Sunteți pe pagina 1din 32

AMENAJAREA INTEGRATĂ A

ORAȘULUI JIBOU

Îndrumător: Masterand:
Ileana Bogdan Pintea Cristina-Simona
INTRODUCERE
 Jibou (în maghiară Zsibó, în germană Siben) este
un oraș în județul Sălaj, Transilvania, România, format
din localitatea componentă Jibou (reședința), și din
satele Cuceu, Husia, Rona și Var. Conform
recensământului din anul 2011, Jibou are o populație de
10.407 locuitori.
 În Jibou există una dintre cele mai interesante grădini
botanice din România, situată pe fostul domeniu al
nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea
dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care
folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală
sărată, cu proprietăți asemănătoare celor de la Băile
Herculane. Municipalitatea a organizat un parc industrial,
care urmează să polarizeze forța de muncă de pe Valea
Someșului.
GEOGRAFIE
 Orașul Jibou este amplasat în
partea de nord-est a regiunii
istorice Crișana, la limita cu
regiunea Transilvania, în
partea de nord-est a județului
Sălaj, pe malul stâng al râului
Someș, la confluența acestuia
cu Agrijul. Se găsește la o
distanță de 25 km nord-est de
municipiul Zalău, reședința
administrativă a județului
Sălaj, de care este legat
prin drumul național
1H și drumul județean 108A,
Fig. 1 Localizarea orașului Jibou
precum și de calea ferată.
pe harta României
CLIMĂ
 Prin poziția sa, orașul Jibou se încadrează în
sectorul cu clima continentală moderată,
caracteristic regiunilor vestice și nord-vestice
ale țării și este supus unei circulații vestice
predominante, în timpul iernii predomină
invaziile de natură maritim-polară dinspre
nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald
dinspre sud-vest, în cadrul activității ciclonice
nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca
urmare, climatul orașului Jibou se
caracterizează printr-un potențial termic
ridicat, amplitudini termice relativ scăzute și
cu precipitații bogate
Fig. 2 Date climatice despre orașul Jibou
DEMOGRAFIE
 Conform recensământului efectuat în 2011, populația
orașului Jibou se ridică la 10.407 locuitori, în scădere
față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 11.306 locuitori. Majoritatea locuitorilor
sunt români (78,89%). Principalele minorități sunt cele
de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități
de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști
(3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-
catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42%
din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională
Fig. 3 Componența etnică și confesională
a orașului Jibou
Fig. 4 Evoluția demografică a orașului Jibou
POLITICĂ ȘI ADMINISTRAȚIE
 Orașul Jibou este administrat de un primar și un consiliu local
compus din 17 consilieri. Primarul, Dan Ghiurco, de la Partidul
Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale
din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice:

Fig. 5 Componența consiliului local din orașul Jibou


AGRICULTURA ȘI
SILVICULTURA
 Terenurile fertile din lunca și terasele
Someșului au favorizat cultivarea
principalelor plante agricole, precum și
creșterea animalelor. Alături de suprafețele
cultivate, apar și sectoare acoperite cu
păduri de foioase, care întregesc peisajul
natural al zonei.
ISTORIA ORAȘULUI JIBOU
 Târgușorul (oppidum) Sibó a constituit un punct de popas
important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruțele,
fie cu plutele pe firul Someșului. În decursul timpului, orașul
Jibou este menționat sub mai multe denumiri. Din anul 1219 este
menționată pentru prima oară această așezare sub denumirea
de villa Chybur, ca mai târziu, să apară sub alte denumiri cum
sunt Zybo la 1460, opidum Sibo la 1564, Zsibou la 1750
și Jibău la 1854. Celelalte localități componente au fost
consemnate puțin mai târziu: Rona în anul 1338, Cuceu în anul
1388, Husia în anul 1405 și Var în anul 1469. Ca vechime,
localitatea Jibou poate fi considerată mai veche decât prima sa
atestare documentară, ținând cont de faptul că drumul roman care
lega castrul de la Tihău cu cel de la Porolissum, trecea prin
hotarul ei. Dezvoltarea localității Jibou a continuat în epoca
feudală, dar a avut de suferit de pe urma invaziilor turcești cum au
fost cele din 1610 sau 1665.
 Un rol important în evoluția Jiboului a avut-o familia Wesselényi,
care a construit aici un castel încă în anul 1584, din care în zilele
noastre se mai păstrează doar urmele de fundație.
Construcția actualului castel în stil baroc, unul din cele mai
frumoase din Transilvania, a început în anul 1778 și a durat mai bine
de 30 ani. Cel mai de seamă reprezentant al acestei familii a fost
contele Miklós Wesselényi Jr., care a trăit între 1796–1850. A luptat
pentru eliberarea iobagilor, fiind considerat liderul opoziției
nobiliare maghiare reformatoare, care lupta împotriva
conservatorismului monarhiei de Habsburg. În toată această
perioadă, pe moșia acestei familii au fost introduse o serie de
metode moderne de lucru a pământului, s-au adus vite și cai de rasă,
a început furajarea în stabulație a animalelor, s-au ținut concursuri
de cai și s-a organizat dresajul câinilor. În urma foarte bunei
organizări a activității de pe moșie, forțele de producție s-au
dezvoltat necontenit și s-a extins schimbul de produse cu alte
regiuni. Rezultatul acestora a fost introducerea noilor relații de
producție capitalistă, atât pe moșie, cât și în așa-zisa industrie
formată din atelierele meșteșugărești, câteva fabrici de mici
dimensiuni, dintre care cea mai importantă a fost cea de cărămidă și
din morile de pe Valea Agrijului.
ECONOMIE
 De-a lungul timpului, Jiboul și-a păstrat caracterul predominant
agricol și meșteșugăresc. Dacă înainte de 1968 avea o singură
unitate industrială, „Steaua Roșie”, care producea articole de
tâmplărie, în anii care au urmat s-au construit și sau extins:
integrata de in, întreprinderea de confecții, topitoria de in,
fabrica de produse lactate, întreprinderea minieră, depoul CFR,
secții ale Întreprinderii de Armături Industriale din Fontă și Oțel
Zalău, Ceramica Zalău, unitatea forestieră de exploatare și
transport, cooperativele meșteșugărești Colectivul
Meșteșugarilor și Progresul și altele. Din păcate, în anii de după
1989, unele din aceste unități economice și-au încetat
activitatea, altele s-au reprofilat, adaptându-se într-un fel sau
altul economiei de piață. Efectul cel mai îngrijorător îl
reprezintă numărul mare al șomerilor, fapt care se răsfrânge
asupra nivelului general de trai al locuitorilor.
TRANSPORTURI ȘI TELECOMUNICAȚII
 Jiboul, situându-se într-o zonă de interferență a
căilor de comunicații, înlesnește legăturile
feroviare și rutiere către Zalău, Baia
Mare, Dej, Cluj-Napoca și altele. Acestea sunt
asigurate de linia ferată magistrală București–Satu
Mare și de drumurile naționale și județene.
Serviciile de poștă și telecomunicații sunt asigurate
de două oficii poștale și unul telefonic, care
dispune de o centrală automată, în curând digitală.
CULTURĂ
 Folcloristul Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde
specifice: corinda cu zidari (o versiune inedită a legendei „Monastirii
Argeșului”) și corinda cu fata de maior (o variantă disputată a „Mioriței”).
 Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de preotul greco-catolic Laurențiu Bran,
primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu într-o limbă străină.
Traducerile au apărut cu începere din 1889, la Șimleu Silvaniei.
 Casa de cultură s-a mutat într-o clădire nouă, în 1967, renovată în 2014–2016.
Aici a lucrat multă vreme ca director profesorul Andrei Mureșan, autorul unei
prime monografii turistice; în prezent, funcția este deținută de profesorul de
istorie Mihai Petriș. Alte monografii au fost întocmite de Leontin Postoș, Ion
Ivănescu, Viorel Tăutan, Eva Ianchiș, Gheorghe Coste, Iosif Daróczi și György
Györfi-Deák.
 Biblioteca orășenească a fost înființată în 1948 și de atunci a fost mutată de
mai multe ori în diferite locații. În prezent, colecțiile ei cuprind peste 50.000
de volume și publicații. Găzduiește o valoroasă colecție de signopaginofilie
(semne de carte) și de cartofilie (fondul Victor Pop). Din 2010 a fost conectată
la rețeaua informatică a bibliotecilor Biblionet. Mai multe lucrări vechi și greu
de găsit, precum și periodicele locale au fost scanate și postate online pe un
„raft electronic”. Cărțile similare în limba maghiară sunt găzduite de Biblioteca
Electronică Maghiară din Budapesta.
 În 2006 poetul optzecist Viorel Mureșan a obținut titlul de cel mai
mare haijin (autor ce scrie haiku, specie japoneză de poezie cu structură fixă)
din țară.
OBIECTIVE TURISTICE
 Grădina Botanică „Vasile Fati” este
o grădină botanică amplasată
în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul
1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea
ocupă spațiul parcului de agrement al
castelului medieval care a fost reședința
familiei Wesselényi. Suprafața grădinii
botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la
altitudinea de 272m, având un relief cu mari
denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane.
Fig. 6 Serele principale Fig. 7 Grădina Japoneză
ISTORIA GRĂDINII BOTANICE
 Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959,
cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la
Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit
profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul
funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în
castelul medieval, fosta reședință a familiei
Wesselényi. Noul profesor de biologie venea de la
școala generală din Somes Odorhei, unde avusese
de asemenea inițiative lăudabile creâd
materialului didactic necesar susținerii lecțiilor de
biologie. Astfel la fosta sa școală înființase un
laborator, un colț viu cu animale mici, o seră cu
caracter didactic, un teren experimental și o
prisacă cu albine.
CASTELUL WESSELÉNYI
 Construcția palatului a fost începută în 1779,
de familia Wessélenyi Miklós și Cserei Ilona.
Clădirea a fost concepută de baronul
Wesselényi fiindcă reședința veche nobiliară
cu 13 încăperi, situată lângă palat, nu era
destul de încăpătoare. În 1785 Wesselényi a
intrat în conflict cu vecinul său din Gârbău,
Johan Haller, pe care l-a atacat cu peste 500
de oameni înarmați. Fapta a fost condamnată
de împărat, și Wesselényi a ajuns la
închisoarea din Kufstein, iar lucrările palatului
au fost încetinite și chiar oprite până în 1791.
Fig. 8 Castelul Wesselényi
BĂILE CURATIVE
 Băile Jibou sunt situate în partea de sud-vest
a orașului. Deși izvoarele minerale erau
cunoscute încă din 1906, exploatarea lor a
început abia în anii 60. Apele și nămolul cu
conținut de sulf, clor, sulfați, calciu, sodiu și
magneziu sun izotonice și se folosesc în
tratamentul a numeroase afecțiuni, cum ar fi
cele ale aparatului digestiv, ale pielii,
ficatului, precum și afecțiunile ginecologice
și reumatice.
Fig. 9 Băile curative Jibou
GRĂDINA ZOOLOGICĂ
 Grădina zoologică avea un statut special în cadrul
domeniului Wesselényi. Se spune că aici a fost
amplasată scena pe care actori clujeni jucau piese
cu tematică vânătoreasca în fața baronului
Wesselényi iubitor de cultură și a invitaților
acestuia. Pe atunci animalele circulau liber și se mai
întâmpla să apar câte unul în mijlocul spectacolului.
În acest caz el era răpus de unul dintre spectatori,
sau de Wesselényi însuși. În timpul petrecerilor care
se terminau noaptea târziu baronul își etala
herghelia de cai pursânge arab și cirezile de vite.
Azi animalele sălbatice aflate în spatele plaselor de
sârmă par mai mult domestice, permițându-ne să le
admirăm în voie.
CASTELUL BÉLDY
 Pădurea de stejari de lângă Jibou ascunde un
cochet castel construit în 1903 de familia Béldy
pentru băiatul lor, groful Béldy Kálmán, atunci
când acesta s-a căsătorit cu Pálma, fata
grofului Wesselényi Béla, pe terenul dăruit
tinerilor de acesta din urmă. Castelul de 1100
mp, dotat cu teren de tenis, hipodrom și un
parc frumos amenajat, a fost locul în care
tinerii au trăit fericiți ... până la naționalizare,
când visele lor s-au năruit într-o clipă. Din
fericire castelul nu a rămas nici un moment în
paragină, la început a fost transformat în spital,
apoi în azil de bătrâni.
Fig. 10 Castelul Béldy
CAZINOUL JIBOU
La sfârșitul secolului
XIX Wesselényi Miklós
și micii moșieri din
zonă au pus bazele
cazinoului domnesc
din Jibou. După
naționalizare clădirea
devine poștă, cabinet
medical, iar acum
este sediul
arhiepiscopiei
Fig. 11 Cazinoul din Jibou ortodoxe, fiind frumos
renovată.
RAPORT DE ACTIVITATE
PERIOADA IUNIE 2016-IUNIE2018
 Moderinzare unor străzi din Jibou și satele aparținătoare
prin asfaltare, canalizare și trotuare
 Amenajarea a 5000 mp de trotuare pavate
 Începerea lucrărilor de modernizare a arterei principale
 Începerea lucrărilor de extindere, modernizare, reabilitare
a Grădiniței numărul 2
 Crearea unor spații cu aranjamente florale, dotate cu
sistem de picurare a apei
 Amenajări spații verzi
 Amenajarea a 3 puncte de colectare subterane a
deșeurilor
 Modernizarea bazei sportive
 Reabilitarea căminelor culturale
ANALIZA SWOT
 Puncte tari:
 Infrasctructură bună
 Atracțiile turistice
 Jiboul este un important nod feroviar
 Bogățiile istorice și culturale
 Potențial de dezvoltare industrială ridicat
 Amplasarea strategică foarte bună în apropiere
de orașele Zalău, Cluj-Napoca, Baia Mare
 Puncte slabe:
 Lipsa locurilor de muncă
 Lipsa activităților culturale și sociale
 Mediul de afaceri slab dezvoltat
 Turismul local este prea puțin susținut și promovat
 Populația îmbătrânită
 Plecarea tinerilor din zonă
 Lipsa investițiilor în agricultură, industrie, sistem
medical
 Oportunități:
 Turism, în special prin Grădina Botanică
 Investiții în parcul industrial pentru crearea
de noi locuri de muncă
 Accesare de fonduri de la Uniunea Europeană
 Potențial agricol ridicat
 Integrarea rromilor
 Valorificarea potențialului natural
 Amenințări:
 Lipsa unei strategii de dezvoltare
 Plecarea masivă a tinerilor din zonă
 Lipsa locurilor de muncă
 Creșterea numărului de rromi
 Neimplicarea autorităților locale pentru
crearea de posibilități culturale, sociale
pentru tineret și bătrâni
 Scăderea continuă a populației
 Lipsa unui mediu de afaceri
 Guvernul Dragnea
Vă mulțumesc !

S-ar putea să vă placă și