SCURT ISTORIC AL PAROHIEI LIMBA

Aşezat pe malul stâng al Mureşului, satul Limba şi-a primit

numele de la insula în formă de limbă (Prundul Mic) din dreptul Bordanilor,
unde odinioară opreau corăbii şi plute în drumul spre portul de la Partoş.
Limba va împlini 773 de ani în 2011, în 1238 „Regele Bela a dat un loc
cu Frunze (adică pădure n.n.) pentru prepozitul Kosonczy cu drept de
moştenire pentru urmaşii lui”. Cu numele ortografiat „Lomb” mai apare şi în
1291, când Petru, Episcopul de Alba, cumpără locul numit Limba.
Prima menţionare a existenţei bisericii şi a unui preot în Limba este din
1332 - 1335, când „sacerdos de Lumba (preotul din Limba) a plătit 60 de
arginţi impozit”. S-au împlinit astfel 679 de ani de existenţă a bisericii din
satul Limba potrivit documentelor cercetate, cu toate că suntem convinşi că
biserica este mai veche, dar, doar noi documente vor proba.
Pentru statutul ortodox al Bisericii din Limba important de amintit este
anul 1591 când principele Sigismund Bathory adresându-se conventului de
Cluj-Mănăştur aminteşte de numitul veliminorit de Limba - satul doamnei
Stana. Doamna Stana, fiica lui Mircea Ciobanu şi a doamnei Chiajna, după
desfacerea căsătoriei cu logofătul Ioan Norocea din Piteşti s-a căsătorit cu
Dumitru Naghi, numit veliminorit de Limba. Aparţinând ulterior unor urmaşi
de boieri din Ţara Românească, satul va gravita în sfera de influenţă a
Mitropoliei ctitorite de Mihai Viteazul, în 1597, la Alba Iulia şi apoi a celei
din Ungro-Vlahia. Preoţii ortodocşi din Limba n-au semnat actul de „Unire
cu Roma”, rămânând singurul sat din zonă unde Biserica Greco-Catolică n-a
avut aderenţi, preoţii din Limba oficiind serviciul religios pentru ortodocşii
din Ciugud, Drâmbar, Şeuşa, Oarda de Sus, Oarda de Jos, ajunse filii ale
satului Limba (unde la un moment dat erau doi preoţi) în tot decursul
secolului al XVIII-lea, intrând sub jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe a Sibiului
şi a Mitropoliei de la Karlowitz, după actul de toleranţă dat de către
Împăratul Iosif al II-lea (1780 - 1790) în 1781.
Din nefericire, lipsa informaţiilor nu permite răspunsuri la întrebări
precum: Când şi unde s-a clădit prima biserică a satului Limba? Cum se
numesc primii preoţi ai satului?
Până în jurul anului 1800, când s-a clădit biserica de lemn, adus cu
plutele pe Mureş din munţii Harghitei, trebuie să fii existat altă biserică pe
vatra veche a satului risipit între Cuta, Fântânele, Chicioră (a Popii şi a
Satului) şi sub Pădure (Butuci).
Ulterior lângă biserica din lemn a fost construit turnul din cărămidă,
care a ars într-o noapte a începutului de august 1942 şi atunci au căzut pradă
focului arhiva şi cărţi de cult, privându-ne de documente preţioase pentru
istoria parohiei, în plin război mondial, al doilea, cu efort susţinut, în timpul
celui de-al treilea mandat (1941-1945) al primarului Romulus Bucur se
ridică noua biserică din cărămidă.

1
 Primul preot atestat a fost Oprea, activ în anii disputelor între adepţii şi
adversarii „Unirii cu Roma”, împotrivirea fiindu-i uşurată de faptul că satul
Limba era domeniu ce aparţinea urmaşilor doamnei Stanca şi ai lui Dumitru
Naghi, veliminorit de Limba. Urmaşii, nobilii Petru, Ştefan şi Ladislau, fii
numiţi de către Dumitru Naghi şi Stanca lui Mircea (Ciobanul n.n.), acestora
să le revină moştenirea întreagă, aceştia, de acum şi de aici vor fi instituiţi cu
drept de stăpânire şi de folosire.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea (când se construieşte biserica
din lemn) preot este Popovici (1800-1850), când parohia se afla în jurisdicţia
Mitropoliei de la Karlowitz (în 1851 Andrei Şaguna, la Viena, cerea
reînfiinţarea Mitropoliei de la Alba Iulia).
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea preot în Limba era Clemente
Munteanu, membru fondator şi ordinar al Despărţământului 8 Alba Iulia,
constituit în reuniunea din 9/21 martie 1870 din Alba Iulia. Alături de alţi 24,
Clemente Munteanu era membru de bază al asociaţiei (ASTRA) şi susţinea
în calitate de cotizant activitatea Despărţământului. El organiza şi este
preşedintele Agenturii comunale din Limba şi în anii 1884-1887.
În secolul al XX-lea preoţi în Limba au fost:
- Zaharia Mihălţan, între 1903-1953 (construirea bisericii);
- Aurel Henegar, între 1953-1992;
- Liviu Vâlcea, între 1992-2000 (reparaţii ale bisericii, începe pictura şi
construieşte noua casă parohială);
- Adrian Magda, între 2000-2005 (finalizarea reparaţiilor, a picturii şi
sfinţirea bisericii - 30.08.2003);
- Alexandru Moldovan, în 2006;
- Marius Pistănilă, din 2007 până în prezent (înlocuirea acoperişului,
înfiinţarea Centrului catehetic ortodox - 24.07.2008; extinderea casei
parohiale; înfiinţarea corului bisericesc şi a corului de copii al Centrului
catehetic).
Marcel Duda , din 2017 pana in prezent ( continuarea lucrarilor la casa
parohiala, sustinerea coralei Limbenii si a corului Bisericesc, copertina din
lemn de la intrarea in biserica , infiintarea foii parohiale “Astra Limbeana”,
realizarea aleii pietonale in jurul bisericii, construirea capelei mortuare)

Limba, 2023