Sibiu

Înfiinţarea Sibiului

Sub actuala vatră a oraşului au fost descoperite urme foarte vechi de locuire, vestigiile aşezării daco-

romane numită Cedonia. În perioada 1141-1162 pe teritoriul actual al municipiului şi-au făcut apariţia

colonişti saşi. Prima menţionare documentară a localităţii a fost făcută la 20 decembrie 1191 cu

numele Cibinum şi apare într-un document papal emis la Roma. A apărut mai apoi consemnată cu

diferite nume Prepositus Cibiniensis (1192-1196), Prepositus Scibiniensis (1211), Villa

Hermani (1223), Hermannstadt (1366).

Începuturile Sibiului stau sub semnul colonizărilor săseşti. Primii colonişti proveneau din teritoriile

germane de la vest de Rin şi erau flamanzi, valoni şi franconi

Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20

decembrie 1191, când Papa Celestin al III-lea confirma existenţa
prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut
sediul la Sibiu.

Menţionat sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a

secolului XIV Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366
fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt.
Spre sfârşitul secolului al XV-lea se formează instituţia numită Universitatea
Săsească, aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor saşilor,
condusă de un jude regal, mai târziu comite al saşilor.

Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare

economică continuă, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale
acestora (1376) enumerează 19 bresle (dintre care 13 activau în Sibiu) cu
25 meserii; Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a
secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40,
într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

Sibiul s-a dezvoltat în mod constant, devenind în secolele XV - XVIII cea

mai puternică cetate a Transilvaniei şi unul din oraşele cele mai înfloritoare
şi prospere. Cetatea Sibiului a fost invincibilă vreme de sute de ani, ea
făcând faţă atacurilor venite din partea otomanilor, cele mai importante
având loc în 1432, 1437, 1442 şi 1493.
Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de
conflictele militare care vor influenţa şi evoluţia vieţii economice şi sociale
din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui
Mihai Viteazul, la bătălia de la Şelimbăr (1599) şi la asediul la care este
supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. Peste
mai puţin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui
Gabriel Báthory.
Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-
lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului
Habsburgic cu capitala la Sibiu.

În prima jumătate a sec. XIX un nou val de colonişti, landlerii, se aşează în

jurul Sibiului, cea mai apropiată comunitate fiind în Turnisor, pe atunci
Neppendorf.
Treptat prezenţa populaţiei româneşti în oraş este tot mai vie. Începând cu
anul 1761, Sibiul devine cel mai important centru bisericesc şi cultural al
romanilor ortodoxi din Transilvania, iar în anul 1864 Andrei Şaguna
restaurează Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu.
Sibiul devine astfel spre mijlocul secolului al XIX-lea centrul spiritual al
luptei pentru emanciparea acestei naţiuni.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt

caracterizate de o dezvoltare economică şi socială fără precedent în Sibiu.
Dezvoltarea urbanistică, economică şi socială de care se bucura Sibiul la
începutul sec. XX, este frânată de izbucnirea primului război mondial.
Sibiul a avut un rol important şi în pregătirea Unirii din 1918, iar imediat
după proclamarea unirii Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918,
Sibiul devine din nou capitala provinciei până la sfârşitul anului 1919,
aici avându-şi sediul atât Consiliul Dirigent (Guvernul Transilvaniei),
cât şi Marele Sfat (Parlamentul Transilvaniei).
Denumirea oraşului se schimbă oficial în Sibiu în anul 1919.
În 1945, după al doilea război mondial, începe deportarea saşilor spre
URSS. 2800 persoane de etnie germană au fost deportaţi, mulţi dintre ei nu
s-au mai întors niciodată.
Sistemul comunist cu mici excepţii nu s-a atins de oraşul vechi, iar
Sibiul devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume în 1968.
La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste
continuate în 22 decembrie, soldate cu 89 morţi şi sute de răniţi. Sibiul a
fost al doilea oraş, cronologic după Timişoara, care s-a ridicat împotriva
dictaturii comuniste.
Oraşul a cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală
semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de
investiţii străine din România.

Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu

Luxemburg, primul oraş din estul Europei care primeşte acest titlu.
Geografie
Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută
de Râul Cibin.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil
potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean
și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine
nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul
de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe
termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest

Climă
Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din
vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime
în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de
8,9 °C.

Precipitații
• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în
iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an

Top 5 locuri de vizitat în Sibiu și împrejurimi

Podul Minciunilor

Începem lista noastră, bineînțeles, cu unul dintre cele mai populare și mistice
locuri din oraș: Podul Minciunilor. A fost construit în 1859 și reprezintă al doilea
pod construit din fontă turnată din Europa. Practic, este o pasarelă pietonală ce
face legătura dintre Piața Mică (Kleiner Ring) și Piața Huet (Huetplatz), iar în 2015
a fost inclus pe lista monumentelor istorice din Sibiu.

Pe lângă datele istorice, în jurul Podului s-au format și multe legende pe care
localnicii abia așteaptă să le povestească tuturor curioșilor. Plimbându-te pe pod,
vei observa și multe lacăte puse de îndrăgostiți, în virtutea legendei conform
căreia iubirea declarată pe pod trebuie să fie sinceră, astfel se destramă.

Turnul Sfatului

Un simbol foarte cunoscut al orașului, Turnul Sfatului se află între Piața Mare și
Piața Mică. Având inițial rol de apărare, datorită poziționării sale, cu timpul și-a
pierdut întrebuințarea defensivă și a rămas un punct de atracție important
pentru turiștii de vizitează orașul. Un alt simbol caracteristic este și ceasul al cărui
mecanism se poate observa de la ultimul etaj al turnului.

Programul de vizitare este între 10:00 – 20:00, iar taxa de intrare este de 2 RON.

Piața Mare
Piața Mare este „kilometrul 0” al centrului istoric al Sibiului. A fost menționat
prima dată în 1411 ca piaţă de cereale, fiind un punct important al orașului încă
de atunci. Iconici pentru această piață sunt și „ochii” clădirilor care acaparează
mereu privirile tuturor turiștilor, mai ales pe cele ale străinilor. Este una dintre
cele mai populare piețe din țara noastră și apare în multe fotografii ale marilor
ghiduri turistice internaționale. 

Din 1734, Piața Mare este „împodobită” și cu statuia lui Nepomuk, ridicată de
către comandantul orașului la acea vreme, generalul Wallis. 

Pasajul Scărilor

Sursa foto: romanianmaple

Dacă vrei să simți și mai tare aerul mistic și medieval din Sibiu, vizitează și Pasajul
Scărilor. Interesant despre Pasaj este faptul că e cunoscut și sub numele de
„Zidul cu Ace”. A fost construit din piatră și cărămidă și face legătura între Orașul
de Sus și Orașul de Jos. 

Recomandăm acest pasaj mai ales pasionaților de fotografie, căci cadrele oferă
imagini spectaculoase.

Catedrala Evanghelică din Sibiu

Un alt edificiu reprezentativ al orașului este și Catedrala Evanghelică, fiind una

dintre cele mai vechi și spectaculoase clădiri gotice din Transilvania. A fost
construită în secolul XIV, iar turnul său are aproximativ 73 de metri. 

Deși foarte multe piese de artă nu sunt accesibile publicului, cu siguranță vei
rămâne surprins de exponatele Catedralei. Una dintre piesele „cheie” prezente
aici este considerată a fi cea mai frumoasă cristelniță de botez din țară, realizată
de către meșterul Leonhardus, în 1438. 

Intrarea este liberă, iar programul de vizitare este de la 09:00 – 17:00 (luni-
sâmbătă), iar duminica se poate vizita începând cu ora 11:00. Poți suna și la
0040-269-213-141 pentru informații, iar reprezentanții Catedralei îți pot oferi
asistență în română, engleză sau germană.