Sunteți pe pagina 1din 6

Colegiul Național ‘‘Gheorghe Munteanu Murgoci‘‘

Brăila

REFERAT LA GEOGRAFIE

Profesor coordonator : Elev :

Novac Simona Manea Sebastian

2018
SIBIUL

Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre
cele mai reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural
dar si economic. Aici exista cel mai important centru al minoritatii germane din
Transilvania, de asemenea si alte minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni).
Desigur, ponderea cea mai mare o are populatia de origine romana (peste 95%), care
a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de sus.

In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata


capitala turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul
sau aparte, prin traditia conservata atat de bine, dar si printr un decor natural si
istoric deosebit. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E
81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata
si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un
remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe
Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional.

LOCALIZARE GEOGRAFICA. CLIMA REGIUNII

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a


Transivaniei, pe raul Cibin (45°47 Nord si 24°05' Sud),
relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul
se afla in proximitatea Muntilor Fagaras (aprox. 20
km), al Munților Cindrel (aprox. 12 km) și Lotrului
(aprox. 15 km), care marginesc depresiunea Cibinului in
partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe
o suprafata de 12.164 hectare.

Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara


cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza. În apropierea muntilor Fagarasului (circa
20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în
partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de
podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul
Gusteritei.

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le


domina aproape uniformizându le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu
are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta.
Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in
Orasul de Sus.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate


muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. In Sibiu,
iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si
toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si -34,4 °
(la Sibiu în 1888).
Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si
o fauna bogata.

POPULATIE. RELIGIE

Sibiul avea la ultimul recensamant (din anul 2002)


aprox. 170.000 locuitori. Majoritatea populatiei este
de religie crestin-ortodoxa. Protestantii si catolicii
reprezinta doar 4% din populatie.

Evolutia populatiei in ultimul secol, se prezinta


astfel:

- în anul 1948 - 67.543 locuitori,


- în anul 1965 - 104.434 locuitori,
- în anul 1980 - 161.049 locuitori.

Aproximativ 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii
superioare.

Cu cei 155.000 de locuitori permanenți și 25000 de locuitori temporari, în special


studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcatuită din
grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de romani
(94%) care conviețuiesc impreună cu germanii, descendenți ai colonistilor saxoni care
au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.

Lor li se alatură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu


toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului.

Aceeasi diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu iși


practică liber credința reformați, romano catolici, greco catolici și evanghelici
lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și
multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice,
generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.
SIBIUL, ORAS ISTORIC

Atestari documentare bazat e pe cercetari


arheologice din jurul Sibiului, mentioneaza
tinuturile locale incepand cu anul 1191. In timp,
Sibiul a avut diverse denumiri, cum ar fi:
Prepositus Cibiniensis (1192 - 1196), Praepositus
Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223),
Hermannstadt (1366), Sibiu (1482). Exista
multiple dezvoltari ulterioare a Cetatii Sibiului,
cum ar fi si in perioada medievala caracterizata
printr-o dezvoltare economica intensa, marcata de
activitatea breslelor, dar si ulterior continuata (in
a doua jumatate a secolului al XIX-lea) prin
activititati economice si extinderea in afara
zidurilor.

De asemenea, si dezvoltarea urbanistica a avut o dinamica pe masura, Sibiul


devenind un oras vibrant la inceputul secolului XX. Denumirea orasului este
schimbata oficial in Sibiu, incepand cu anul 1919, moment in care si strazile primesc
denumiri romanesti.

Perioada comunista nu a alterat foarte mult orasul vechi, Sibiul devenind resedinta
judetului cu acelsi nume, in anul 1968. In prezent, Sibiul reprezinta un semnificativ
centru istoric, reprezentat prin multiple edificii si locatii foarte valoroase din punct de
vedere istoric.

SIBIUL, ORAS SOCIO-CULTURAL

Probabil cea mai semnificativa latura de


notorietate o ofera Sibiului cultura. Sibiul poate fi
considerat pe buna dreptate capitala culturala a
Romaniei datorita traditiilor seculare si
patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona
din marginime il detine.

Sibiul detine in prezent o puternica baza culturala


formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5
biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale
diverse precum si 10 muzee.

In decursul anului Sibiul este gazda a numeroase


evenimente culturale: Festivalul International de Teatru (reprezentativ pentru Sud-
Estul Europei), Festivalul de Jazz, precum si multiple alte evenimente organizate de
centrele culturale sibiene si sprijinite de autoritatile locale.
In 2004 centrul istoric a fost declarat de catre UNESCO monument universal.

Sibiul a impartit titlul de Capitala Culturala a Europei - impreuna cu Luxemburg in


2007, an in care au fost prezentate 337 proiecte (si peste 2000 evenimente),
acoperind prin activitati artistice cele mai variate gusturi.

Programul <<Sibiu Capitala Culturala Europeana>> a insemnat pentru Sibiu pe


langa vizibilitatea foarte mare pe plan national, european si un castig din punct de
vedere turistic, practic un brand unanim cunoscut pe harta turistica a Europei.

SIBIU, CENTRU COMERCIAL, ECONOMIC si SOCIAL

Sibiul prezinta si o componenta economica


importanta, el redevenind in 2003 –2004 în
competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii
economice. Aflat intr-o permanenta ascensiune din
punct de vedere economic, Sibiul a reusit in ultimii
ani sa concentreze in Zona Industriala Vest nume
importante din industria europeana.

Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro


investite in Sibiu in ultimii ani, au adus cu sine
multe locuri de munca, contribuind astfel la
economia locala si nationala, dar si mentinand
Sibiul intre orasele cu potential comercial ridicat si atractiv.

Deoarece terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu a luat in
vedere posibilitatea crearii altor noi zone industriale in proximitatea Sibiului.

Sibiul are un avantaj logistic si din punct de vedere al locatiei (aproape de centrul
Sibiului), prin el trecand drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81
(Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Sibiul este un important nod de cale ferata si
dispune de un aeroport international cu curse regulate spre Germania si Italia.
BIBLIOGRAFIE :

1. ^ Despre Sibiu
2. ^ SibiuStandard.ro
3. ^ Rondul de Sibiu - Ziar online de stiri si informatii
4. ^ Ora de Sibiu
5. ^ Primul spital romanesc s-a deschis acum 721 de ani. La Sibiu | Actualitate | Tribuna
6. ^ http://www.geopostcodes.com/Sibiu?loc=Sibiu
7. ^ https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu#Leg%C4%83turi_externe

S-ar putea să vă placă și