Sibiu

Prima meniune documentar referitoare la inuturile sibiene dateaz din 20 decembrie 1191, cnd Papa Celestin al III-lea confirma existena prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitur care i-a avut sediul la Sibiu. Menionat sub numele de Hermannsdorf n anul 1321, n a doua jumtate a secolului XIV Sibiul obine calitatea de civitas, ntr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitii prima dat sub forma Hermannstadt.

 Perioada medieval se caracterizeaz n Sibiu printr-o dezvoltare economic continu, marcat de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaz 19 bresle (dintre care 13 activau n Sibiu) cu 25 meserii; Numrul breslelor a crescut treptat, n a doua jumtate a secolului al XVI-lea existnd 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, ntr-o perioad n care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.

 Odat cu nfrngerea turcilor de ctre austrieci la sfritul secolului al XVIIlea, Transilvania devine mare principat n cadrul Imperiului Habsburgic. n 1692 Sibiul devine capitala Transilvaniei. n prima jumtate a sec. XIX un nou val de coloniti, landlerii, se aeaz n jurul Sibiului, cea mai apropiat comunitate fiind n Turnisor, pe atunci Neppendorf.

 nainte de 1919, saii aveau un nvmnt foarte bine organizat prin planul i programul de studii, dispuneau de mai multe coli primare confesionale, evanghelice luterane, de dou coli civile evanghelice luterane, una pentru biei i alta pentru fete, coala Superioar de Comer evanghelic, Seminarul teologic pedagogic i Liceul evanghelic Luteran (Brukenthal), coala de stat din 1780, de mare tradiie n toat Transilvania.

coal de fete

 Dup proclamarea unirii Transilvaniei cu Romnia la 1 decembrie 1918, Sibiul devine din nou capitala provinciei pn la sfritul anului 1919, aici avndu-i sediul att Consiliul Dirigent (Guvernul Transilvaniei), ct i Marele Sfat (Parlamantul Transilvaniei). Denumirea oraului se schimb oficial n Sibiu n anul 1919.

 n 1945, dup al doilea rzboi mondial, ncepe deportarea sailor spre URSS. 2800 persoane de etnie german au fost deportai, muli dintre ei nu s-au mai ntors niciodat. Sistemul comunist cu mici excepii nu s-a atins de oraul vechi, iar Sibiul devine reedina judeului cu acelai nume n 1968.

Obiective turistice

Palatul Brukenthal

Podul Minciunilor

Turnul Sfatului

Biserica evangelic