STIUDIU DE CAZ REALIZAT

SIBIU

Nume studenti:Sisiila Alexandra

Parvu Georgiana
Ionita Ilie
 Capitolul I
Prezentarea Judetului Sibiu
 Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul
dintre cele mai reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere
turistic, cultural dar si economic. Aici exista cel mai important centru al minoritatii
germane din Transilvania, de asemenea si alte minoritati (maghiari, tigani, slovaci
si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are populatia de origine romana
(peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de sus. 

In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata

capitala turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul
sau aparte, prin traditia conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si
istoric deosebit. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si
E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale
ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si
Italia. 

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un
remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe
Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de un modern Aeroport Internaţional. 
 Scurt Istoric
 Atestari documentare bazate pe cercetari arheologice din jurul Sibiului,
mentioneaza tinuturile locale incepand cu anul 1191. In timp, Sibiul a avut
diverse denumiri, cum ar fi: Prepositus Cibiniensis (1192 - 1196), Praepositus
Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt (1366), Sibiu (1482).
Exista multiple dezvoltari ulterioare a Cetatii Sibiului, cum ar fi si in perioada
medievala caracterizata printr-o dezvoltare economica intensa, marcata de
activitatea breslelor, dar si ulterior continuata (in a doua jumatate a secolului al
XIX-lea) prin activititati economice si extinderea in afara zidurilor.
 
 De asemenea, si dezvoltarea urbanistica a avut o dinamica pe masura, Sibiul
devenind un oras vibrant la inceputul secolului XX. Denumirea orasului este
schimbata oficial in Sibiu, incepand cu anul 1919, moment in care si strazile
primesc denumiri romanesti.
  
 Perioada comunista nu a alterat foarte mult orasul vechi, Sibiul devenind
resedinta judetului cu acelsi nume, in anul 1968. In prezent, Sibiul reprezinta un
semnificativ centru istoric, reprezentat prin multiple edificii si locatii foarte
valoroase din punct de vedere istoric.
Portretul României Interbelice - Sibiu
 Resursele orasului Sibiu
 Resurse ale subsolului Gazele naturale (metan). Pe
teritoriul judeţului Sibiu se găsesc cam din structurile
gazifere ale Transilvaniei (de ex. anticlinalul Ruşi,
Copşa Mica, Nou Săsesc, Bazna etc.). Roci utile şi
materiale de construcţii se intilnesc in zona montană
şi anume calcare cristaline marmoreene (langă
Porumbacu de Sus, Poplaca, Sibişel etc.), calcare
tectonice pentru var la Cristian etc. In zona
sedimentară sunt prezente argilele comune la
Dumbrăveni, Mediaş, Bazna, Agnita etc., nisipuri şi
pietrişuri in albia minoră şi majoră a raurilor Olt, Cibin,
Hirtibaciu, Sadu.

POPULATIE. RELIGIE
Sibiul avea la ultimul recensamant (din anul 2002) aprox. 170.000 locuitori. Majoritatea populatiei este de
religie crestin-ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta doar 4% din populatie. 

Evolutia populatiei in ultimul secol, se prezinta astfel:

- în anul 1948 - 67.543 locuitori,

- în anul 1965 - 104.434 locuitori,
- în anul 1980 - 161.049 locuitori.

Aproximativ 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.

Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel
mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a
populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai
colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. 

Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin
influenţe culturale specifice la viaţa oraşului. 

Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber credinţa
reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată
pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor grupuri
etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială.
 Incadrarea geografica a orasului si descrierea judetului
Sibiu

 Sibiul este asezat în partea centrală a României și în partea

sudică a Regiunii Centru ,5433 kmp (2,3 % din teritoriul țării).
 Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința
de județ este Sibiu), 53 comune și 177 sate
 Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş –
Podişul Hârtibaciului şi Podişul Secaşelor, subunităţi ale Podişului
Târnavelor - acesta ocupând mai bine de jumătate din suprafaţa
judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii
Cindrelului și Munţii Lotrului, iar la contactul dintre zona montană
şi cea de podiș se află depresiunile Făgăraşului şi Sibiului.
Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar altitudinea
maximă: 2535 m (Vârful Negoiu din Munții Făgărașului)
 Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de
particularitățile reliefului: climat umed și răcoros în zona montană
și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal și podiș.
Principalele forme de turism
turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism
montan, turism de agrement, agroturism (Mărginimea
Sibiului). Obiective turistice: centrul medieval restaurat al
municioiului Sibiu (oraș declarat în 2007 capitală culturală
a Europei), Muyeul Brukenthal și Muzeul Civilizației
Populare Tradiționale ASTRA (unul dintre cele cinci cele
mai importante muzee din România), centrul municipiului
Mediaș, reședința de vară a baronului Brukenthal de la
Avrig, biserici săsești fortificate (dintre acestea Biertan și
Valea Viilor parte a patrimoniului UNESCO), sporturi de
iarnă (la Păltiniș și Rășinari), stațiuni balneoclimaterice
(Bazna și Ocna Sibiului), rezervații naturale (Parcul Natural
Cindrel), Mărginimea Sibiului și Valea Hârtibaciului.
Piața forței de muncă

 Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8

mii persoane în 1995 la 186,4 mii în 2011. În mod similar, în
perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de la 181,5
mii persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată,
de la 138,9 mii persoane la 115,9 mii persoane. Aceste evoluții au
determinat scăderi semnificative ale ratei de activitate și ale ratei
de ocupare a populației în vârstă de muncă.
 Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții
determinate în mare parte de ciclurile economice, cu scăderi în
perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și
creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009). Ca o
consecință a reducerii numărului populației ocupate și a variației
numărului de persoane inactive, rata de dependență economică
a populației a înregistrat o evoluție oscilantă în perioada 1995-
2009, ajungând la 1437‰ la finele perioadei sus menționate.
Poluarea Solului
 In judeţul Sibiu suprafaţa administrativă a Sibiului este
543,248 ha. Terenul principal este format din teren agricol şi
vegetaţie forestieră. Sondajele recente care au fost
întreprinse asupra poluării solului în Copşa Mică şi Mediaş,
din care am obţinut o serie de rezultate, arată gravitatea
poluării de către metale grele şi efectele lor asupra terenurilor
agricole şi forestiere şi efectul indirect asupra sistemelor
biologice. Deşeurile urbane sunt o problemă de interes actual,
luânda în considerare atentarea asupra sănătăţii şi pericolul
pentru mediul înconjurător, şi conţin unele materiale reciclate
şi energie recuperată, care are scopul de a determina
economisirea resurselor naturale reducând consumul de
materiale şi energie. Terenurile agricole ocupă o parte mică,
aproximativ 10%. Studiile la nivelul judeţului Sibiu au relevat o
serie de rezultate care arată că fenomenul de poluare cu
metale grele este extins la o suprafaţă relativ mare.
Metode de combatere a poluării solului

 Dezvoltarea unei agriculturi ecologice

Împăduriri şi restaurarea habitatelor
Adoptarea de noi tehnologii în agricultură
Controlarea activităţilor potenţial poluante
Refolosire şi Reciclare Folosirea mai
multor produse biodegradabile şi
ambalaje Sancţionarea mai drastică
pentru cei care poluează, încurajând astfel
atât companii, cât şi persoane fizice să
acţioneze cât mai responsabil.
Poluarea aerului
 În Sibiu Aerul este factorul cel mai influenţat când
vine vorba de poluanţi. Poluarea aerului este
cauzată de emisiile de poluanţi provenite de la
sursele staţionare şi mobile(trafic) mai ales in
oraşele mari. Sibiul incă se confruntă cu poluarea
datorită emanaţilor traficului. Din acest punct de
vedere, el este considerat unul dintre oraşele un
nivel al poluării mediu. Principalele surse de poluare
în ţară sunt Sometra si Copşa Mică. Datorită
concentraţiilor frecvente de Pb, Cd şi Zn, pragul
total de alertă al punctelor de colectare este direct
influenţat de aceste companii.
Poluarea apei

 Cauzele poluării apei: Scurgeri accidentale de

reziduri de la fabrici şi deversări deliberate a
unor poluanţi; Scurgeri de produse petroliere;
Pesticidele şi ierbicidele administrate în
lucrările agricole care se deplasează prin sol
până la pânză freatică; Scurgerile provenite
de la combinatele zootehnice.Deşeurile şi
reziduurile menajere; Depunerile de poluanţi
din atmosferă, ploile acide Sarea presărată în
timpul iernii pe şosele, care este purtată prin
sol de apa de ploaie şi zăpada topită.
Poluarea fonică
 Maşinile sunt principala cauză a poluării fonice
în Sibiu, mai ales că acestea sunt în număr
din ce în ce mai mare. Cu ajutorul programului
de monitorizare a acestei poluări, au fost
efectuate măsurători la diferite ore şi perioade
din cursul anului în zonele cele mai afectate
ale oraşului. În toate acestea, limitele normale
au fost depăşite. Alte surse de poluare fonică,
identificate în anul 2002, includ micile firme
care lucrează în zonele rezidenţiale.
 Factorii poluanti sunt:
- poluarea apei
                                                                      
-poluarea aerului                
                                                                       
-poluarea solului 

Orasul Sibiu nu are o industrie asa de poluanta ca la Copsa Mica acum

cativa ani.
Traficul rutier intens din  orasul Sibiu  este unul din factorii principali
de poluare a zonei.
Urmarile poluarii mediului sunt catastrofele naturale si
imbolnavirea oamenilor.
           Aproape 90% din totalitatea necesarului de hrana provine din
soluri infestate si ape poluate , imbolnavind oameni si animale.
         Incinerarea gunoaielor polueaza mediul inconjurator de aceea
depozitarea gunoiului pe rampe ecologice este o rezolvare ,dar nu cea
mai buna.
 Inteprinzatori

 Cele mai mari zece afaceri antreprenoriale din judeţul Sibiu, în care trăiesc
aproximativ 400.000 de oameni, au împreună rulaje de circa 2 miliarde de lei
(aproximativ 460 milioane de euro în 2014), venituri adunate de acţionari cu
ajutorul a circa 6.500 de angajaţi.Cea mai mare companie antreprenorială la
nivel de judeţ este firma Compa, controlată de Asociaţia Salariaţilor (54,5%),
iar printre acţionarii minoritari se numără şi fondurile de pensii private ale NN.
Producătorul de componente auto Compa din oraşul Sibiu a avut în 2014 în
jur de 1.660 de angajaţi şi este unul dintre cei mai mari exportatori cu capital
românesc. Aproximativ 90% din producţia companiei sibiene merge la export.
Compania a avut venituri totale de 421 mil. lei (circa 109 mil. euro) în 2014, în
creştere cu 14% faţă de anul anterior şi un profit net de 31 milioane de lei
(circa 6 milioane de euro). Însă pentru anul trecut, compania a raportat
venituri totale de 491 mil. lei (circa 109 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de
anul precedent şi un profit net de 28 mil. lei (peste 6 mil. euro). Topul celor
mai mari afaceri antreprenoriale din Sibiu este completat de businessuri
diverse, din domenii ce variază de la turism la benzinării şi de la panificaţie la
farma.
Impactul asupra mediului si sanatatii populatiei

 Mediul inconjurator reprezinta mediul natural care a fost

transformat de oameni. El cuprinde relieful,apa,aerul,vegetatia si
solul. Acestea sunt elementele mediului natural asupra carora a
intervenit omul prin activitatile sale. Fiecare element reprezinta
un rol deosebit in crearea mediului natural. In acelasi timp,toate
sunt in legatura unele cu altele.Astfel,relieful influenteaza
clima.La randul ei,clima impreuna cu relieful,determina
raspandirea vegetatiei,iar aceasta din urma,a faunei pentru a
pastra acea unitate numita mediu natural. Pentru a trai mai
bine,oamenii au creat asezari,au cultivat terenuri,au construit
drumuri si uzine,adica au transformat treptat mediul natural.
Mediul natural poate fi folosit in sprijinul omului,dar cu conditia sa
nu fie distrus. Din pacate exista numeroase exemple de
distrugere a plantelor si animalelor,de poluare a aerului,a apei si
a solului.
 Metode non formale
 Metodele non formale de participare publica sunt
non legale (nu ilegale). De exmplu:
 ·   educationale (de ex.: publicarea de buletine
informative, organizarea de ateliere de lucru,
competitii, tabere, expozitii, lucrul în scoli, tururi pe
biciclete, seminarii, campanii etc.);
 ·   presiuni directe (de ex: trimiterea de petitii,
plângeri, colectare de semnaturi, demonstratii,
folosirea mass-mediei);
Concluzii si propuneri

 Municipiul Sibiu va deveni un oraş ce asigură

locuitorilor săi un mediu sigur şi curat, atractiv
utilizând eficient resursele energetice şi umane.
Decizia autorităţilor de a-şi îndeplinii angajamentul
asumat asigură dezvoltarea durabilă a oraşului atât
pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare.
 In Sibiu s-a atestat prima școală, s-a publicat prima
enciclopedie, a apărut prima moară de hârtie din
România, se tipărește prima carte în limba română
din Ardeal, orașul deține cel mai vechi ierbar din
România în Muzeul de Istorie Naturală și tot în Sibiu
apare prima grădină zoologică…