 4 4 2 30
lignitului pe consum  Zgomot 3 5 4 4 2 18 24
benzile energetic.
transportoare
(80 km)
Alimentarea cu Emisii aer  Poluare aer, 3 5 4 4 2 18
carbune a (pulberi),  Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
termocentralei consum
energetic
Transportul Emisii aer 
lignitului către (pulberi),  Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
moară pentru a consum
fi măcinat energetic
Măcinarea/ Emisii aer  Poluare aer, 15 25 4 4 2 45
sfărămițarea (pulberi),  Zgomot 3 5 4 4 2 18 34
lignitului consum
energetic,
Introducerea Consum  Zgomot , 3 5 4 4 2 18
lignitului in energetic,  Poluare aer, 3 25 20 4 2 54
cazan/ boiler temperaturi 34
pentru arderea ridicate, emisii
acestuia. gaze
(evacuarea  Poluare sol, 15 5 4 4 2 30
gazelor prin
coșurile de
fum),
generarare
cenușă și zgură
Evacuarea Consum  Zgomot, 15 25 4 4 2 50
cenușă prin energetic,  Poluare sol 15 5 4 4 2 30 40
intermediul emisii aer
sistemului (pulberi),
hidraulic
Cazanul Consum  Zgomot, 3 5 4 4 2 18
încălzește și energetic,  Poluare 3 25 4 4 2 38 28
vaporizează temperaturi termică a
apa, aburul ridicare , apelor de
produs se consum apă, suprafață
destinde într-o evacuare ape
54
turbină cu abur uzate
producând lucru
mecanic
Aburul este Consum  Zgomot, 3 5 4 4 2 18
condensat într- energetic, 18
un condensator consum apă,  Poluare 3 5 4 4 2 18
evacuare ape termică
uzate
Turbina Consum  Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
antrenează un energetic,
generator de
curent alternativ
(alternator),
care transformă
lucrul mecanic
în energie
electrică
Gravitatea impactului generat de activitățile procesului de producție la funcționare anormală
Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie

mediu mediu de scor
mediu activ.
Excavare și Emisii  Poluare 3 25 20 4 2 54
haldare Lignit pe aer(pulberi), sol, peisaj, 42
un sol mai dur  zgomot, 15 5 4 4 2 30
sau in conditii de Consum
umiditate mare energetic mai
mare
Transportul Emisii aer ,  poluare 15 5 4 4 2 30
lignitului pe Consum sol, 3 5 4 4 2 18 24
benzile energetic.  zgomot
transportoare (80
km)
Alimentarea cu Emisii aer  Poluare 3 5 4 4 2 18
carbune a (pulberi), aer, 3 5 4 4 2 18 18
termocentralei Consum  zgomot
energetic
Transportul Consum  Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
lignitului către energetic
moară pentru a fi
55
măcinat
Măcinarea/ Emisii aer  poluare 15 25 4 4 2 50
sfărămițarea (pulberi), aer, 15 5 4 4 2 30 40
lignitului este Consum  zgomot
mai dificila daca energetic mai
carbunele este mare,
umed sau mai
dur
Introducerea Consum  zgomot , 15 5 4 4 2 30
lignitului in energetic,  poluare 3 25 20 4 2 54
cazan/ boiler Temperaturi aer, 38
pentru arderea ridicate, emisii
acestuia. gaze
(evacuarea 15 5 4 4 2 30
gazelor prin  sol,
coșurile de
fum),
Generarare
cenușă și zgură
Evacuarea Consum  Zgomot, 3 25 20 4 2 54
cenușă prin energetic,  poluare 15 25 20 4 2 66 60
intermediul Emisii aer sol
sistemului (pulberi),
hidraulic este mai
dificilă atunci
cand unul din
tronsoane este
defect
Cazanul Consum  Zgomot, 15 5 20 4 2 46
încălzește și energetic,  poluare 3 25 4 4 2 38 42
vaporizează apa Temperaturi termică a
mai greu daca ridicate , apelor de
lignitul nu este consum apă, suprafață
corespunzator, Evacuare ape
uzate
Condensarea Consum  Zgomot, 15 5 4 4 2 30
aburului este mai energetic, 38
dificila daca consum apă,  poluare 15 5 20 4 2 46
parametrii de Evacuare ape termică
presiune si uzate
temperatura nu
sunt
corespunzători
Turbina Consum  Zgomot 3 5 4 4 2 18 18
antrenează un energetic,
generator de
56
curent alternativ
(alternator), care
transformă lucrul
mecanic în
energie electrică
57
70
60
Excavare lignit
50
transport lignit
Alimentare termocentrala
40 transport catre moara
macinarea lignitului
arderea lignitului
30
evacuare cenusa
producerea lucrului mecanic
20
condensarea aburului
activitatea turbinei
10
0
functionare normala functionarea anormala
Graficul de mai sus este o centralizare a activităților cu funcționare normală și anormală,

fiecare activitate având culoarea ei. Astfel se pot observa diferențele dintre punctajele fiecărei
activități.
58
3.3 Metode de imbunătățire a activității de reciclare
Prevederile legale si reglementarile
Se va respecta legislatia specifica in vigoare pentru gestionarea substantelor si preparatelor

chimice periculoase:
 HG 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;

 HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a
preparatelor periculoase
 Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea șii restricționarea
substanțelor chimice 55
Dar si :
 Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta gestiunii deseurilor conform
HG 856/2002 si Ordinului 95/2005:
- evidenţa cantitativă de deşeuri depozitate se va realiza lunar prin fişele interne de
gestiune a deşeurilor,
- se va intocmi registru de depozitare cantitativă a deşeurilor.
 Intreaga activitate de gestionare a deseurilor se va desfasura in conditii de protectie a
sanatatii populatiei si a mediului, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
 Se vor respecta reglementarile HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
 Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze
stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.
 Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate.
 Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe amplasament, fara
acordul ARPM Bacau.
 Operatiunile de valorificare a deseurilor se vor efectua numai cu operatori autorizati, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
 Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se va face numai de societati
autorizate si numai de la amplasamentul la locul de recuperare sau depozitare definitiva,
fara a afecta in sens negativ mediul.
 Se vor respecta prevederile legale in vigoare privind evidenta ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje conform HG 621/2005 cu modificarile si completarile aduse de HG 1872/2006 si
247/2011.
 Se vor respecta prevederile OUG nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor
pentru drogurilor cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 186/2007 si prevederile
HG 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 121/200, precum si
pentru modificarea HG 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog..
 Amestecarea deşeurilor este interzisă conform procedurilor interne şi legislaţiei în vigoare .
 Conform prevederilor Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor aveti obligatia:
55
59
- sa predati deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care detin
autorizatii de mediu si care desfasoara operatiuni de valorificare/eliminare;
- sa desemnati o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa
asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege;
- sa nu amestecati diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu
deseuri nepericuloase;
- sa separati deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora;
- sa tineti evidenta cantitatii, a naturii, originii si, dupa caz, a destinatiei, frecventei,
modului de transport, precum si a operatiilor de valorificare/eliminare – in conformitate
cu HG 856/2002 si sa o puneti la dispozitia autoritatilor competente, la cererea
acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa efectueze si sa detina o
caracterizare a deseurilor periculoase generate din activitatea proprie, in scopul
determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a
acestora;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze fisele documentate care
caracterizeaza deseurile periculoase generate din activitatea proprie si sa le transmita
la cerere autoritatilor competente pentru protectia mediului;
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa asigure evidenta gestiunii
deseurilor pentru fiecare tip de deseu in conformitate cu anexa 1 din HG 856/2002 si sa
o transmita anual la ARPM Bacau.
- producatorii si detinatorii de deseuri sunt obligati sa pastreze evidenta gestiunii
deseurilor cel putin 3 ani;
- sa suportati costul pagubelor aduse populatiei, agentilor economici si institutiilor prin
gestionarea defectuoasa a deseurilor;
Activitatea principala de producerea, transportul şi distribuţia de energie electrică , producerea si
distributia energiei termice si a apei calde, producerea, transportul, distributia de abur;
producerea, transportul, distributia de apa calda inclusiv instalatiile conexe, direct legate – sub
aspect tehnic – de instalatia principala cu urmatoarele caracteristici :56
 IMA 2: 1 cazan de abur industrial tip BABCOCK, care poate produce un debit de abur de 100
t/h (cu parametrii: presiunea 17bar, temperatura 270°C) prin arderea gazelor naturale sau a
CLU cu o putere termica de 76,5 MWt;
 TG - 1 grup de cogenerare turbina cu gaze compus din :
- grup turbogenerator cu functionare pe combustibil gaz metan, avand puterea de 13,9
MWe si 22 MWt (total 41,61 MWt), care transforma energia gazelor de ardere in
energie electrica prin intermediul ansamblului turbina-generator de curent, livrata SEN
si energie termica obtinuta prin preluarea acesteia din gazele de ardere evacuate din
turbina, prin intermediul cazanului recuperator ;
- cazanul de apa calda tip UT-L 3700 avand P = 3 MWt (3,22 MWt), care poate produce
doar energie termica, prin arderea gazului natural.
 TG + TA - 1 grup de cogenerare cu ciclu combinat cu puterea electrica de 10,95 MW si
puterea termica de 15 MW compus din:
56
60
- turbina cu gaze de tip M7A-03 D (23 MWt), produsă de firma Kawasaky, cu
functionare pe combustibil gaz metan sau CLU. Turbina este cuplata cu generatorul
electric de fabricatie Leroy Sommer tip LS A 56 MBL 130/4p cu puterea activa
nominala de 8,08 MW si tensiunea nominala de 6, 3 kV.
- cazan recuperator cu arzator mixt gaz metan sau CLU (11 MWt). Cazanul recuperator
are un schimbator final de recuperare a caldurii din gazele de ardere. Cazanul propriu
zis este inclus in circuitul apa-abur al turbinei cu abur, iar recuperatorul final debiteaza
caldura direct in circuitul de termoficare.
- turbina cu abur de tip constructiv cu reactiune.
 1 centrala cu doua cazane 10 t/h (2x8,5 MWt) cu functionare pe gaz metan sau CLU. Cele
doua cazane sunt de tip GX 7000 SURR, marca ICI Italia dotate cu arzator mixt gaz/CLU
modulant, tip GI Mist 1000 DSPNM-D, marca Baltur;
 IMA 1***: 1 cazan energetic pentru producerea aburului, prin conversia energiei chimice
inmagazinate in combustibili fosili (carbune, biomasa energetica, gaze naturale si/sau pacura)
in energie termica. Cazanul energetic tip CRG 1870 este fabricat in Romania si are o putere
termica instalata de 343 MWt ;
 1 turbogenerator tip DSL 50 ***cu o putere electrica la sarcina nominala de 50 MW, care
transforma energia cinetica a aburului produs in cazanul energetic in energie electrica.
Aburul este destins in turbina, printr-o succesiune de transformari termodinamice, energia
cinetica a acestuia fiind transformata in lucru mecanic (rotirea turbinei). Axial cu turbina este
cuplat generatorul electric, care transforma lucrul mecanic in energie electrica produsa la
bornele acestuia .
Activitati conexe : Distributia energiei termice prin 56 puncte termice si 16 Centrale termice de
cartier .
. Activitate auxiliara: Depozitarea zgurei si cenusii rezultate din procesul de ardere in focarul
cazanelor la Depozitul de zgură şi cenuşă, care are urmatoarele caracteristici :
- suprafata efectiva de depozitare de 35,7 ha si o capacitate de depozitare de 1.900.000 m 3

(fara suprainaltari).
*** IMA 1 si activitatea de depozitare a zgurei si cenusii se va mentine în functiune pana la
finalizarea probelor de productie si atingerea parametrilor normali de functionare ai noii
surse de producere a energiei termice si electrice - grupul de cogenerare cu ciclu combinat
gaze/abur, cu o putere electrica de 10,95 MW si putere termică de 15 MW , dar nu mai tarziu
de 30.06.2013,
Activitatea se desfasoara :
- 24 ore de operare pe zi;

- 168 ore pe săptămână
- 8904 ore pe an.
Conformarea instalatiei:
- Ca instalatie IPPC aflata sub incidenta Directivei 96/61/CE instalatia trebuie sa se

conformeze celor mai bune tehnici disponibile din domeniu.
- Ca instalatii IMA aflate sub incidenta Directivei 2001/80/CE:
61
- IMA 2 - conforma;
.
Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente
- SC CET SA BACAU este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si
IQNet nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul
situatiilor de urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.
- SC CET SA BACAU nu intra sub incidenta HG nr.804/2007 privind controlul activitatilor
care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase
Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de

management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri
specifice precum:
- „Lista planurilor de interventie in caz de accident”, formular cod F–PS–MSSO–02–02/ var.

2/ 12.09.2005, se află la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii
(SPMSSM).
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”,
formular cod F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod
continuu functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta
inregistrare se afla la SPMSSM.
- „Lista aspectelor de mediu”, formular cod F–PS–M–01–01/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare
proces, a fost realizată în baza procedurii de sistem „Aspecte de mediu” cod PS–M–01, iar
evaluarea impactului a fost realizată în baza procedurii operaţionale „Metodologia de
stabilire a impactului asupra mediului„ cod PO–M–01.
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”,
formular F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005.
Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

Puncte tari :
 Evidenta deseurilor produse va fi tinuta conform HG 856/2002, continind cel putin

urmatoarele informatii: tipul deseului, codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea
produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare, data predarii deseului ,
cantitatea predata catre transportator, date privind expeditiile respinse, date privind orice
amestecare a deseurilor, date valorice privind valorificarea si eliminarea deseurilor;57
Se vor respecta toate prevederile legale privind gestionarea si monitorizarea tuturor tipurilor
de deseuri ;
 Controlul apei
 Topografia depozitului
57
62
 Nu este cazul de mirosuri
 Tratarea apei uzate rezultata in instalatiile de desulfurare umeda
 Tratarea apelor rezultate din curatarea suprafetelor de schimb de caldura ale cazanelor
 Tratarea apelor uzate rezultate din spalarea scaparilor de combustibil lichid si reactivi
chimici
 Orasul Bacau este amplasat pe malul drept al cursului inferior al raului Bistrita inainte de
confluenta cu raul Siret. In aval de municipiul Bacau cursul inferior al raului Bistrita
strabate lunca Siretului, imprumutand traseul unei vechi albii a acestuia. Afluentii sunt
scurti si inregistreaza frecvent procese de secare.
Apa subterana
Panza freatica este cantonata in orizontul grosier de pietris cu golovanis si nisip, cu

permeabilitate ridicata, nivelul acesteia fiind inregistrat la adancimi variabile cuprinse in
intervalul 1,5 - 3,5 m. Variatia naturala pe verticala a acestui nivel poate fi apreciata ca minora,
avand in vedere faptul ca nu depaseste 0,5 m.
Puncte slabe :
 Amplasamentele obiectivelor miniere au creat mari perturbații sub aspect
hidrogeologic;
 Emisii de pulberi si metale grele
 Emisii de SO2, Emisii de NOX, Emisii de CO

 Deoarece instalatiile de ardere care produc energie constitue surse fixe majore de
emisii de poluanti organici persistenti (metale grele , dioxine si benzofurani)
societatea va respecta toate obligatiile reglementate in Legea 271/2003, pentru
ratificarea protocoalelor Conventiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe
distante lungi referitor la poluantii organici persistenti, metale grele,noxe acidifiante
si eutrofizante
Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei
Stabilirea obiectivelor și țintelor propuse pentru S.C. CET S.A. Bacau
Politica de mediu Obiective Ținte

Conformarea cu legislația Conformarea cu cerințele  Se va lucra pentru
actuală de mediu și cu toate privind protecția mediului și implementarea unui sistem
reglementările naționale și includerea acestei componente de management al mediului
internaționale de mediu care în managementul general al ISO 14001 și al securității
63
se aplică în activitățile firmei și sănătății în muncă ISO
desfășurate în cadrul 13001
societății
Implementarea, unui Sistem Certificarea, îmbunătățirea  Implementarea unui sistem

de Management de Mediu în continua a de management de mediu
conformitate cu standardul unui sistem de management  Reorganizarea proceselor
ISO 14001 integrat calitate-mediu și tehnologice și creșterea
menținerea acestuia performanțelor acestora
prin modernizare și
perfecționare.
Îmbunătățirea continuă a Acționarea sistematică în  Se va promova utilizarea de
performanțelor de mediu. vederea îmbunătățirii continue instalații și echipamente
a performanțelor de mediu, a performante cu impact cât
prevenirii și combaterii mai redus asupra mediului
poluarii generate de și vom implementa ce mai
activitățile noastre bune tehnici disponibile.
Prevenirea și/sau limitarea Intervenție operativă pentru  Pregătirea și informarea

efectelor asupra mediului în prevenirea şi reducerea la toturor angajaților cu
caz de incident, avarie sau minim a riscurilor de privire la operațiunile in
dezastre. accidente caz de defectare a
instalațiilor, eroririlor de
sistem sau avarii pentru a
preveni dezastrele.
 Proiecte de restaurare de
mediu (remediere sol etc)
sau alte programe cu efecte
pozitive asupra mediului.
64
Utilizarea eficientă a Dezvoltarea şi furnizarea de  Se va reduce cantitatea de
materiilor prime, materialelor servicii şi produse cu impact păcură utilizată pentru
și utilităților în procesul de redus asupra mediului prin menținerea arderii
producere a energiei electrice. gestionarea eficientă a  Consumul de reactivi din
materiiei prime, utilităților și instalațiile de tratare
energiei consumate. chimică a apelor se va
reduce și se vor reabilita
instalațiile.
 Se va contoriza apele brute
prelevate și evacuate din/și
râul Jiu pentru o gestionare
mai eficientă a consumului
de apă a centralei
Creșterea gradului de Creşterea gradului de  Efectuarea de reparații la
recuperare și valorificare a recuperare şi valorificare a conductele de zgură și
deșeurilor deşeurilor tehnologice, cenușă prin înlocuirea
eliminarea responsabilă și în tronsoanelor uzate.
plină siguranță a deșeurilor  Asigurarea spațiilor de
reziduale. depozitare a zgurii ția a
cenușii în condiții de
siguranță pentru mediu.
Educarea, instruirea, Realizarea unor  Realizarea unor seminarii
motivarea întregului personal seminarii/cursuri pentru lunare pentru angajați,
pentru a-și desfasura pregătirea și informarea susținute de către persoane
activitatea într-un mod tuturor angajaților. delegate și licențiate în
responsabil fața de mediu și domeniul respectiv.
cultivarea unei mentalităti
proactive în ceea ce privește
mediul.
Asigurarea transparenței în Promovarea unui dialog  Crearea unui departament
65
relațiile cu comunitatea deschis şi continuu cu clienţii, de serviu - clienți
locală, societatea civilă și autorităţile publice,  Delegarea unui purtător de
autoritățile prin organizaţiile guvernamentale, cuvânt al societății, pentru
implementarea unui proces de mass-media şi alte părţi a discuta cu cei interesați
comunicare continuă interesate. dspre problemele de mediu.
 Crearea unuit site al
societății
-
Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
- Monitorizarea emisiilor din apele menajere evacuate in statia de epurare a orasului.
Nr. Indicatori
Frecventa de analiza Locaţia Metoda de lucru
crt. urmăriţi
1 Temperatura
2 pH SE ISO 10523-97
Materii în
3 STAS 6953-81
suspensie
Consum
4 biochimic de STAS 6560-82
oxigen (CBO5)
la solicitarea
Consum chimic operatorului de prestari
5 de oxigen la caminul de SR ISO 6060-96
servicii publice de
(CBOCr) evacuare
alimentare cu apa si de
canalizare
6 Azot amoniacal STAS 8683-70
7 Fenoli -
8 Fosfor total -
9 Sulfuri+H2S -
10 Detergenti -
11 Substanţe SR 7587-96
66
Nr. Indicatori
Frecventa de analiza Locaţia Metoda de lucru
crt. urmăriţi
extractibile
- Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de
Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
.
Monitorizarea emisiilor din apa pluviala evacuata în emisari
Nr. Frecventa
Metoda/tehnica de
Categoria apei Poluant monitoriza
crt. analiza
rii
1. Temperatura trimestrial
2. pH trimestrial SR ISO 10523-97
3. Suspensii totale trimestrial STAS 6953-81
5. Industriale de la CCOCr trimestrial SR ISO 6060-96

gospodaria de
6. Substante extractibile trimestrial SR 7587/96
pacura si pluviale
7. evacuate in r. Cloruri trimestrial STAS 8663/70
Bistrita
Reziduu filtrat la
8. trimestrial STAS 9187/84
105oC
9. Sulfuri trimestrial SRISO 10530/97
10. Produse petroliere trimestrial
Valorile rezultate din măsurători se compară cu valorile limită din Autorizatia Integrata de
Mediu si Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 3/02.03.2006
67
 Calitatea apei freatice din incinta centralei rezultă din monitorizarea celor 18 puţuri
existente in incinta , iar pentru metale grele in 7 puturi;
 Calitatea apei freatice din zona depozitului de zgura si cenusa rezulta din monitorizarea
celor 22 puturi de urmarire apa freatica iar pentru metale grele in 9 puturi;
Monitorizarea calitatii solului
Indicatori urmariti Frecventa de analiza Metoda de lucru

SR ISO TR- 11046-97
Produse petroliere SR ISO 10694-1998
SR ISO 14235-2000
Sulfuri SR ISO 11048-1999

La cinci ani/in doua puncte
Sulf total SR ISO 15178-2001
Metale(Cu,Mn, SR ISO 11047-1999

Pb, As, Cd, Ni,
Zn) SR ISO 14869-1 -2001
Nota :
- Prelevarea de probe de sol se va face in conformitate cu prevederile Ordinului 184/1997

privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu.
- Analiza probelor de sol se va realiza utilizand metode analitice ( standarde ) agreate la nivel
international.
- Raspunderea pentru acuratetetea si precizia rezultatelor va reveni partii care executa
prelevarea probelor si laboratoarelor care executa analizele.
- Compararea indicatorilor de calitate ai calitatii solului se va face cu limitele normate pentru
solurile cu folosinta mai putin sensibila conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997
58
58
https://www.google.ro/search?q=cet+bacau&rlz=1C1CHBF_enRO79
68
Concluzii
Profilul de activitate a organizației alese
S.C. CET S.A. BACAU are ca profil de activitate :
Categoria de activitate conform Anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin legea 84/2006:
- 1. Industrii energetice
- 2. Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW;
Codul CAEN:
- 3530 : furnizare de abur si aer conditionat;

- 3511 : producator de energie electrica
Analiza nivelului ipotetic de constientizare a personalului organizatiei
Nivelul de conștientizare a personalului organizației este mediu, deși implementarea sistemului
de management de mediu este abia la început, însă personalul societății cunoaștea faptul că
procesele de producție produc pierderi mediului, sunt conștienți de factorii poluatori, care le pot
afecta sănătatea.59
Analiza politicii de mediu a organizației(vezi cap. 4.2 ISO 14001)

Politica de mediu a fost elaborată corespunzător, deoarece în conținutul acesteia se
regăsesc angajamentul de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării, angajamentul privind
respectarea reglementărilor și a altor cerințe obligatorii,și sunt stabilite obiectivele și țintele de
mediu.60
Politica de mediu este adecvată activităților, produselor și serviciilor organizației și reflectă
corect valorile si principiile acesteia.
Este o politică de mediu realistă care stabileşte direcţii clare de urmat.
Concluzii cu privire la analiza inițială de mediu

 Eficiența spre maxim a implementărilor si proiectelor alese
Analiza inițială de mediu s-a realizat cu ajutorul metodei AIM. Metoda AIM este un instrument
folosit la construirea unui SMM conform ISO 14001, el ajută la stabilirea aspectelor
59
60
69
semnificative de mediu. Această metodă este eficientă deoarece prezintă situația de mediu a
organizației și cu ajutorul ei s-au format și programele de mediu.
Analiza celor mai importante aspecte de mediu remarcate prin comparatia functiei normale cu
functia anormală 61
Consider că cele mai importante aspecte de mediu sunt cele care au media scorului de activitate
mai mare de decat 38. În continuare, voi trece într-un tabel acele aspecte de mediu a caror
activități din funcționare au scorul mai mai mare de 38.
Activitate Scor activitate în Scor activiatea în Aspectele de mediu

funcționare normală funcționare anormală
Excavare și haldare 34 42 În condiții de
umiditate,
Lignit
excavatoarele și
mașinile de haldat, au
un consum mai mare
de energie, deoarece
este mai dificil de
efectuat excavarea
Măcinarea/ 34 40 Această diferența se
datorează umidității
sfărămițarea
din cărbune, este un
lignitului consum mai mare de
energie
Evacuarea cenușă 40 60 Deși ambele sunt
peste 38, și între
prin intermediul
acestea există o
sistemului hidraulic diferență, dar în cazul
ambelor funcționări
aceste excese se
datorează unor
tronsoane de
evacuare
neconforme, astfel
rezultă emisii de praf,
infiltrații în pămțnt
etc.
61
70
Cazanul încălzește și 28 42 Această diferență
apare în momentul în
vaporizează apa,
care lignitul nu are
aburul produs se textura și umiditatea
corespunzătoare,
destinde într-o
astfel consum
turbină cu abur energetic va fi mai
mare, consumul de
producând lucru
apă mai mare etc.
mecanic
 Analiza celor mai importante impacturi de mediu remarcate prin comparația

funcția normal/funcția anormală.
Aceeași analiza se va face și pentru impacturile de mediu, ca și la aspectele de mediu
deoarce diferențele de scoruri sunt la fel și sunt pentru aceleași activități.
 Identificarea problemelor ce conduc la aceste diferențe
În funcționare anormală, scorul cel mai mare o deține activitatea de evacuare a cenușii.
Acest lucru se întâmplă deoarce în cadrul termocentralei, pe acel sector al deșeurilor nu s-a facut
modernizări ale instalațiilor. Tronsoanele de evacuare, sunt deterioarate și de multe ori se
întâmplă să iasă cenușa din circuitul normal de evacuare.
În activitatea de excavare apare din nou o diferență de scoruri si asta se întâmplă din
cauza condițiilor de umiditate a terenului excavat. Condișiile de umiditate sunt datorate ploilor
sau ninsorilor.
Tot din cauza umidității există diferența de funcționare a activității de măcinare a lignitului și de
ardere al acestuia.
 Propunerea de soluții
În cazul activității de evacuarea a cenușii și zgurii s-a elaborat un proiect de modernizare
a întregii instalații de evacuare și depozitare a deșeurilor care se va pune în aplicare cât mai
repede.62
Pentru activitatea de excavare în condiții de umiditate nu s-au gasit soluții, dar pentru
celelalte două activități, lignitul umed va fi depozitat într-un depozit care va fi proiectat cu sistem
de uscare rapidă.
62
71
 Reducerea riscului reiesit din cazul:
În funcționarea normală o activitate are medie scor activitate< 38 iar în funcția anormală are un
scor cu mult peste 38 soluții.
Activitate Scor activitate în Scor activiatea în Aspectele de mediu
funcționare normală funcționare anormală
Excavare și haldare 34 42 În condiții de
Lignit umiditate,
excavatoarele și
mașinile de haldat, au
un consum mai mare
de energie, deoarece
este mai dificil de
efectuat excavarea
Evaluarea importanței impactului în condiții normale
Activitate F G M R O Scor de Medie
mediu scor
activ.
Evacuarea cenușă prin 15 25 4 4 2 50
intermediul sistemului 15 5 4 4 2 30 40
hidraulic
Tabel : Evaluarea importanței impactului în condiții anormale

Activitate F G M R O Scor de Medie
mediu scor
activ.
Excavare și haldare Lignit 3 25 20 4 2 54
pe un sol mai dur sau in 42
conditii de umiditate mare 15 5 4 4 2 30
Măcinarea/ sfărămițarea 15 25 4 4 2 50
lignitului este mai dificila 15 5 4 4 2 30 40
daca carbunele este umed
sau mai dur
Evacuarea cenușă prin 3 25 20 4 2 54
intermediul sistemului 15 25 20 4 2 66 60
hidraulic este mai dificilă
atunci cand unul din
tronsoane este defect
72
Cazanul încălzește și 15 5 20 4 2 46
vaporizează apa mai greu 3 25 4 4 2 38 42
daca lignitul nu este
corespunzator,
73
Bibliografie
 Ardelean A., C. Maior – Management ecologic. Ed. Servo-Sat, 2013.

 Berca Mihai – Ecologie generala si aplicata. Ed. Ceres Bucuresti, 2013.
 Botnariuc N., Vadineanu V. - Ecologie. Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2017.
 Catherine de Silguy - L’agriculture biologique. Ed. Terre Vivante, Franta, 2018.
 Coman Gh., Murgu Zaira-Marcela - Economia mediului. Ed. Moldovita, Iasi, 2012.
 Dumitrescu N., Iacob T., Vintu V. - Ecologie si protectia mediului. Curs litografiat,
U.A.M.V. Iasi, 2011.
 Dutu Mircea – Dreptul mediului, vol. II. Ed. Economica, 2017.
 Gradinaru Ilie – Protectia mediului. Ed. Economica, 2002.
 Heinrich Dieter, Hergt Manfred – Atlas de l’écologie. Ed. La Pochothèque,Torino,
2014.
 Ionescu Al. - Ecologia - stiinta ecosistemelor. Bucuresti, 2014.
 Ionescu Al. - Efectele biologice ale poluarii mediului. Ed. Academiei, 2013.
 Ionescu Al. - Fenomenul de poluare si masuri antipoluante in agricultura. Ed. Ceres,
Bucuresti, 2013.
 Ionescu Al., Berca M. - Ecologie si protectia ecosistemelor. Bucuresti, 2017.
 Lester P. Brown – Colectia: Probleme globale ale omenirii.
 Mohan Gh., si colab. - Rezervatii si monumente ale naturii din România. Ed. Scaiul,
Bucuresti, 2016.
 Mohan Gh., Ardeleanu A.- Ecologie si protectia mediului. Ed. Scaiul, Bucuresti, 2017.
 Neacsu P., Apostolache-Staicescu Zoe - Dictionar de ecologie. Ed. St. si enciclopedica,
Bucuresti, 2017.
 Negulescu M. si colab. - Protectia mediului inconjurator. Ed. Tehnnica, Bucuresti, 2016.
 Primack Richard – Conservarea diversitatii biologice. Ed. Tehnica, 2012.
 Puia I., Soran V. - Agroecologie. Ecosistem si agroecosistem. Cluj-Napoca, 2012.
 Puia I. si colab. – Agroecologie si ecodezvoltare, Ed. Academicpres Cluj-Napoca, 2018.
 Pumnea C., Grigoriu G - Protectia mediului ambiant. Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 2016.
 Raducanu Viorica – Economia resurselor naturale. Ed. All Beck, 2017.
 Sattler F., Wistinghausen E. - La ferme bio-dynamique, Ed. Ulmer, Stuttgart, 2017.
 Stanners David, Bourdeanu Philippe - Europe’s environment. European Environment
Agency Copenhagen, 1995.
 Stugren B. - Bazele ecologiei generale. Ed. St. si enciclopedica, Bucuresti, 2018.
 Stugren B. - Ecologie teoretica. Ed. Sarmis, Cluj-Napoca, 2015.
 Schiopu Dan - Ecologie si protectia mediului. Ed. Did. si Pedagogica, Bucuresti, 2014.
 Schiopu Dan, Vasile Vintu (coord.) – Ecologie si protectia mediului. . Ed. “Ion Ionescu
de la Brad” Iasi, 2002.
 Visan Sanda si colab. – Mediul inconjurator – poluare si protectie. Ed. Economica, 2017.
74
 Vintu Vasile - Ecologie si protectia mediului. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Iasi, 2013.
75
76

Lucrare Mediu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Capitolul Ⅰ. Politica privind mediul

1.1 Scurt istoric.....................................................................5

Capitolul Ⅱ. Prezentarea societății analizate

2.1 Obiect de activitate.........................................................20

Capitolul Ⅲ. Politica de mediu in cadrul societății

3.1 Prezentarea activității de reciclare..................................34

1.1 Scurt istoric

Odată cu anul 2000 şi cu începerea negocierilor de aderare, politica de mediu se dezvoltă

 perioada de tranziţie în domeniul calităţii aerului;

Principalii factori instituţionali ai politicii de mediu din România sunt:

 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDM - ICIM);

1.2 Politici de mediu

Conţinutul şi dinamica politicilor de mediu

Modificarea modului de a produce şi a consuma trebuie să devină o preocupare

Etapele politicilor de mediu

Proiectarea politicii de mediu solicită, ca efort minimal, parcurgerea a cinci etape:

Operaţionalizarea politicilor de mediu

Indiscutabil, fezabilitatea oricărei politici de mediu depinde de posibilităţile de aplicare şi

Evaluarea politicilor de mediu

1.3 Instrumente de aplicare

Evoluţia politicii de mediu şi schimbările înregistrate de aceasta de-a lungul timpului

2. Instrumentele tehnice asigură respectarea standardelor de calitate privind

3. Instrumente financiare ale politicii de mediu.

LIFE este structurat în trei componente tematice:

LIFE - LIFE - LIFE – Masuri

Proiectele finanţate prin programul LIFE trebuie să îndeplinească un set de criterii ce

 să fie de interes comunitar şi să contribuie la realizarea obiectivelor LIFE;

2.1 Obiect de activitate

 în perioada septembrie 2005- aprilie 2006 au funcţionat 17 CT-uri;

2.2 Prezentarea ofertei

Societatea este preocupată permanent de investirea în dezvoltarea capitalului uman şi

Cifra de faceri: 88,061,663 Lei

Profilul de activitate al S.C. CET S.A. Bacău S.A. il constituie : producerea si

Privit din punct de vedere intern, realizarea politicii in domeniul sistemului de

Rezultatele economice ale organizatiei la nivelul

Volumul vanzarilor de energie termica , la nivelul

Durata de activitate a societatii este nelimitata.

Activitatea principala a societatii este :

Productie energie electrica - SEN retele 110 KV

Nr. Crt Denumire produs/serviciu

1. Producere abur < 19 ATA

2. Producere abur > 19 ATA

3. Producere si furnizare apa fierbinte destinata agentilor economici

4. Producere, transport si furnizare apa fierbinte destinata agentilor

5. Producere, transport, furnizare si distributie apa fierbinte destinata

6. Producere apa demineralizata destinata compensarii condensului

7. Producere apa dedurizata destinata compensarii pierderilot din

8. Producere, transport, distributie si furnizare apa fierbinte destinata

9. Producere energie electrica in regim de cogenerare urbana

10. Producere energie electrica in regim de congenerare industriala

11. Producere energie electrica in regim de condensatie

1. Firma S.C. CET S.A. Bacău S.A. este o societate pe actiuni.

Firma este alcatita din 6 departamente. Acestea sunt:

Acest departament se ocupa cu managementul produselor/serviciilor prestate.

 Departamentul de termoficare urbana

DATE GENERALE PRIVIND SERVICIUL PUBLIC DE PRODUCERE, TRANSPORT, DISTRIBUTIE DIN

Populatie deservita: 82.500 persoane

Centrale termice operate de CET: 2 CT

Puncte termice operate de CET: 37 PT

Puncte termice operate de utilizatori: 23 MPT

Capacitate termica instalata: 315 MW

Numar total de blocuri/scari/apartamente arondate