Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre cele mai

reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici
exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea si alte
minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are
populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de
sus.

In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata capitala

turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia
conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si istoric deosebit. Prin Sibiu trec drumurile
europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti); Sibiul
reprezinta un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse
regulare spre Germania si Italia.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil
potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean
şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional.

  LOCALIZARE GEOGRAFICA. CLIMA REGIUNII

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin
(45°47 Nord si 24°05' Sud), relativ apropiat de centrul geografic al
Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor Fagaras (aprox. 20 km),
al Munţilor Cindrel (aprox. 12 km) şi Lotrului (aprox. 15 km), care
marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se
intinde in prezent pe o suprafata de 12.164 hectare.

Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana

  colinara cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza. în apropierea muntilor
Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km),
care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul
municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna
deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si

le domina aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite.
Municipiul nu are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa
provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre
415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice

datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 °
Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt
frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii.

Recordurile de temperatura înregistrate sunt de 37,6 ° (la Boita în 1949) si

 -34,4 ° (la Sibiu în 1888).

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru

o flora si o fauna bogata.

POPULATIE. RELIGIE

Sibiul avea la ultimul recensamant (din anul 2002) aprox. 170.000

locuitori. Majoritatea populatiei este de religie crestin-ortodoxa.
Protestantii si catolicii reprezinta doar 4% din populatie.

Evolutia populatiei in ultimul secol, se prezinta astfel:

- în anul 1948 - 67.543 locuitori,

- în anul 1965 - 104.434 locuitori,
- în anul 1980 - 161.049 locuitori.

Aproximativ 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are
studii superioare.

  Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în

special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea
locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a
populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună
cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII
din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.

Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate

evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale specifice la viaţa
oraşului.

Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi,

la Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano catolici, greco
catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe
o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi,
aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând
oraşului o aură specială.

  SIBIUL, ORAS ISTORIC

Atestari documentare bazate pe cercetari arheologice din jurul Sibiului,
mentioneaza tinuturile locale incepand cu anul 1191. In timp, Sibiul a avut
diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus Cibiniensis (1192 - 1196),
Praepositus Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt
(1366), Sibiu (1482). Exista multiple dezvoltari ulterioare a Cetatii
Sibiului, cum ar fi si in perioada medievala caracterizata printr-o
 dezvoltare economica intensa, marcata de activitatea breslelor, dar si
Vezi tururi virtuale   ulterior continuata (in a doua jumatate a secolului al XIX-lea) prin
activititati economice si extinderea in afara zidurilor.
 

De asemenea, si dezvoltarea urbanistica a avut o dinamica pe masura,

Sibiul devenind un oras vibrant la inceputul secolului XX. Denumirea
orasului este schimbata oficial in Sibiu, incepand cu anul 1919, moment in
care si strazile primesc denumiri romanesti.

Perioada comunista nu a alterat foarte mult orasul vechi, Sibiul devenind

resedinta judetului cu acelsi nume, in anul 1968. In prezent, Sibiul
reprezinta un semnificativ centru istoric, reprezentat prin multiple edificii
si locatii foarte valoroase din punct de vedere istoric.

  SIBIUL, ORAS SOCIO-CULTURAL

Probabil cea mai semnificativa latura de notorietate o ofera Sibiului
cultura. Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a
Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe
care Sibiul si zona din marginime il detine.
 

Sibiul detine in prezent o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o

filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute
  culturale diverse precum si 10 muzee.

In decursul anului Sibiul este gazda a numeroase evenimente culturale:

Festivalul International de Teatru (reprezentativ pentru Sud-Estul
Europei), Festivalul de Jazz, precum si multiple alte evenimente
organizate de centrele culturale sibiene si sprijinite de autoritatile locale.

In 2004 centrul istoric a fost declarat de catre UNESCO monument

universal.
Sibiul a impartit titlul de Capitala Culturala a Europei - impreuna cu
Luxemburg in 2007, an in care au fost prezentate 337 proiecte (si peste
2000 evenimente), acoperind prin activitati artistice cele mai variate
gusturi.

Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana a insemnat pentru Sibiu pe

langa vizibilitatea foarte mare pe plan national, european si un castig din
punct de vedere turistic, practic un brand unanim cunoscut pe harta
 turistica a Europei.

SIBIU, CENTRU COMERCIAL, ECONOMIC si SOCIAL

Sibiul prezinta si o componenta economica importanta, el redevenind in
2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii
economice. Aflat intr-o permanenta ascensiune din punct de vedere
economic, Sibiul a reusit in ultimii ani sa concentreze in Zona Industriala
Vest nume importante din industria europeana.
 

Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro investite in Sibiu in

  ultimii ani, au adus cu sine multe locuri de munca, contribuind astfel la
economia locala si nationala, dar si mentinand Sibiul intre orasele cu
potential comercial ridicat si atractiv.
 
 

Deoarece terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu
a luat in vedere posibilitatea crearii altor noi zone industriale in
proximitatea Sibiului.

Sibiul are un avantaj logistic si din punct de vedere al locatiei (aproape de

centrul Sibiului), prin el trecand drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu -
Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Sibiul este un important
nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulate
spre Germania si Italia.